4,629 matches
-
inteligența? De ce-i fac zile fripte, căutându-i / de fapt inventându-i fel și fel de păcate și pete care de care mai sonore?! Vrând fără niciun fel de îndoială s-o neutralizeze definitiv. Totuși nu pot pricepe nici în ruptul capului de ce-ar vrea să desființeze o entitate care trage/ împinge omenirea înainte!? O fi progresul vieții pe pământ apanajul doar al prostiei și eu n-am aflat nimic despre acest lucru? Și mă încontrez de-a moaca și
INTELIGENŢA, BAT-O VINA ! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364841_a_366170]
-
grația nopții. firele de iarbă au amuțit. nici foșnet ars, nici tunet fără plete, nici fulger stins... viață ai risipit... în parcul circului, copacii fură chipuri. falduri de întrebări se-aștern deschis. în mine păsări au murit. lasă pe trunchiuri rupte umbre. în primăvară, totu-i amorțit. revine urma unui vers, a unui sunet, primit în brațe de-un artist nefericit. ai strâns în tine grația-ntrebării. prin tine, un poem, porți a deschis. poți iar să pleci. fila îți mulțumește
CERC DESCHIS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364915_a_366244]
-
când graiu-ți uimilește un netrebnic. E greu să fii străin la tine-acasă, când alții vor să te-nvețe, când și cum, și datina de la strămoși rămasă, ți-o calcă unii în praful de pe drum. Nu vrei să vezi aceași hartă ruptă , să asculți mereu ca astăzi, nu suntem, să-ți bată-n piept o inima doar frântă, când noi o Românie mare o vrem!.. Nu vrei să fii român de pretutindeni, tu ți-ai dorii să fii român în țara ta
ROMÂN DE PRETUTINDENI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366357_a_367686]
-
învinsă. Mai lasă-mă să-ndur descumpănirea, Sutana nopții ne ascunde-n poală Uitarea mai profundă ca orbirea Apoteoză-n cer pictat cu smoală. Îți scriu de mângâiere și de luptă, Metafora se zbate în cătușă, Rătăcitor imbold cu vâsla ruptă Mi-e inima prin norii de cenușă. Mai lasă-mă să-nvăț ne-ngăduința, Să-mi alung umbra, să-mi reneg regretul, Să număr stele până neființa Ne-o troieni încetul, cu încetul. Valentin Irimia Mai așteaptă... Iubito, mai așteaptă
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
pasiune, o făcuse să plutească, să traverseze prin cărările rațiunii, acea rațiune care îi spunea, îi ordona, să se supună unui soț bețiv și violent. Ridicase bariera spre libertate, lanțurile robiei, al devotamentului față de un om insipid și brutal fusesră rupte. Fluturii în dezordine au început să zburde prin stomac, simțea furnicături și contracții în tot corpul, a scuturat din cap nervoasă, nu trebuie să-și mai amintească de el, chiar dacă prin el a prins curaj să-și ceară libertatea. Eugen
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
Iosefin din Timisoara, Pr. Simion Todoran de la Biserica Sfântul Antonie cel Mare din Alba-Iulia ș.a.) am continuat cu același limbaj religios. Crescusem cu el din fragedă pruncie, când preotul din satul bunicilor mei, Bălăbănești, nu ar fi început nici în ruptul capului slujba până nu-și auzea îngerașul rostind în fața altarului Crezul. La trei-patru ani, nu era sarcină ușoară. Aveam să devin fiica satului pentru totdeauna. In 2009 continui să public la aceeași editură o carte de eseuri, eu, tu și
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
șira spinării. Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu ochiul mereu înapoi. Câte accidente, picioare rupte, coaste rupte. Și asta în fiecare iarnă; un an, doi, trei, patru.” În schimb, toamna absurdul se îmbracă în haine de propagandă mucedă: școlarii aproape morți de foame stau cu gura căscată la învățătoarea lor care îi învață să cânte
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu ochiul mereu înapoi. Câte accidente, picioare rupte, coaste rupte. Și asta în fiecare iarnă; un an, doi, trei, patru.” În schimb, toamna absurdul se îmbracă în haine de propagandă mucedă: școlarii aproape morți de foame stau cu gura căscată la învățătoarea lor care îi învață să cânte “imnul cartofilor
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi fugi cu el la trunchi și smulse securea. În acea clipă, cocoșul întoarse capul spre curcan și-i spuse, pe limba
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
un suflet părăsit ce-așteaptă mângâiere. Acolo, atârnat de-un fir de speranță, Zace-ngenuncheat, plin de cutezanță! Răgușit de strigăt, neputând să fugă A deschis mari ochii lacrimi să mai curgă. Dar, privind în sus ridicând din gene, Văzu firul rupt, mușcat de hiene!... Rămas fără sprijin zbieră în tăcere Adunând ecouri din patru unghere! De-atunci singur zace sângerând mereu, Sângerează-n mine că-i sufletul meu! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: UN MUCEGAI DE SUFLET ! / Virgil Ursu : Confluențe Literare
UN MUCEGAI DE SUFLET ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366155_a_367484]
-
la mare necaz! Române, din lume te-adună, Degeaba hulești și te plângi, Semnalul de luptă răsună, Român cu român să te strângi. Române, te luptă și-n luptă Ori mori ca martir, ori învingi, Ți-e țara vândută și ruptă, Ori lupți s-o unești, ori te stingi! Române, gândește-te bine Ce-n urmă copiilor lași: Regrete, durere, rușine Și fără de țară, urmași...! Române, române, ajunge, Destul ai fost frânt și bătut, În vatra de veacuri te strânge, Sorbi
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
Cam blocul și birtul! Am găsit prin uscătorie o șubă veche de miner de vreo 35 ani. Niște cizme de cauciuc de la un vecin care le avea pentru partidele de pescuit. La altul am găsit niște pantaloni de pufoaică cam rupți și o căciulă destul de veche cu care îmi acopeream fruntea și urechile. Am găsit și o creangă care mi-am făcut-o drept baston. Cum eram ne bărbierit, am plecat după ce s-a înserat bine, să găsesc un local unde
DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361644_a_362973]
-
de care nu a avut parte. Nu era ușor să rămâi văduvă în floarea tinereții, la treizeci și cinci de ani, cu patru copii de gât. Niciun bărbat nu s-ar fi încurcat cu ea dacă ar fi încercat să înnoade firul rupt al vieții sale de familie și să și-o refacă la un moment dat. Ca și fetele sale, Fana tânjea după afecțiune. Simțea cum viața se scurge pe lângă ea, lăsându-i un gol imens în suflet. Poate și din această
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
căzătura... Spune poetul. Ce lacrima lăcrimează peste un descânt, Unde se ascunde tot secretul Care se rupe din cuvântul din cuvânt? Mă umilesc, șoptesc o ruga, Hai taină, sfârteca un legământ, Și adu-mi în inima de slugă Cu-vantul rupt adus de vânt. Referință Bibliografica: Cu-vantul rupt adus de vânt / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul ÎI, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CU-VANTUL RUPT ADUS DE VANT de PETRU JIPA în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361755_a_363084]
-
descânt, Unde se ascunde tot secretul Care se rupe din cuvântul din cuvânt? Mă umilesc, șoptesc o ruga, Hai taină, sfârteca un legământ, Și adu-mi în inima de slugă Cu-vantul rupt adus de vânt. Referință Bibliografica: Cu-vantul rupt adus de vânt / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul ÎI, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CU-VANTUL RUPT ADUS DE VANT de PETRU JIPA în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361755_a_363084]
-
o ramă dirijează barca spre plajă. Cobor din barcă și merg pe plajă să văd dacă cunosc ceva. Am dat de discoteca circulară de pe plaja Venus, astfel am aflat unde ne aflam. Din nou am trecut peste parâma cu plase rupte, smulse de furtună cine știe de pe unde și purtate spre mal și apoi pornind motorul am încercat să mergem paralel cu digul. Trebuia astfel să ne îndreptăm spre larg. Cu toate că încercam să ținem barca direcționată spre larg, barca a mers
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
a o deservi. Vom cita primul catren din poezia Frig pentru a urmări discreția cu care poetul încearcă să-și creioneze, în linii mari, o biografie, o prezentare răzleață cu sugestii ce te împing la necrezut: Sunt lângă un gard rupt, sugestia, un cartier mărginaș al unei localități, Și vântul bate cu frunze ude - , nici nu putea lipsi efectul ploii, care este atât de dureroasă în poezia lui Bacovia, Sunt mai urât, sunt supt, descriere sumară a unei boli, care urâțește
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
spună cuvântul! Cei doi ies. Îndată după aceea este introdus arestatul: un tânăr înalt, slab și cu niște ochi albaștri, surprinzător de blânzi pentru starea în care el a fost adus de furia mulțimii - fața învinețită, mâinile însângerate, iar chitonul rupt și murdar. Pilat: (privește îndelung și cu un început de simpatie pe arestat, îndeosebi după ce-și dă seama că de la intrarea acestuia, ca prin farmec i-a incetat sâcâitoarea durere de cap) Acuma, arestat, să-mi dai detalii despre
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
nouă șepcuță, plus crucea de la gât atârnată cu un lanț de aur foarte potrivit și pentru amarat vapoare. După atleți intră în scenă baronii industriei de fotbal, oameni îmbrăcați și ei la marile case de modă, dar nu cu blugi rupți artistic, ci numai în costume la două rânduri, ce par făcute din aluminiu, chinuiți de hemoroizi și griji pentru viitorul țării, care fumează plini de importanță în studiouri și fac analize competente asupra valorii fotbaliștilor, respectiv cu câți bani ar
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
pe ăsta în locul grajdului, ăla în locul hambarului și pe ăsta undi, mama cioarelor îl duc, că tre’ să dărâm odaia din fund!? - Lasî neni prostiili, cî uiti, ni țâi din treabî, acu’ altu-i baiu’! Într-adevăr, cei trei munceau pe rupte nădușind să bată niște bețe-n pământ, acolo unde venea locul fântânii fiindcă, dacă-l pierdeau din ochi, trebuia făcut un alt sacrificiu ritual, să nu fugă apa de sub pământ, cum bine spunea priceputul Lică. Însă, ca un făcut, nici una
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului http://www.youtube.com/watch?v=frTsKLiqN 24 dorul de iubire ne urmărește chiar și atunci când suntem nefiind iubire și neiubire înălțări și alunecări trepte rupte cățărări pe urme mute uitări, cărări întortocheate labirint, acoperiri de frunze pierdut la capete firul Ariadnei împreunat într-o logodnă în constelația ei deliberări de păpădii orizontul gărgăriței câmpuri de gănduri însângerate petale de maci iubirea balansoar de dor la
DOR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352421_a_353750]
-
era și pretențios, reușește să găsească o slujbă pe bani puțini, prin intermediul altei românce care lunar își aștepta comisionul, la o familie de nemți bătrâni, Oma de 88 de ani și Opa de 92 de ani. “Mă simțeam o plantă ruptă. Rădăcinile mi-au rămas undeva, la două mii de kilometri și nu știam dacă voi găsi pământ bun să pot supraviețui”, se destăinuie Emma. Românca încearcă să se adapteze condițiilor și „etichetei” nemțești. “Masa de prânz o luăm la doisprezece fix
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
duce? - Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat unul cu tirul în mașina noastră și nu a mai scăpat nici el și nici mașina. Eu am avut noroc, doar cu un picior și câteva coaste rupte, dar m-am vindecat complet. - Îmi pare rău, sincere condoleanțe. Chiar dacă sunt tardive. - Mulțumesc, m-am obișnuit cu această pierdere. La început a fost insuportabil, acum m-am mai liniștit. Nu mai am cum să-l aduc înapoi. Au trecut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
Eu am să plec, să nu vă tulbur plimbarea și aștept un telefon, indiferent de oră. - Nu vă deranjez soția cu telefonul? - Nu aveți pe cine deranja. Sunt divorțat de 12 ani și nu am mai reușit să înnod firul rupt al iubirii și al vieții în comun, oricât am încercat. - Chiar așa? Nu s-a mai găsit o persoană să vă cucerească inima, mai ales că stați la malul mării și vin atâtea turiste aici? - Până acum nu, ele vin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
Baba, care spunea: „Nu vă pierdeți vremea cu fleacuri. Puneți-vă în față ținte mari. Chiar dacă nu le atingeți, măcar ați ostenit pentru ele. Și asta valorează cât o reușită”. Iată consubstanțialitatea modului meu de a face lucrurile. MDP: Trăim rupți unii de alții, învîrtiți de roțile descentrate ale morilor de vînt politice și sociale. Ce e de făcut? ILIE MARINESCU: În atare situație, cel mai bun lucru, din punct de vedere psihologic vă vorbesc acum, este acela de a încerca
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]