3,950 matches
-
ministrul Duruy a introdus ceea ce numea el l' enseignement special, care este din ce în ce mai frecuentat, deși nu poate îndeplini golul școalelor reale. Cât pentru gimnaziele și liceele propriu-zise, astăzi ca în vechime, limba latină și limba greacă, în genere humanitatis studia, sânt temelie învățămîntului. Asupra a mai mult sau mai puțin au fost variațiuni: s-au scos compozițiunile în versuri latine, s-au menținut compozițiunile în proză latină, s-au împuținat orele de latinește și grecește, s-a hotărât începerea studiului latin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un plus de 429 indivizi. Progresul repede al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de escelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol îngăduitorul. Aci în adevăr nu sânt nici frazele retorice ale d-lui Grădișteanu, nici finele interpretațiuni constituționale despre încrederea suveranului și a națiunii ce ni se dau zilnic de către cele patru clase primare care inspiră articolele de fond ale "Romînului": e un popor care moare de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a inspira teroare sferelor politice din monarhia austro-ungară. "Pesther Lloyd" revine așadar la amenințarea făcută și de ziarele din Viena că daca Comisia Europeană nu s-ar arăta destul de mlădioasă în cestiunea anteproiectului, monarhia vecină își va retrage reprezentantul din sântul ei și ea va înceta de-a exista de jure. Fără a ști daca celelalte puteri sunt dispuse de-a împărtăși numaidecât punctul de vedere al Austriei și daca ar renunța atât de lesne de-a fi reprezentate la Dunărea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine și mai cu greutate decât micul vecin. Că am pierdut din respectul ce ni se cuvine, de la campania Dunării încoace, nu se poate tăgădui și trebuie să se facă ceva pentru restabilirea acestui respect. Poate că reprezentațiunile contelui Andrassy sânt suficiente. Daca nu - și contele Andrassy nu mai e azi ministru de esterne, autoritatea sa, oricât de mare, nu e decât aceea a unui om privat - daca nu, atunci credem că e foarte cu cale de-a se repeta procedarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca acele dezvoltate cu ocazia răscumpărării nu pot fi combătute numai cu teorii și, când vorbim de ele, altfel întoarcem condeiul. Au e destul de clar pentru oricine că numai prin renegarea programei lor și prin convertire la principii conservatoare roșii sânt posibili în țară? Evident "Romînul" n-o poate tăgădui fără a dezminți scena lăcrămoasă a d-lui C. A. Rosetti cu ocazia proclamării Regatului și a încoronării. [25 septembrie 1881] ["ACUZAȚIUNEA RIDICATĂ... "] Acuzațiunea ridicată în contra cabinetului Catargiu avea de scop
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au înmultit si crestinii în orase e mai numai acolo unde nu exista evrei deloc sau putini, ca la Braila, la Buzau, la Tîrgoviste, la Husi, unde negotul e-n parte în mâna crestinilor, la Calarasi, la Câmpulung, unde nu sânt deloc evrei, la Ploiesti, la Bârlad, unde asemenea o parte a negotului e-n mâni crestine. Încolo, în orase unde or fi evrei multi, populatia urbana se stinge ca prin minune. Astfel la Botosani nasterile crestine sânt de 320, mortile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
20 la Vaslui a crescut cu 424. Populatia rurala a judetelor în cari nu sânt evrei are tendenta de-a creste cu 1500 - 2000 de locuitori pe an; populatia din judetele în cari sânt multi evrei scade sub natalitate; unde sânt mai putini, sporul e ridicol si atinge abia cifra de 100, 50, 20 chiar. Exista în adevar si judete curat romînesti în care sporul populatiei e mic, dar acolo natalitatea e mare. Se vede ca judetele sânt suprapopulate în raport cu întinderea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sub natalitate; unde sânt mai putini, sporul e ridicol si atinge abia cifra de 100, 50, 20 chiar. Exista în adevar si judete curat romînesti în care sporul populatiei e mic, dar acolo natalitatea e mare. Se vede ca judetele sânt suprapopulate în raport cu întinderea lor si cu mijloacele de subsistenta. E Argesul, c-o natalitate de 4143; Gorjul, c-o natalitate de 4823; Mehedintii, c-o natalitate de 5087; Romanatii, c-o natalitate de 4573; Vâlcea, cu 4180. Acesta e se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
4823; Mehedintii, c-o natalitate de 5087; Romanatii, c-o natalitate de 4573; Vâlcea, cu 4180. Acesta e se vede maximul natalitatii pentru ele. Peste o cifra oarecare nu se poate înmulti o populatie pe deasupra mijloacelor ei de subsistenta. Unde sânt evrei însa natalitatea e mica, si numai mortalitatea mare. Astfel Romanul are numai 2220 nasteri si mai tot pe-atîtea morti. Întrebam acum de ce folos, de ce necesitate pot fi evreii economic si politic pentru o tara a carei populatie se stinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi evreii economic si politic pentru o tara a carei populatie se stinge din momentul în care ei intra în contact cu ea. Românul e lenes, e imoral, e vicios. De ce însa nu e imoral si vicios acolo unde nu sânt evrei? Caveant consules populusque! {EminescuOpXII 391} Cu principiile cosmopolite ale d-lui C. A. Rosetti, cu libertate, egalitate, fraternitate și cu teoria de "om și om" nu facem decât să deschidem porți tot mai largi invaziei elementelor străine. Din datele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
400} Prisosul peste cheltuielele necesarii anuale se va capitaliza la Casa de Consemnații spre a servi la timp la-mbunătățiri de clădiri și altele, tot pentru școală și biserică. Art. 4. Contractele încheiate de comunele rurale cu antreprenorii băuturilor spirtoase sânt scutite de taxe. Proprietarul care va avea [î]n comună o clădire care este cârciumă va fi despăgubit de comună, în curs de 20 ani, prin rate cu anuități anuale garantate [î]n chiar venitul prins prin întreprinderea dată. Prețul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intim, d. Guță Panu, nu există încă la noi o lege care să asigure proprietatea intelectuală; soiul acesta de proprietate e garantat numai prin regula de bună-cuviință de-a cita cel puțin numele autorului, ceea ce "Romînul" uită a face. Hazlii sânt omisiunile din proiectul Carp făcute de d. C. A. Rosetti. Proiectul originar prevede pedepse în contra... bețivilor. C. A. Rosetti le omite cu grijă. Asemenea pedepse ar putea lovi în mod grav pe mulți dintre iluștrii membri ai marelui partid liberale-naționale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei o merită și atunci să rămână la putere. Numai astfel lupta noastră are un înțeles, numai astfel știm ce voim unii și alții. Daca e vorba de vot constituțional, fie dusă ad absurdum domnia roșiilor, rămână Serurii desfrunziți* cum sânt înaintea țării, judece țara și, daca voiește să-i realeagă, realeagă-i, nu vom avea nimic de zis. Dar sîntem siguri că din momentul ce dispare perspectiva sacului cu grăunțe, roșii cad și cad pe mult timp. Ce manevră e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nervos, un instrument de înaintare, dar nu de înaintare prin salt, ci încet și gradat. Pentru a satisface trebuințe nouă un popor trebuie să aibă timp a-și apropria calități nouă, căci calitățile pe cari le-a câștigat în trecut sânt bune pentru condițiile de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci va pieri; nu poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de viață din trecut. Nu poți face dintr-un pește o vietate de uscat, căci va pieri; nu poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii, deci și poporul, sânt rezultante a două principii contrarie, întîi a principiului eredității, cel convservator, care-l face să ție la datină și deprinderi din trecut, să trăiască ca-n trecut, să urmeze procederile părinților; al doilea, al adaptabilității, prin care poporul caută a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
daca nu putem spera nicicând de-a asimila caracterul, avem o altă speranță, întemeiată asemenea pe știință. Ca rasă veche ea trebuie să degenereze din ce în ce mai mult. Din ce în ce vor scoborî scara ființelor organice, și mici, miopi, cocoșați cum sânt vor ajunge din ce în ce în ce mai mici, din ce în ce mai neuropatici, vor ajunge să aibe copii născuți bolnavi și smintiți, pân ce toți vor ajunge să-și îngroape hoiturile fără preot, ca cânii {EminescuOpXII 498} Cine voiește confirmarea acestei teorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură sânt tot pe-atîtea; dar evident neromânești. Nume însă drept românești le poți număra pe degete: Sturza, Fălcoianu, Moroianu, Berindei, Văcărescu, Olănescu, Mirescu, Hârdău, Cornescu, Băicoianu, Bozian, Grădișteanu, Porumbescu, Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât la reproducerea de vorbe din cărți străine, că propria muncă intelectuală se reduce la nimic. Daca activitatea lor s-ar mărgini numai la aceasta țara ar sămăna numai a casă de nebuni, dar fiindcă miile aceste de vorbe nu sânt resimțite, nu au trecut în suc și sânge, nu au avut nici o influență educativă asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moară de palavre o înjosire și versatilitate de caracter nemaipomenită decât în timpii cei mai răi a Împărăției
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la ele iar statul adevărat, acel al claselor pozitive, nu e decât o masă impozabilă și exploatabilă, atunci întrebăm daca nu e o superinfluență de cutezare, de cinism chiar, de a tăgădui lucruri cari izbesc vederile oricui, lucruri despre cari sânt convinși și guvernamentalii în acelaș grad în care sîntem convinși noi, cu singura deosebire că noi le spunem pe față, nefiind nici în interesul nici în maniera noastră de-a le ascunde, pe când, din contra, interesul de căpetenie al adversarilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidului conservator, fără a intra în fine într-o discuțiune care numai serioasă nu poate fi întru cât privește publicarea numelor numai a președintelui și vicepreședintelui partidului conservatorilor, de vreme ce oricine știe că în toate țările constituționale din lume singuri președinții sânt chemați a reprezinta partidele, dovadă dualitatea Rosetti-Brătianu, care reprezintă nu numai partidul așanumit roșu dar și... națiunea întreagă, ci vom căuta, o dată pentru totdeuna, a restabili în puține cuvinte adevărul asupra pozițiunii celor patru nume cu cari "Romînul" se servește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și alții. Ne-am ales dar un șef, fostul prezident al Constituantei de la 66, care a dat țării Constituția de astăzi, și ne-am închiriat un local în strada Luterană nr. 9. Ce se întîmplă însă? Confrații noștri de la "Presa" sânt tot nemulțumiți. Ocupîndu-se de programul nostru publicat alaltăieri în "Timpul", dânșii se mulțumesc a zice că e nostim și, promițând a reveni asupră-i, se ocupă numai de persoana d-lui M. Costache care, ne zic dânșii, nu este sincer
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrurilor la noi, împărtășesc aceste idei și văd, ca și noi, relele ce arătăm; așa încît imputarea ce ni se face că nu zicem nimic nou nu ne atinge. Cât pentru [... ] {EminescuOpXI 35} laltă imputare, că rândurile de mai sus sânt numai fraze goale, ea nu este adevărată și chemăm în favoarea noastră chiar mărturisirea "Romînului". On[orații] noștri confrați continuă în adevăr precum urmează: O singură idee fundamentale, ideea fixă ca se zic conservatori și a d-lui Iepureanu etc. Va să zică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
societate. Această idee ni s-a părut că rezultă din lipsa de pătrundere, dintr-o vedere superficială a lucrurilor; și mai totdauna este numai o armă de partid neleală. Ceea ce face binele si răul într-o societate este societatea însăși, sânt tendințele care o conduc, ideile cari o domină. Contra lor luptăm noi; căutam să combatem tendințele cosmopolite și umanitare ca să le înlocuim cu simțul național, căutăm să combatem libertatea pe hârtie și etichetele și să le înlocuim cu libertatea reală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și, chiar daca programul nostru ar fi din cuvânt în cuvânt identic cu acela al partidului liberal, tot încă ar exista un partid conservator, pentru că "nu este aceeași când doi zic aceeași", non idem est si duo dicunt idem. Un exemplu. Sânt merite pe cari statul nu e în stare a le răsplăti cu bani. Descoperirea unei planete, cercetări grele istorice, scrieri de știință și literatură ca fapte ale spiritului, un curaj estraordinar, o viață espusă pentru binele semenilor săi, o generozitate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI 39} 2. ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... "] "Timpul" 23 februarie 1880. "Presa" mai citează un pasaj din program cu următoarea obiecțiune: Ca clasele de jos ale societăței să fie protegiate contra esploatatorilor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]