1,873 matches
-
se bazează pe cea a [[limba latină vulgară|latinei vulgare]], limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor, care nu se găsesc în celelalte limbi romanice. Limbile din această [[uniune lingvistică]] aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, slava, și sârba sunt [[limbi slave]], conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]] iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
statul s-a unit cu celelalte state slave din Balcanii de Vest, formând un stat iugoslav, care a existat, în diferite forme politice, până în 2006, cănd Șerbia a redevenit un stat de sine stătător. În 18 februarie 2008, parlamentul provinciei sârbe Kosovo, având o populație majoritară albaneză, a declarat independența. Răspunsul din partea comunității internaționale a fost mixt. Șerbia nu recunoaște independența și consideră Kosovo ca fiind provincie autonomă guvernată de ONU. În antichitate, pe teritoriul de astăzi al Șerbiei locuiau triburi
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
până în 1998, deși o parte din instituțiile și conducerea țării au susținut pe sârbii bosniaci și pe cei din Croația în aceste conflicte, înarmându-i și dirijându-le trupele. Între 1998 și 1999, ciocnirile din Kosovo dintre forțele de securitate sârbe și iugoslave, pe de o parte, și Armata de Eliberare din Kosovo, pe de altă parte, au condus la bombardamentele NATO, care au durat 78 de zile. Atacurile au fost oprite când președintele iugoslav Slobodan Milošević a acceptat să retragă
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Marić, fizician sârb M.I.Pupin, fizician și chimist sârb Novak Đoković, tennismen sârb Karađorđe Petrović, conducătorul primei răscoale sârbești împotriva otomanilor Gavrilo Princip, membru al Mâinii Negre, cunoscut pentru Atentatul de la Sarajevo Sfanțul Sava, prinț și fondator al Bisericii Ortodoxe Sârbe Anual, în Șerbia vin peste un milion de turiști(2.200.000 în 2007 față de 469.000 în 2006), aducând venituri de cca 398 mil.$. Principalele zone și obiective turistice sunt Belgrad(cetatea Kalemegdan, Centrul de conferințe „Sava”, Monumentul eroului
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
negri”), în documentele bizantine. Baza acestui cuvânt este "Βλάχοι" („vlahi”), folosit în greaca medievală pentru români în general. "Μαυρόβλαχοι" a dat în limbajul latinesc al cancelariilor din Dalmația "Moroulahi", "Morovlachi", "Moroblachi", "Morolachi", "Morlachi" sau "Murlachi", în italiană "Morlacchi", iar în sârbă și croată "Morlaci". În același timp s-a continuat folosirea în diferite limbi a corespondentelor termenului „vlahi”. Continuând să se refere și la români, acești termeni au ajuns ulterior să-i denumească și pe păstorii români slavizați, precum și pe păstori
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
din toate satele instroromâne de la sud de muntele Učka. În 1945, Istria este înglobată în Iugoslavia. Este un moment în care emigrația dă o lovitură aproape fatală comunității istroromâne. Etnonimul „vlahi” (în greacă "Βλάχοι", în documentele latine medievale "Vlachi", în sârbă și croată "Vlahi", apoi "Vlasi") este folosit și pentru istroromâni încă din Evul Mediu, dar este derutant, pentru că are sensuri diferite în funcție de popoarele care l-au utilizat sau îl utilizează, și în funcție de epocă. Bizantinii îl foloseau pentru toți românii, dar
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
epocă. Bizantinii îl foloseau pentru toți românii, dar în documentele sârbești și croate a ajuns să desemneze și păstori de orice etnie de pe teritoriul slavilor de sud. Astăzi în greacă termenul îi denumește pe aromâni și pe meglenoromâni, iar în sârbă și bulgară și pe românii din Timoc. Termenul „morlaci” (în greacă "Μαυρόβλαχοι", în latină "Moroulahi" etc., în croată "Morlaci", în italiană "Morlacchi") a fost folosit inițial pentru românii apuseni, dintre care provin istroromânii, dar și acesta a desemnat de asemenea
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
sub forma "Chichii", în cele italienești mai întâi sub forma "Chichi", apoi "Cici" sau "Cicci", iar la germanofoni "Tschizen", "Tschitzen", "Zitschen", "Tschitschen", "Ziegen", "Zische". Originea termenului ar fi că istroromânii se adresau unul altuia cu cuvântul "čiča" „unchi, nene” în sârbă și croată. Astăzi acest etnonim este imprecis, pentru că se referă și la croații din regiunea Ćićarija. Alt exonim folosit de croați era mai demult "Ćiribiri", despre care Ascoli precizează că era batjocoritor, astăzi în varianta "Ćiribirci", care, conform unei ipoteze
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
căzut în mâinile turcilor otomani în 1461. Alt membru al familiei, Mihail Anghelos Komnen Ducas, strănepotul lui Alexie I, a fondat în 1204 pe coasta Mării Ionice, alt stat, Despotatul Epirului, care mai târziu a trecut prin mai multe ocupații (sârbă, bizantină, latină și în sfârșit otomană). Scriitoarei Ana Comnena, fiica împăratului Alexie I, i se atribuie cunoscuta operă "Alexiada", care conține informații despre războiul cu pecenegii și cumanii, dar și despre istoria Dobrogei, aici fiind pomeniți conducătorii Tatos, Sacea și
Dinastia Comnenilor () [Corola-website/Science/306994_a_308323]
-
care amintim: IPS Nathaniel Popp, Arhiepiscop de Detroit și al Episcopiei Ortodoxe Române din America (OCA); IPS Nicolae Condrea, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada și delegat al PF Patriarh Teoctist; IPS Christopher, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Sârbe din America; IPS Kiril, Arhiepiscop de Pittsburg și Pennsylvania de Vest și al Episcopiei Bulgare (OCA); PS Serafim, Episcop de Ottawa și Canada (OCA); PS Demetri, Episcop de Jableh, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Antiohiene din America de Nord; PS Nikon, Episcop de
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
bilingva româno-engleză, 2003), "Cu ce seamănă norii?" (proza, 2003), "Căruțul cu îngeri" (poeme, 2004), " Punguța cu patru bani" (proza, 2006). Versurile și prozele sale au apărut în limbile albaneză, armeana, engleză, belorusă, bulgară, franceza, georgiana, germană, letona, lituaniana, macedoneană, rusă, sârbă, slovaca, spaniolă, suedeză, tătara, turcă, ucraineană, ungară. CĂRȚI ÎN ALTE LIMBI -"Песчинка - Жемчужина - Пустыня "("Fir de nisip - Perla - Pustiu", poeme, l. rusă; Ed.„Vest-Konsalting”,Moscova, 2010); "Noyau" ("MIez", poeme, în limba franceză; Paris, ed. Poètes à vos plumes), 2013; "Строго
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
Bor (sârbă Бор) este un oraș din estul Serbiei, raionul Bor, județul Bor, regiunea Timočka Krajina. În 2005, populația orașului propriu-zis era de 39.387 locuitori, mulți dintre aceștia fiind români. Actualmente, Bor este cel mai mare și important oraș din estul
Bor, Serbia () [Corola-website/Science/308208_a_309537]
-
interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
prin dimensiunea esențială a culturii și civilizației românești. Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunțică", " Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii" etc. A urmat " Mi-am făcut bundiță nouă", cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
la început o serie de incursiuni antigermane și au primit un sprijin substanțial din partea guvernului regal sârb cât și din partea Aliaților, dar au încetat să mai efectueze atacuri de amploare datorită politicii germanilor de executare de represalii împotriva populației civile sârbă. Astfel, pentru fiecare soldat ucis, germanii executau 100 de ostatici civili, iar, pentru un soldat rănit, executau 50 de sârbi. După încetarea acțiunilor de luptă ale cetnicilor, Aliații și-au direcționat sprijinul către partizanii comuniști. Armata de Eliberare Națională a
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
Bătălia de la Kosovo Polje (sau "Bătălia de la Câmpia Mierlei"; în sârbă: "Косовски бој" ori "Бој на Косову", a avut loc în ziua de Sf. Vitus (15 iunie, astăzi aniversată pe 28) 1389 între o coaliție de boieri sârbi și Imperiul Otoman. Sunt puține izvoare istorice care vorbesc despre această bătălie, dar
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
Azkoul, teologul libanez. Arhiepiscopul este ucenicul Mitropolitului de Kiev, Antonie Khrapovitsky, ale cărui lucrări le-a tradus în limba engleză. Deși canadian prin naștere, Arhipiscopul Lazăr (botezat cu numele Sf. Lazăr de Kosovo) este pe deplin conștient de descendentă să sîrbă.”
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
biserica actuala urmând să fie transformată în mănăstire. În 2003, Boian Alexandrovici a ridicat la Mălăinița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea să, prima biserică ortodoxă română din Șerbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Alexandrovic este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influență în acest colț al Șerbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
de președintele României, Traian Băsescu. Înaltă distincție a fost decernata de către București "în semn de apreciere deosebită pentru atașamentul și angajamentul său constant față de promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Șerbia". Cu toate acestea, atacurile Bisericii Ortodoxe Sârbe împotriva preotului român au continuat. Acesta fost caterisit pe motiv că a oficiat slujbe în limba română într-o biserică din Șerbia. Sentința de excomunicare, pronunțată pe 16 octombrie 2008 de către Iustin, episcopul ortodox sârb al Timocului, a fost comunicată
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
și îl întoarcem în rândul laicilor fără drepturi și funcții“." Sfanțul Sinod al BOR, întrunit la 30 octombrie 2008 la București, consideră ""invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandro-vici de la Malainița (Valea Timo-cului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfanțului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
al BOR, întrunit la 30 octombrie 2008 la București, consideră ""invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandro-vici de la Malainița (Valea Timo-cului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfanțului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, adică asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunitățile
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
de caterisire a părintelui Bojan Alexandro-vici de la Malainița (Valea Timo-cului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfanțului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, adică asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunitățile românești"" Pe 21 ianuarie 2009, părintele Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
dohány înseamnă tutun, un cuvânt împrumutat din limba turcă otomană دخان (duhân), la rândul lui derivând din arăbescul دخان (duxân). Un cuvânt similar se folosește și în Balcani, de exemplu: duhan în limbile croată și bosniacă,„duvan” sau „duhan” în sârbă. Theodor Herzl, în cuvântările sale și în Enciclopedia evreiască, pentru "" folosea în limba germană denumirea "Tabakgasse Synagogue" care e traducerea fidelă a numelui maghiar; în limba idiș e cunoscută sub denumirea de "Tabak-Shul", de asemenea o traducere fidelă a numelui
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
e" în "i": "selu" în loc de "selo" (sat). Un alt semn al originii bulgare orientale este pronunțarea moale a consoanelor finale, tipică pentru alte limbi slave, dar care se găsesc doar în bulgara dialectală (spre exemplu "tavan" sună ca "tavanj" în sârbă). Din punct de vedere lexical, limba bulgarilor din Banat a împrumutat multe cuvinte din limba germană ("drot" din germana "Draht" - fir, "gang" din "Gang" - coridor, gang) și din ungară ("perna" - pernă) datorită contactului strâns cu celelalte populații ale Banatului multietnic
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]