KorAP: Find »[drukola/base=sârbesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...68 >

1,693 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

Cetățenii sîrbi ortodocși beneficiau de privilegiile lor oriunde s-ar fi stabilit, drepturile lor nedepinzînd de teritoriul respectiv. Ca și în Imperiul Otoman, demnitarii bisericii au devenit practic conducătorii unui fel de guvern laic sîrb, avînd în frunte o mitropolie sîrbească cu sediul la Sremski Karlovci. Întrunirile periodice ale consiliilor au ajuns să semene cu adunările naționale. Sesiunile lor erau destinate în primul rînd alegerii episcopilor și a stareților mînăstirilor, dar se discutau și problemele și chestiunile de interes general pentru

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
bisericii în timpul dominației otomane era prezent și aici; reprezentarea în adunări reflecta întreaga comunitate sîrbă. După 1749, acestea erau alcătuite din episcopi, douăzeci și patru de reprezentanți ai clerului, douăzeci și cinci ai Frontierei Militare și douăzeci și cinci din alte teritorii și orașe cu populație sîrbească.5 Odată cu desființarea patriarhiei de la Peć, Sremski Karlovci a devenit cel mai important centru ecleziastic și educațional sîrb ortodox. Mitropolia aceasta deținea o poziție financiară mult mai puternică decît celelalte instituții slav ortodoxe atît din cadrul Imperiului Otoman, cît și de pe

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ortodox. Mitropolia aceasta deținea o poziție financiară mult mai puternică decît celelalte instituții slav ortodoxe atît din cadrul Imperiului Otoman, cît și de pe teritoriul monarhiei habsburgice. Orașul acesta avea clădiri impresionante construite în stil baroc, aici fiind înființate și primele institute sîrbești de învățămînt superior. Influența Rusiei era puternică, dat fiind că toată nădejdea era în teologii trimiși de la Kiev. Limba literară a acestei perioade era așa-numita sîrbă slavonă, o creație artificială apropiată de slava bisericească, dar nu și de limba

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
avantajele de care se bucura, biserica sîrbă nu era deloc mulțumită de ceea ce constituia un statut de rangul al doilea într-un stat predominant catolic; nici situația politică nu era satisfăcătoare. Cînd Arsenie și adepții lui au plecat din ținuturile sîrbești, ei se așteptau ca refugiul lor pe teritoriul Imperiului Habsburgic să fie de scurtă durată, sperînd că se vor întoarce împreună cu victorioasa armată austriacă. Pe măsura trecerii anilor și a stabilizării graniței, era de așteptat ca populația sîrbă să facă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
li se permitea să cumpere proprietăți sau să devină membri cu drepturi depline ai comunităților urbane. Interdicția de a achiziționa proprietăți era valabilă atît în Croația cît și în Slavonia Civilă, ca și în alte regiuni. În ciuda acestui fapt, populația sîrbească de pe teritoriul monarhiei, organizată în cadrul bisericii ortodoxe și beneficiind de o serie de privilegii clar definite, dobîndise către sfîrșitul secolului o poziție puternică și includea practic reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale. Negustorii, clerul ortodox, profesorii și ofițerii din cadrul Frontierei Militare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
politică activă de colonizare. În această perioadă, Banatul era o zonă de tranziție în care se intersectau populațiile vorbitoare de limbă română și sîrbă. Deși avusese inițial o populație majoritar românească, regiunea aceasta fusese supusă vreme îndelungată unei masive imigrații sîrbești. Populația era alcătuită în cea mai mare parte din țărani, dar includea de asemenea meșteșugari și negustori. După anexarea de către habsburgi, autoritățile au depus mari eforturi să-i atragă pe coloniștii germani, întrucît se credea că ei puteau asigura cel

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și erau în egală măsură afectate de reforme. Cea mai mare parte a populației era ortodoxă, dar sîrbii aveau o poziție mai bună decît românii. Cu toate acestea, populația românească beneficia realmente de aceleași privilegii, întrucît făcea parte din congregația sîrbească. O parte a teritoriului Banatului a fost organizată ca Frontieră Militară în condiții similare zonelor din Croația și din Slavonia. Banatul s-a aflat sub administrația autorităților centrale de la Viena pînă în ultimul deceniu al secolului al optsprezecelea. După o

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Akritas. Alte poeme grecești de mai tîrziu aveau ca subiect tragedia națională a căderii Constantinopolului. Poezia epică era deosebit de importantă în rîndul populațiilor slave, ale căror povești erau cîntate în acompaniament de gusla, un instrument cu o singură coardă. Cîntecele sîrbești erau axate pe istoria statului medieval și pe prăbușirea acestuia, iar cele croate pe evenimentele de după secolul al cincisprezecelea. Bosniacii musulmani aveau o poezie populară în care figurile majore erau turcii. În ceea ce privește populațiile slave creștine, eroul lor comun era prințul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
18044 o populație de aproximativ 368000 de locuitori, un mare număr din rîndurile ei fiind luptători experimentați. Să ne amintim că în timpul războiului dintre imperiile habsburgic și otoman, care s-a încheiat în 1791 prin Tratatul de la Sistova, trupele neregulate sîrbești (Freicorps) conduse de proprii lor ofițeri luptaseră de partea austriecilor. În ciuda acestor servicii, sîrbii nu au primit nimic în urma acordului de pace. Deziluzia generală a fost ulterior mai mare decît speranța de a obține avantaje din cooperarea cu monarhia. Țelul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de cuvînt. Elementul turbulent în ce privește problemele sîrbilor era, ca și în alte părți, corpul de ieniceri. Guvernarea otomană adoptase anterior o politică de trimitere a acestora în provincii ca să nu mai constituie o sursă de tulburări la Constantinopol. În ținuturile sîrbești, ca și în alte zone, autorităților otomane locale le era peste puteri să-i controleze. Ei erau o amenințare în mediul rural, unde se făcuseră stăpîni pe pămînturi și sate și întemeiaseră moșii în sistemul ciftlîkurilor, pe care condițiile erau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
atît de revolta creștinilor cît și de opoziția musulmanilor, Selim și-a schimbat radical politica. În locul împăcării sîrbilor, el s-a decis să-i nimicească, ordonîndu-i lui Hafiz Pașa, guvernatorul Nišului, să pornească împotriva acestora. Prima ciocnire importantă dintre trupele sîrbești și o armată regulată otomană a avut loc în august 1805. Victoria sîrbilor marchează începutul revoluției lor în adevăratul sens al cuvîntului. În bătălia aceasta sîrbii nu luptau împotriva unei forțe musulmane rebele, ci a trupelor sultanului. Victoriile militare sîrbești

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sîrbești și o armată regulată otomană a avut loc în august 1805. Victoria sîrbilor marchează începutul revoluției lor în adevăratul sens al cuvîntului. În bătălia aceasta sîrbii nu luptau împotriva unei forțe musulmane rebele, ci a trupelor sultanului. Victoriile militare sîrbești au continuat. În noiembrie 1805 a căzut fortăreața de la Smederevo, care a devenit prima capitală a guvernului rebel. Belgradul a fost cucerit în decembrie 1806. Soldații țărani sîrbi ajunseseră deci să dețină controlul asupra întregului pașalîc. În ciuda reușitelor lor militare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dintre Rusia și Imperiul Otoman. Ambele părți aveau nevoie de sprijinul lor. Chiar înainte de reluarea luptelor, temîndu-se de probabilitatea declanșării ostilităților cu rușii, Poarta și-a manifestat din nou disponibilitatea de a face concesii. A fost aprobat acum întregul program sîrbesc, inclusiv izgonirea ienicerilor și folosirea trupelor locale pentru garnizoanele fortărețelor și pentru cele de pe graniță. Cu toate că guvernul otoman era dispus să ofere pînă și autonomia deplină, se punea problema dacă orice fel de acord va rămîne în picioare după trecerea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ci asigurau și menținerea pe viitor a unei puternice influențe rusești. Primul articol al acordului afirma: "Poporul sîrb o imploră cu mare umilință pe Majestatea Sa Imperială să numească un guvernator capabil care să-i asigure ordinea, să administreze ținutul sîrbesc și să elaboreze o constituție în acord cu obiceiurile acestui popor. Promulgarea constituției trebuie să fie făcută în numele Majestății Sale Imperiale, Alexandru I.."5 Urmau să fie de asemenea trimiși experți și trupe rusești de garnizoană. Acceptînd termenii acestui acord

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
serios al rușilor pentru a-i sprijini pe rebelii sîrbi. Rusia și Imperiul Otoman au încheiat armistițiul de la Slobozia în august 1807. Cu toate că Alexandru nu a acceptat termenii acestuia, au urmat doi ani de relativă pace. Soarta finală a revoluției sîrbești depindea acum de cursul evenimentelor internaționale și în egală măsură de lupta politică care se desfășura în perioada aceasta la Constantinopol. După 1807, șansele revoluției au scăzut continuu. Nu numai că soarta Serbie depindea într-o măsură tot mai mare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
politică care se desfășura în perioada aceasta la Constantinopol. După 1807, șansele revoluției au scăzut continuu. Nu numai că soarta Serbie depindea într-o măsură tot mai mare de relațiile dintre marile puteri, dar au apărut dezacorduri și în cadrul conducerii sîrbești. După cum am văzut, Karagheorghe fusese ales în fruntea forțelor rebele încă de la începutul revoltei. El a rămas figura reprezentativă pe tot parcursul acestei perioade, chiar dacă era nevoit să facă față unei opoziții crescînde. Liderul sîrb se născuse în Šumadija, probabil

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lor poziții personale, fiind totodată geloși pe orice autoritate centrală unică. Loialitățile acestea locale îl deranjau desigur pe Karagheorghe. Pe lîngă organizarea operațiilor militare împotriva armatei otomane, el trebuia să facă eforturi și în direcția administrării ținuturilor aflate sub control sîrbesc, fiind deci obligat să asigure perceperea taxelor și instituirea tribunalelor. Cu toate că era în posesia atributelor necesare unei căpetenii militare, fiind curajos, înzestrat cu o voință de fier și iscusit, el întîmpina dificultăți mai mari în guvernarea statului. În plus, era

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
unei căpetenii militare, fiind curajos, înzestrat cu o voință de fier și iscusit, el întîmpina dificultăți mai mari în guvernarea statului. În plus, era normal ca succesele lui pe cîmpul de bătaie să trezească gelozie. În aceste vremuri tulburi, ținuturile sîrbești aveau nevoie mai mult ca oricînd de un guvern central puternic care să fie capabil să organizeze teritoriile aflate sub jurisdicția lui pentru ca forțele lor să fie victorioase. Notabilii locali erau însă deosebit de ostili față de cedarea puterii oricăruia dintre ei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
otomane au încercat să treacă la aplicarea lor. Liderii sîrbi erau bineînțeles deosebit de preocupați de secțiunile care prevedeau reocuparea fortificațiilor și orașelor pașalîcului, o acțiune care ar fi făcut ca Poarta să dețină din nou controlul militar deplin asupra ținuturilor sîrbești. Prevederile referitoare la autonomie nu erau nici ele clare. Rușii îi sfătuiau pe sîrbi să negocieze subiectul acesta direct cu guvernul otoman, Sankt Petersbugul promițînd sprijin diplomatic. Mai rău, guvernul rus era acum forțat să-și retragă toate trupele nu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
acest timp, resursele sîrbilor erau aproape epuizate. Luptele permanente care durau din 1804 lăsaseră practic țara fără prea multe mijloace de rezistență. Invazia franceză acaparase tot potențialul Rusiei. Puterea otomană și-a dat seama că avea posibilitatea să rezolve chestiunea sîrbească, astfel că în iulie trei armate otomane au pornit împotriva Serbiei. În octombrie 1813, Karagheorghe, mitropolitul Leontie și alți membri ai guvernului au trecut Dunărea în Austria. Trei zile mai tîrziu, otomanii reocupau Belgradul, din care fuseseră izgoniți în 1806

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
rămase în țară. Revoluția și luptele din anii anteriori lăsaseră drept moștenire un sentiment de dușmănie între creștini și musulmani. Era de așteptat ca atrocitățile să-și facă apariția de ambele părți. Viitorul lider al celei de a doua revoluții sîrbești, Miloš Obrenović, a încercat inițial să colaboreze. În 1814, cînd a izbucnit o revoltă locală, el s-a oferit să o înăbușe cu condiția ca participanții să fie amnistiați. Eșecul politicii lui Suleiman de a continua să dea asigurări a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o mare revoltă balcanică. Fără îndoială că nu a existat nici o legătură strînsă între sîrbi și greci, iar interesele Serbiei fuseseră prejudiciate de influența fanarioților la Constantinopol. La rîndul lor, liderii grecilor erau interesați în primul rînd de folosirea ținuturilor sîrbești ca bază de operațiuni pentru revoluția lor națională. În afară de aceasta, întreaga chestiune a ajuns să fie implicată în politica internă a țării și să aibă efect asupra opoziției notabililor care vedeau în Karagheorghe o alternativă preferabilă lui Miloš. Revenirea în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cu celelalte prevederi incluse în document. Chestiunea constituțională le implica și pe marile puteri, care urmăreau evenimentele interne din Serbia prin consulatele lor de la Belgrad, din care majoritatea au fost înființate în această perioadă. Rușii aveau deja reprezentanți în principatul sîrbesc; lor li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și la Constantinopol și în oricare altă capitală balcanică, aceste consulate concurau în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
numiți prečani, vor constitui un element important al noii birocrații, deoarece aveau calificarea de care avea nevoie statul. Voivodina avea să rămînă centrul cultural al sîrbilor pînă cînd tînărul stat va avea șansa să o ajungă din urmă. Statutul bisercii sîrbești a fost de asemenea pus la punct în timpul domniei lui Miloš. Sultanul a acceptat în 1830 să reinstituie fosta ei autonomie; organizația națională era condusă de mitropolitul Belgradului, care a fost între 1833 și 1859 foarte capabilul Peter Iovanović. Deși

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
stăpînirea micilor proprietari. Bineînțeles, rezolvarea chestiunii pămîntului nu era atît de presantă în Serbia ca în alte regiuni. Existau încă uriașe suprafețe de păduri și pămînt necultivat. În ciuda acestui fapt, aranjamentul făcut în perioada aceasta asigura continuarea existenței în ținuturile sîrbești a micilor proprietari funciari, excluzînd înființarea de domenii întinse. Un act din 1836 îl apăra pe țăran de eventualitatea pierderii pămîntului său în favoarea creditorilor; el stabilea un minim necesar, ín care erau incluse casa, un mic lot de pămînt și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]