1,363 matches
-
în încăpere stăteau undeva lângă ușă, speriați de moarte și îngroziți de ce se petrecea sub ochii lor. Corvium însuși era paralizat. Împăratul era incapacitat, dar nu de ce vedea, ci de ce auzea, pentru că în mintea sa putea auzi gândurile ființei care sălășluia în corpul ceței ce se prelingea leneșă în afară pe marginea ferestrei. L-am tras spre ușă și, apropiindu-mă de urechea sa, i-am zis ce m-a învățat Nemoh: Rază de soare din lună și sânge de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de încrezător și mândru! Oare ce șanse să aibă? Afară ar fi fost înconjurați de tancuri și lunetiști. Să fi lenevit încă în colegiu, ar fi însemnat să moară, în câtva timp, la ivirea Bolii Negre și a creaturii ce sălășluia înăuntrul ei, și la trecerea avionului încărcat cu cine-știe-ce pe deasupra școlii. Ajuns la cel de-al doilea nivel, am dat peste o mulțime de elevi dezorientați care se întindeau prin toate cotloanele subsolului. Cu mine! Urmați-mă! Mi-am croit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și cineva tocmai l-ar fi lipsit de piesa de bază. Un nor de praf se ridică imediat în atmosferă și tancurile își încetară tirul nemilos. Printre dărâmături se putea ghici ceața monstruoasă a Bolii Negre și a demonului ce sălășluia în ea. Își găsea încet drum spre suprafață și zăbovea încurcată deasupra ruinelor. Se lungi de-a lungul molozului încercând să-și dea seama dacă mai avea rost să-și prelungească șederea sau dacă să-și continue drumul, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
femeile cu oarecare dispreț. Odată cu ea, mi-am asumat atât dulcegăriile iubirii, cât și eșecurile ei. Aș vrea să fiu Însă mult mai contemplativ. ,, În această puternică rotație, omul contemplativ-oricât de neînsemnat-rămâne singurul element stabil. El, În a cărui inimă sălășluiește Vidul, devine aici pivotul mutației universale,,. Ochii ei triști scrutează cerul, prin fereastra deschisă. Se gândește la ceva ce o sperie. Stelele par niște dinți care mușcă Întunericul. Deschid televizorul:,, Pentru prima oară În lumea medicală internațională, se va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul veacului trecut împărtășeau convingerea că, de regulă, extinderea molimei se face prin agresarea organismului uman de către o vietate microscopică specifică, așa-numitul contagium animatum, sălășluit în bolnavi. Odată cu afirmarea pasteurianismului, ideea aceasta a devenit una din premisele teoriei și practicii medicale: bolile infecțioase sunt transmisibile, fiind provocate de înmulțirea unor microbi patogeni, care tind să invadeze alte organisme; îndatorirea principală a medicilor este de aceea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
femeile îți mărturisesc ce au făcut și de ce. Mademoiselle Mangeot se află acum într-o stare în care orice femeie ar putea face un pas greșit. Toate stările emoționale au ceva în comun. Oamenii își dau seama de suferința care sălășluiește totdeauna în adâncul dorințelor trupești, dar nu își dau seama în egală măsură de dorințele care însoțesc suferința. Sper, Monsieur, că nu intenționați să profitați de această stare. Se auzi bătând clopotul la bisericuța cea urâtă. Era ora șase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ai făcut. Nici acum nu a fost nimic diferit. Privi rea zeilor nu este benefică pentru noi. Dimpotrivă, e mortală. Cristian Toma o privi nedumerit. Nu-i venea să creadă că ea insista să-l convingă că pe Muntele Rău sălășluiesc zeii. Era o femeie cultă, profesoară, iar ei trăiau în secolul al XXI-lea. Am citit ceva de genul acesta în Vechiul Testament, spuse el. Cam așa scria acolo: nimeni poate să-l vadă pe Dumnezeu și să mai trăiască. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sec, însă tu nu vrei să-l accepți. În acest caz, deși nici n-ar mai trebui să stau de vorbă cu tine, vreau să aud părerea ta. Mulțumesc, ești foarte drăguță. Cum aș putea fi de acord că acolo sălășluiesc zeii? Spune și tu dacă o asemenea explicație este plauzibilă! N-a spus nimeni că acolo sălășluiesc zeii. Am spus numai că de acolo poți să-i privești în ochi. Și, care-i diferența? Tot o explicație mistică. Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să stau de vorbă cu tine, vreau să aud părerea ta. Mulțumesc, ești foarte drăguță. Cum aș putea fi de acord că acolo sălășluiesc zeii? Spune și tu dacă o asemenea explicație este plauzibilă! N-a spus nimeni că acolo sălășluiesc zeii. Am spus numai că de acolo poți să-i privești în ochi. Și, care-i diferența? Tot o explicație mistică. Vrei să-ți spun ce cred eu? Chiar te rog! Nu neg că aici în zonă există credința aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
s-au întâmplat lucrurile! Imediat ce oamenii s-au așezat aici, vâlva a început a face prăpăd printre ei. Îi ucidea pe capete și le răpea viețile în fiecare zi. Văzând asta, zeii au pus un paznic la gura peșterii unde sălășluia fiara. Misiunea lui este s-o țină înăuntru și, să nu crezi că e puțin lucru să îi ții piept. După cum ai văzut, nu știe decât să omoare pe cei care îi ies în cale. Nu cruță pe nimeni, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din bârlog, nici nu-mi mai amintesc când a fost asta, mi-a spus o poveste. Era vorba despre un neamț, un prospector care venise aici să caute aur. Se pare că l-a și găsit, acolo, în peștera unde sălășluiește bestia. Mi-a dat de înțeles că, nu se știe cum, a pierit. Ucis de ea, fără îndoială. Urcase la peșteră împreună cu taică-său, care îl luase cu el pe Muntele Rău, fără să-i spună ce au de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scările. Credeam că nu mai cobori din mașina aceea! îl luă la rost Mihailovici de cum intră în birou. E un monstru, începu să turuie Boris într-un suflet, o arătare care ucide orice suflet de om. Am văzut! spuse Vlad. Sălășluiește sus, la peșteră, așa cum ți-am spus. Am încercat s-o ucid. N-am putut. Oricâte gloanțe am tras în ea, nu s-a întâmplat nimic. Așa e, aici a fost război în toată regula. Acum, mă crezi? Din moment ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se urce la creier și să-ți ia mințile. Reteaz-o încă de la inimă. Cine raționează în iubire e stăpânul celuilalt. Cel mai sănătos lucru e să te consideri satisfăcut cu prima fază a legăturii, care dealtfel e primăvara dragostei. Acolo sălășluiește fericirea. După ce ai gustat din mierea ei, ce mai aștepți? Paradisul n-are numai un șarpe, ci mai mulți. Vrei să te muște șarpele geloziei, al infidelității sau al abandonării? Veninul lor e rău, câteodată chiar mortal. Du-te și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
așteptat la așa ceva? Ar trebui s-o luăm noi. Asta le-ar întrece pe toate: casa lui Coleșiu, proprietatea noastră. Cuibul acela unde ne-au rămas atâtea amintiri scumpe. De ce nu? Sîntem cumpărătorii cei mai îndrituiți. O parte din noi sălășluiește încă acolo... Mă rog ― cât costă? Moștenitorul pretindea 700.000, bani peșin. Hm, cam scump. Face, firește, dar să lase mai jos pentru noi. De obicei vânzătorul cere mai mult ca să aibă de unde scădea. În orice caz, trebuie tocmă multă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
durat această nouă căsnicie n-a fost zi în care gândurile mele să nu fie în preajma ta, lângă tine. (Cum era să mă simtă departe când Mihaela trăia între lucrurile mele, în casa dragostei noastre? O parte ddn ființa mea sălășluia în fiecare colțișor, eram prezent în fiecare bucată de grădină, teiul îi vorbea de mine și peste tot plutea amintirea celor ce au fost) Citeam articolele tale din ziare, îți urmăream activitatea, des-cosînd pe Alexa dacă mai știe ceva despre
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
supărat în așa hal Dardailă. După un timp îndelungat, Dardailă i s-a adresat lui Stup: -Câine, mai nenorocit, ca tine nu am văzut, dar nu-i nimic, îți vin eu de hac, și a țipat animalic înspre locul unde sălășluia neamul de șerpi. Dintr-o dată au început să vină două armate de șerpi. O armată a trecut pe lângă ei și au urmat drumul spre miazăzi, iar cealaltă a înconjurat locul unde se găsea Stup. Erau atât de mulți șerpi încât
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
perete întreg, înfățișa acolo Pentelicul, celebrul munte al carierelor antice, de unde s-a extras marmura pentru Parthenon și pentru celelalte monumente de pe Acropole. Pe peretele opus, se afla o fotografie a Parnasului. Un vultur negru dădea ocol înălțimilor unde au sălășluit, cândva, muzele și unde ochiul aparatului fotografic n-a mai surprins decât o priveliște banală. M-am întors spre imaginea Pentelicului. Lipsit de păduri, descărnat, semănând unui cetaceu enorm expulzat din mare, "Olimpul" sculptorilor și arhitecților clasici își etala cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
atât de greu încercate. pleoapele sunt cele care acoperă și descoperă ochii, aceia cu care înveți să privești diferit la cerul pe care îl vede toată lumea și la cerul pe care îl vezi doar tu, cel construit de tine, unde sălășluiește dragostea ta. este foarte rău să nu mai poți ridica o pleoapă, nu mai vezi unul dintre ceruri, nu mai poți merge pe stradă decât de mână cu ființa iubită, nu mai poți conduce mașina de carne care te plimbă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
supercivilizație ce ținea hățurile omenirii, calculându-i cu precizie pașii, anticipând mișcările materiei cosmice și aducând în sfârșit speranța a ceea ce ei numeau Cvartalul de aur. Nu putea fi, deci, decât o bucurie pentru toată lumea faptul că nenumita bunătate ce sălășluia în acest pământ sfânt fusese în sfîrșit versificată. În plus, însuși Ionescu își declarase fățiș apartenența la neamul românilor, gest de un nemaipomenit curaj de altfel, pentru că în pământul românesc trăiau numai oameni sfinți, luminați și plăcuți la înfățișare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
inclusiv mâncatul excesiv care tot atașament material este. 10. Ar fi foarte bine să începeți să vă îngrijiți mai mult corpurile voastre. Cum vă iubiți pe voi dacă nu aveți grijă de trupul vostru care e Templul Scânteii Divine ce sălășluiește în noi? Îngrijiți-vă în aceeași măsură sufletul, spiritul. Dacă veți asculta muzică heavy metal sau death sau alte tipuri ciudate de muzică sunteți conștienți de efectele nefaste pe care le au asupra corpului, sufletului aceste vibrații dizarmonioase? Am mai
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
și să repetați și acolo ce ați declarat? Hai, Steve. Am impresia că ăsta e beat mort. Nu-mi asum responsabilitatea pentru multe din gândurile mele. Ele nu vin din mine. Ele îmi vin de la toți vagabonzii și intrușii care sălășluiesc prin capul meu, de la tipii ăștia care trec plimbându-se pe lângă mine și mă lasă în urmă ca niște rozătoare naturalizate, emancipate (cu pașapoarte și acte în perfectă ordine) sau aidoma șobolanilor din lumea bună care dau din labă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sau Keith. Numele câinilor ar trebui să facă cinste dramei mistice a vieții animale. Shadow - ăsta e un nume bun. I-a plăcut de mine din prima clipă, așa cum fac de obicei câinii. Și asta deoarece cred că în mine sălășluiesc câteva mirosuri câinești interesante. Și mie mi-a plăcut de el. Taticule, câinele ăsta era făcut să trăiască. Habar nu avea ce noroc dăduse peste el. În visele lui, în hoinărelile lui, amărâtul de câine se visează pe Twenty-Third Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
se luptă pentru labe: el crede din tot sufletul că laba e un lucru numai pentru mine, și tot timpul îmi sugerează că ar fi cazul să mă duc și să-mi mai trag câte una. Dar tot în mine sălășluiește și o unitate paramilitară inamică, ale cărei sentimente față de luatul la labă sunt exact pe dos și care își dorește eliminarea totală a acestui obicei. Numai că această poliție a labei e o prezență cât se poate de neregulată, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
realitate. Televiziunea este adevărată! spun unii. Și în ce punct părăsește ea realitatea? Fiecare trebuie să aibă, fiecare își pretinde personalitatea lui vie, propria lui operetă, teatru evenimențial, fiecare trebuie să aibă ceva artă în viața lui... În viața noastră sălășluiește forma, conturul artistic, și vrem ca forma să ne fie dezvăluită, chiar dacă ne mișcăm în spațiul strâmt alcătuit din chei, portfard, cești de cafea, șifoniere, carnete de cecuri, rufe, coafură, galerii pentru perdele, garanții pentru frigider, pixuri, nasturi, bani. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vreodată -, erau închise binecuvântările, evocările, invocațiile, formulele magice vechi, tainice pe care, de secole, preoții și căpeteniile le recitau pentru a implora victoria, sacrificând victime înaintea bătăliilor. „Divi divaeque, qui maria terrasque colitis, vos precor quaesoque...“, zei și zeițe care sălășluiți în mări și pe pământ, vă rog și vă cer... Acestea erau lecturile preferate ale lui Tiberius? Invocau victoria, alungarea și moartea nemiloasă a dușmanilor. Fuseseră multe victorii în veacurile acelea, dușmanii fuseseră uciși și alungați. Așa se rugase Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]