6,936 matches
-
Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate câteva litere. Citi cu atenție: „Zona duhurilor rele”. - Eheee!... Asta înseamnă că a mai fost careva pe aici!... Sau să fie de sute de ani?... Imposibil! Doar nu aveau și atunci aceeași scriere ca acum!... Sau mai știi?... Vezi cumetre
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
strigau „nepoate” când rupeau un turtoi, să-i facă parte dreaptă. Vara și toamna trecuseră, locul acoperindu-se de-o tihnă fumurie, tristă. Oamenii, știau ei de ce, se-ntunecau mai tare decât erau-nainte de la zgura ce le înnegrise pielea, săpând amar de vreme în pântecele băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul se răzvrătește plugul erelor i-a răscolit măruntaiele i-au răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului joc pe ultima carte ștanțată aprioric cu picioarele așezate la masa rotundă învârt șamanic meandrele destinului ținând în mână un careu de ași plouă diluvian în prăpăstiile săpate în asfalt inerții sau inepții ale orașului-catacombă am nevoie de o aspirație profundă a sinelui deconectat se pare că și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
Autorului Sub nasturii deschiși pe sânii serii foșnesc copacii murmurând a toamnă, hrănind galopul din copita mării și frunzele ce-au potcovit a iarnă. În ochi de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
Căscau și norii-n pumnii ierbii și vântu-i se oprea prin taine, ștergea pe buze de colb șerpii, din piei de viscol,făcea haine. Prin ceața timpului fugară încet,încet,cu umblet mut, se așezau grămezi de ceară pe veșnicii săpate-n lut. O umbră,doar, privea aprinsă sub somnu-i alb ca de mătase, o monogramă,nicicând stinsă zâmbea pe ceru-i,de lumi roase! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MONOGRAMA / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul
MONOGRAMA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383631_a_384960]
-
traduce libertatea-i avocat un poem urcă pe cruce el e primul vinovat Libertatea-i avocat procuror este cuvântul umblă teleleu prin sat să nu-l bată cică vântul Procuror este cuvântul alt poem urcă pe cruce în sus îmi sapă mormântul scriu natura mă traduce Libertatea-i avocat cu mine s-a încurcat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DRAGOBETE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel
DRAGOBETE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382851_a_384180]
-
îngeri negri mă ridică Cu aripi jumulite se-opinteau De rădăcini pierdute mă loveau Iar stelele se zgribuleau de frică. Reci șerpi se unduiau din vizuină Târându-se pe trupu-mi ud și rece Pământul crapă -adânc la doisprezece Și râuri sapă șanțuri de ruină. Mă zvârcoleam, și ale mele brațe O rugă către lună înălțau Iar ochii mei de ramuri se-agățau Săltând în lacrimi conturau nuanțe. Și auzeam un murmur de izvoare Cum se sfădeau copacii-ngrijorați Și mă răcneau
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
fetiței bălegar uscat de vacă, că așa auzise din bătrâni că e leac pentru arsuri. A aflat ulterior după ce au ajuns cu ambulanța la spital. Asta a îngreunat recuperarea stării de sănătate a fetiței deoarece rănile se tot infectau microbii săpând adănc în pielea micuței. Doctorii făceau eforturi să o facă bine, dar acele nenumărate injecții cu antibiotice i-au afectat musculatura piciorului, un tendon fiind atins de una dintre numeroasele ace înfipte în corpul ei. După luni de zile Cristina
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
Căci ce bucurie și ce alinare să fie în cruce, poruncă și stea? Și cum poate duhul să mâne cuvantul - de ești orb - să vezi, și de vezi, să fii orb? - iar cazna iubirii să umple pamântul când oamenii-și sapă amarul și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc să curețe-n ea Vorbire, sau faptă, au cuget de sânge - în noapte câțiva doar pornesc după stea. E greu să lovești cu călcâiul țepușul, Pustia
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
de plumb zburdau.Mă lăsa să îi alunecși îmi număra ... III. TRANDAFIRI SĂLBATICI II, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017. "De ce ești trist și-ngândurat Și stai așa, în neputință, Când gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferință?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau petale Și singure, ca pentru miri, În camerele lor regale, Se deschideau sărace buze, Prea umede de ce-au avut, Se împleteau cu șapte muze, Mai
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mor murind, nici să trăiesc, Nu pot să-mpiedic iarna care vine, Dar pot la mine-n gând să asfințesc. Ascult o simfonie învechită A unui trubadur necunoscut Și în această stare chinuită Stau coatele pe masa mea de lut, Săpând în liniștirea ghemuită. Sunt întrebări ce nu mai au răspuns, Sunt forfote și glasuri ... Citește mai mult Am auzit că bolta-i mai aproape,Am auzit că muntele-i pustiu,Am auzit că podul peste apeS-a sfărâmat sub pasul
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Nu pot să mor murind, nici să trăiesc,Nu pot să-mpiedic iarna care vine, Dar pot la mine-n gând să asfințesc.Ascult o simfonie învechităA unui trubadur necunoscutși în această stare chinuităStau coatele pe masa mea de lut,Săpând în liniștirea ghemuită.Sunt întrebări ce nu mai au răspuns,Sunt forfote și glasuri ... XXVII. PE CINE-NTREB DE DUMNEZEU?, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. Cu liniștea mă prind de timpul rece
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
special se îndreaptă către: Borbèly Kàroly (secretar de stat de stat responsabil pentru sectorul de energie electrică), Gabriel Dumitrașcu (director general al direcției de administrare a companiilor energetice), Dan Agrișan și Crăița Bucheru (Director General și respectiv președinte CA al SAPE - societatea care a gestionat tehnic depunerea plângerii și managementul operațional al întregului proces)”. ——— * ACTUALIZARE 08:05 Enel: „Este în linie cu așteptările, compania analizează în prezent detaliile acestei hotărâri” Grupul energetic italian Enel a confirmat oficial, ieri seară, că a
Curtea de Arbitraj de la Paris a decis: „Enel trebuie să plătească României 401 milioane de euro” [Corola-blog/BlogPost/92391_a_93683]
-
În această speță au fost prezenți trei arbitri - unul neutru, unul din partea statului român și altul din partea companiei ENEL. Potrivit unor surse din piața de energie, este vorba de un dosar înregistrat acum câțiva ani la ICC Paris, în care SAPE voia să oblige Enel Investment Holding BV și Enel SpA, în solidar, la plata prețului aferent Acțiunilor Opțiunii de Vânzare (Put Option Clause), în sumă totală de 521.583.574,40 euro, și, pentru întreaga perioadă cuprinsă între data de
Curtea de Arbitraj de la Paris a decis: „Enel trebuie să plătească României 401 milioane de euro” [Corola-blog/BlogPost/92391_a_93683]
-
cazul către Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, conform cu practica comercială internațională”. În România, compania italiană deține trei foste filiale ale Electrica de distribuție și furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, inclusiv București, în Banat și în Dobrogea. SAPE a fost înființată în anul 2014 ca urmare a divizării parțiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Societatea gestionează pachetele minoritare de acțiuni deținute la companiile de distribuție și furnizare a energiei electrice care au fost privatizate, inclusiv litigiile cu
Curtea de Arbitraj de la Paris a decis: „Enel trebuie să plătească României 401 milioane de euro” [Corola-blog/BlogPost/92391_a_93683]
-
Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud, trebuind să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro. În acea speță, statul român, prin Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), a cerut despăgubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro și de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud. Statul a mai pierdut până acum și procesele intentate celorlalți doi investitori
Curtea de Arbitraj de la Paris a decis: „Enel trebuie să plătească României 401 milioane de euro” [Corola-blog/BlogPost/92391_a_93683]
-
creează o armonie, o simbioză, care cu timpul te obișnuiești și îți este necesară. Pentru armonie, pace și liniște. Copiii!? Acești ne reprezintă... rămân după noi să ducă stindardul mai departe. Depinde cum îi educi! Râma își educă copilașii să sape tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
cuvinte, de catapetesme de cuvinte, de turle și de sarcofagii de cuvinte. Cuvântul construit poate să aibă gust și mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură construită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau se strecoară prin frunze”. Elena Buică-Buni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
șefi ai armatei, inclusiv cel de azi, nu merită a fi menționați, pentru că nu au fost decât expresia dorinței de a nu supăra clasa politică aparent conducătoare. Armata nu mai are o voce. Doar imagini precum aceea recentă, în care sapă la un brad, ce va fi frumos de Crăciun, secretarul general al NATO, cu fruntea ridicată, amuzat de momentul inedit, șeful statului român, dornic să fie la înălțimea exigențelor șefului său de cabinet, prezent la locul faptei, premierul trecător, care
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
pentru însămânțare, tăind fiecare tuberculă în mai multe bucăți, după numărul de ochiuri ce-i avea. Cojile, ba chiar și beldiile, erau uscate și folosite pentru hrană. Deși aveam numai vreo șase ani, țin bine minte foametea îngrozitoare din 1944. Săpam rădăcini de buruieni... De obicei, nici nu le fierbeam, le mâncam așa crude. Rămăsesem numai pielea și ciolanele. Biata mamă umbla ca o umbră. Și parcă toate aceste nevoi nu ne-ar fi fost de-ajuns, peste mine și mama
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
cu el, ca om/ Eram copil/ Și-mi povestea/ Prin câte chinuri a trecut/ Cum au murit/ Mulți camarazi/ Și glasu-i parcă se stingea/ Iar eu îl întrebam mereu/ Dar unde-s cei ce au murit?/ -Cine groapa le-a săpat?/ -În Munții Tatra i-am lăsat/ Zicea:Căci noi luptam./ Pe cei răniți îi ajutam./ Iar alții erau spintecați/ De obuze, gloanțe și minați/ Mureau pe loc neajutorați/ Povestea asta m-a marcat/ Cu ea în suflet am crescut/ Pe
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
are chef ca, prin găurile din scoarța adâncă a moșiei lor, găuri rezultate în urma fracturării (iresponsabilei răniri a Pământului-Mamă, cu pumnalul, vertical, drept în Inimă!) hidraulice, să se dezlănțuie apocalipsa. Deocamdată, țăranii nu-și mai pot bea apa din fântânile săpate de ei. Va veni și ziua când nu va mai putea hălădui sub soarele Lui Dumnezeu, țăranul cu pricina, precum îl vestesc alți țărani, cei de la Izvoarele-Galați, unde, peste noapte și deja, pământul urlă și se cutremură, din pricini, cică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
sau invers, deci e o problemă strict locală și nu una geo-politică, în afară de aspectele comunismului asiatic, de altă natură decât esențele europene, suntem singura națiune a lumii obligată a trăi împărțit. Am vorbit și despre sărbătoarea acestei limbi, care trebuie săp devin o Săprbătoare Națională, a tuturor românilor și a tuturor locurilor în c are se vorbește românește, a tuturor locurilor în care prin ac eastă limbă se con solidează edificiul culturii române. Corneliu LEU
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
ca de țărăncuță la seceriș și sunt fierbinte ca arșița verii. Pe unele porțiuni e bine să nu mă atingeți, căci s-ar putea să vă-nghit. Prin alte locuri sunt mai potolită, dar să nu vă pună Satana să săpați mai departe de doi metri în adânc, decât dacă vreți să vă prăjiți vreun pui la frigare sau să vă preparați o papară rapidă. Cu Ucigă-l-Toaca sunt oricum în relații bune, că mi-a nășit un Scaraoțchi mititel, cu-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]