5,379 matches
-
dormeau în acea noapte de emoție și de teama de a nu fi treji la ora șase, să pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor doar eugenii, mere, napolitane, biscuiți
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
publicat în Ediția nr. 138 din 18 mai 2011. MIRAJ LETAL În secolul al șaisprezecelea, departe, La minele de argint din Jachymov, Într-un depozit de steril, din crov, Pe timpul nopții, într-un chip aparte, Că din bătrâne, jilăvite boarțe, Sătenii-ntârziați, lucire mov, Cu unduiri verzui, fără istov, Văzură și fugiră că din Carte Preotul să slujească acol. Firește, Lucru curat nu e cu-acea grămadă: Un somn ciudat acolo te lovește... Pornitu-s-a-n Boemia o sfada: „De ce pământu-n noapte licărește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
uraniu, Iar stâncă pare și sipet și ... Citește mai mult MIRAJ LETALÎn secolul al șaisprezecelea, departe,La minele de argint din Jachymov,Într-un depozit de steril, din crov,Pe timpul nopții, într-un chip aparte,Că din bătrâne, jilăvite boarțe,Sătenii-ntârziați, lucire mov,Cu unduiri verzui, fără istov,Văzură și fugiră că din CartePreotul să slujească acol. Firește,Lucru curat nu e cu-acea grămadă:Un somn ciudat acolo te lovește...Pornitu-s-a-n Boemia o sfada:„De ce pământu-n noapte licărește?Dracul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/343211_a_344540]
-
nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului MIRAJ LETAL În secolul al șaisprezecelea, departe, La minele de argint din Jachymov, Într-un depozit de steril, din crov, Pe timpul nopții, într-un chip aparte, Ca din bătrâne, jilăvite boarte, Sătenii-ntârziați, lucire mov, Cu unduiri verzui, fără istov, Văzură și fugiră ca din Carte Preotul să slujească acol. Firește, Lucru curat nu e cu-acea grămadă: Un somn ciudat acolo te lovește... Pornitu-s-a-n Boemia o sfadă: „De ce pământu-n noapte licărește
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți, odată, În miez de noapte peste grohotișuri, Ascunse între stânci sau prin tufișuri, Sătenii au văzut lumini de-agată, O ceață verde-albastră-nrourată. Păreau în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au fugit de spaimă, alții însă Au prins să sape lacomi dup-odoare Sub flama lămpii
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Un Sovrom-Bank, la urmă, amical Leul sub rublă, ultima ofrandă. VENIREA RUȘILOR LA ȘTEI „Ia vas liubliu”, „spasiba”, „dobrîi deni”, Au răsunat cândva prin satul Ștei, Atunci când Rusia, cu pașii grei, În Munții Apuseni înțărcă renii. ´N omienouăsutecin´ș´doi, săteni, În ziua de Răpciune, din bordei, Dădură buzna-n gară peste chei Să-i vadă pe sovieticii - arieni. Vagoanele s-au descărcat deîndată Cu ajutorul celor de pe aici, Și-o balalaică aprinsă de o fată Se tângui în tril de rândunici
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
măritișul. Hora nunții se desfășura pe o poieniță din spatele casei miresei. Aceasta semăna foarte mult cu poiana din visul Mirelei. Lipsea doar grâul verde. Amândouă verișoarele erau domnișoare de onoare la nuntă, făcând parte din alaiul miresei. Spre seară când sătenii își mai terminau din activitățile gospodărești de prin bătătură sau de pe la câmp, începeau să se adune în poiană, să privească nunta, sau să se prindă în horă. Era pe timpul când domnișoarele de onoare împodobeau bradul ce se poartă în Gorj
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DORIȚI O ȚIGARĂ? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului - Și cum îți spun, văd într-o dimineață un bărbat căutând prin gunoaiele pe care le aruncă sătenii la capătul unei ulițe care dădea pe câmp. Mi s-a făcut milă de el, l-am strigat dar nu mi-a răspuns și mi-am dat seama că nu m-a auzit. L-am bătut pe umăr și când
DORIŢI O ŢIGARĂ? de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343627_a_344956]
-
2613 ha; ... b) Pădurile gospodărite de comunele grănicerești din Transilvania- circa 2261 ha; ... c) Pădurile gospodărite de către proprietari particulari aparținând localităților din vecinătatea lor; ... Natura acestor proprietăți s-a conturat după anul 1876. Până atunci, posesia pădurilor de către sătenii liberi a fost recunoscută ca semn de recunoștință pentru devotamentul lor pentru paza hotarelor de atunci. Domnitorii acelor vremuri au respectat libertatea sătenilor, dându-le drept de folosință asupra pădurilor, împroprietărindu-i și acordându-le privilegii și scutiri de dări
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
44 de comune grănicerești, gradul de exploatare a pădurilor crește, apar gatere pe apă și paza organizată a acestora. Un moment semnificativ aici este cel al proceselor privind împărțirea pădurilor, între grofii Bamfy și Kemeny pe de o parte, și sătenii pe de alta. Astfel, după anul 1851, când aceștia din urmă intră în posesia pădurilor, se înregistrează defrișări masive, pădurile devenind suprafețe agricole, situație care durează până în 1890, an în care administrarea pădurilor se adaptează modelului ungar, art. 19
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ajungea în fața dispensarului. Pe verandă erau oameni cu probleme de sănătate ce așteptau să le vină rândul la consultații. - Ajutați-mă să o iau din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata leșinată. - Nu știu, așa am găsit-o, cred că s-a împiedicat și s-a lovit cu capul de ciment într-o magazie. Ajunsă pe patul de consult, doctorul a sărit imediat să vadă care este
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
de-a soarelui făclie. Iar din văzduh nu mai aduce ploaie, ci boală în secetă și-n văpaie. Când norii sunt prizonieri în cer, iar vietățile de sete pier, apa de băut se drămuiește, că soarele și-n umbră dogorește. Sătenii strigă mila Domnului, să slobozească ploaie câmpului. Preotul face slujbe creștinești pentru iertarea păcatelor lumești. Poate așa, Domnul se va îndura, văpaia verii s-o stingă cu ploaia. Când de creștini, Domnul e venerat, ascultă rugă din sufletul curat. Cu
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
o jumătate de lămâie și bea-i zeama. Dacă ai și un măr sau orice alt fruct la îndemână, mănâncă-l repede. O lingură de miere să-ți fie desertul. Timpul trecu repede. Discutarăm vrute și nevrute, crâșma se umplu încet-încet cu săteni care n-aveau de lucru prin sat, fiecare cu paharul lui de palincă în față. ********************* Suntem în Anul Domnului 2015. Din ziua aceea (9 august 1987), rețineți vă rog dragi cititori, au trecut douăzeci și opt de ani pe muchie, bătrânul lecuitor
LEACUL ÎMPOTRIVA CANCERULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377366_a_378695]
-
nu au reușit să-și realizeze visele din adolescență. Gabriel se deplasa destul de des în capitală și alte orașe și cunoștea bine pulsul vieții de acolo, dar și din satele ce țineau de comună și din care, destul de des, veneau săteni la cumpărături. Știa ce se cere și reușea o bună aprovizionare, în funcție de fiecare anotimp. Își făcea timp să meargă în vizită la părinți, împreună cu nevasta, să le mai dea o mână de ajutor, chiar dacă aceștia refuzau să o ceară. Nu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
într-o zvârcolire ce-i frânse trupul, căzu la pământ în leșin greu... * A doua zi, când deschise ochii, alături de ai săi se afla și fata vindecată, care-i zâmbea printre lacrimi, și părinții ei, copleșiți de ajutorul primit, și săteni... Privirile tuturor arătau uimire, bucurie pentru ce el, Filu, săvârșise. Pătruns de grozăvia clipei, băiatul mulțumi Cerului că-l împuternicise, că-i făcuse voia... Și pe dată simți cum Dinu, Vătaful Calușarilor îi atinge creștetul șoptind că-i recunoaște puterea
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Marin Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 2-Niște țărani titrați Nici n-au observat când au intrat în comuna I...Doar în fața primăriei și-au dat seama unde sunt. După câteva indicații ale unui sătean au ajuns în fața locuinței lui Costache care aștepta la poartă. --Cam târzu, cam târziu, domnu’ negustor! Trebuia să te prindă răsăritul soarelui la poarta mea. Se îmbrățișară, privindu-se lung, încercând să observe trecerea vremii peste ei. --Nu te-ai
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai dezlipească de la televizor, de filmul lor preferat cu desene animate. Pe drum începuseră să treacă sătenii cu coșurile către șetre, semn că la biserică slujba se sfârșise și în scurt timp, va apărea și preotul să binecuvânteze pomana. - E cazul să vă grăbiți să mergem, că deja trece lumea și preotul trebuie să sosească. - Eu sunt
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
orice s-ar spune, în limbajul popular sunt ascunse sevele limbii românești, care a fost și rămâne, de-a lungul timpului, extrem de bogată și de frumoasă. Așa se face că în acest volum de proză umoristică ne ține aproape de vocabularul sătenilor, de cuvintele și expresiile în care ei își exprimă o multitudine de sentimente curate și de bune intenții menite să corecteze anumite comportamente deviante ale unor semeni, dar și să păstreze umorul caracteristic românului, acel umor fin, lipsit total de
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
nu părerile. Din fragedă copilărie îmi răzbate o amintire. Una din primele cărți citite, la recomandarea unui unchi, a fost „Pelerinul peregrin”, viața unui călugăr Brahman din India montană. Satele sunt acolo la depărtare de zile unul de altul. Majoritatea sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari necesități din afara, și călugării peregrini. Călugării mergeau din sat în sat
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
hrană iar frigul le-a mânat spre țările calde. Rândunelele sosesc în curând la locurile pe care le-au părăsit numai pentru o vreme. Le este tare dor de cuibul lor! Irundel și Irundica, o pereche de rândunele îndrăgită de săteni e așteptată cu mult drag. Cu toate că în Africa au hrană din belșug, un ceas din trupușorul lor le dă de veste că aici, la noi, e primăvară!... E vremea să revină acasă la ele. Anul trecut Irundel și Irundica au
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
iad mai facil, spre deosebire de accederea în rai? Fiindcă Cerberul nu păzește intrarea în iad, ci ieșirea. Pe când, la rai, Sfântul Petru ține cheile de la intrare, căci de ieșire nu e nimeni interesat. 6. Când plouă, orășeanul se întristează, ignorând bucuria săteanului. Iar săteanul... n-are timp de reproș. 7. Dacă aș fi pictor, aș personifica timpul într-un bărbat cu vârstă matusalemică, purtând în mâini uneltele sculptorului. (Foto: Portret de bătrân - ARTISTICDECO) Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378823_a_380152]
-
facil, spre deosebire de accederea în rai? Fiindcă Cerberul nu păzește intrarea în iad, ci ieșirea. Pe când, la rai, Sfântul Petru ține cheile de la intrare, căci de ieșire nu e nimeni interesat. 6. Când plouă, orășeanul se întristează, ignorând bucuria săteanului. Iar săteanul... n-are timp de reproș. 7. Dacă aș fi pictor, aș personifica timpul într-un bărbat cu vârstă matusalemică, purtând în mâini uneltele sculptorului. (Foto: Portret de bătrân - ARTISTICDECO) Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378823_a_380152]
-
rășina, de zăpadă niciodată stinsa, cu parfum de iasomie, de salcii curgătoare și de amurg. Un dor-fior străbate fiecare poem, fiecare vers, fiecare cuvânt învăluindu-ne gândurile și transbordându-ne în lumea mirifica a copilăriei, a satului din trecut, a sătenilor din vremuri poate apuse, a anotimpurilor cu iz de vită de vie... O candoare a femeii-copil, a femeii-mamă, a femeii-mature care nu se regăsește decât cu greu în viața cotidiană și care simte mereu nevoia de întoarcere la nostalgia altor
CRONICĂ LILIANA BOIAN TERZIU LA CARTEA NOSTALGIA ÎNTOARCERII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378839_a_380168]
-
soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, că așa se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai călcat bătătura lui Străgălie... Și, cum spuneam: putem să tragem concluzia că drama devine după năpastă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]