2,112 matches
-
din lemn pe care stă scris „Mešugorje”. Prezența ei acolo intrigă, cu atât mai mult cu cât știam de existența organizării de pelerinaje „mixte”, catolice, greco-catolice și ortodoxe, în ultima vreme, către acest loc controversat, înca nedeclarat oficial ca fiind „sanctuar de pelerinaj” de către Biserica Catolică. Rozariul „Mešugorje” (mai exista încă un model, având în centru figura Fecioarei Maria, confecționat din plastic roz) era expus oarecum separat de echivalentul ortodox, „metaniile” din lemn, plastic, piele, șireturi împletite etc. Femeia de la pangar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ce, era de joacă cu Miliția atunci ?” Bagajele primilor pelerini. Ele servesc și la „rezervarea” locului de dormit pentru seară Intru în biserica împodobită cu o minunată pictură din perioada de glorie a artei religioase moldovenești a lui Petru Rareș. „Sanctuarul”, locul unde este expus Sfântul Ioan cel Nou, este foarte bine delimitat, expus atenției, dar la o primă vedere locul este îmbătrânit, uzat de timp. Nu simt aici „lumina” și forfota continuă, preocupată, dar respectuoasă din jurul raclei Sfintei Parascheva. Îmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
semnalizate cu indicativul „El Camino”. Sintetizând, putem spune că Lourdes și Compostela reprezintă două tipuri de pelerinaje, fundamentale în înțelegerea rolului turismului în religie, astăzi. Lourdes : deplasarea în sine, indiferent de mijlocul de transport, nu contează față de timpul petrecut în sanctuar. La Compostela, călătoria este mai importantă decât vizitarea catedralei propriuzise. Ca o mică paranteză, asupra căreia vom reveni, putem afirma că în logica „Lourdes” se înscriu pelerinajele sub forma rândului de aștep tare, în timp ce pelerinajele tip „Nicula” prezintă similitudini cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înscriu pelerinajele sub forma rândului de aștep tare, în timp ce pelerinajele tip „Nicula” prezintă similitudini cu Camino. La Lourdes, un rol esențial îl au organizarea locală (celebrii „brancardieri”, helpers, care-i ajută pe bolnavi să se deplaseze de la gară în incinta sanctuarului), preoții, organizatorii de pelerinaje, ghizii turistici. La Compostela, marea majoritate a pelerinilor și turiștilor preferă să se deplaseze individual sau în grupuri mici, ce nu depășesc cinci-șase persoane, orientați de propriul fler sau de ghidurile de călătorii sau altă literatură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
specific. Afirmația lui Ph. Boutry mi se pare a fi pertinentă mai ales pentru spațiul occidental, acolo unde s-a format o adevărată piață a „turismului cultural-spiritual”, înțeles ca acces la istoria și memoria religioasă națională, prin intermediul vizitelor la marile sanctuare religioase, catedrale. Există și un „consum” de artă sacrală în marile muzee ca Louvre, în jurul operelor cu subiecte religioase, amestec de spirit și cultură, care dă naștere unei interacțiuni valorizante pentru turistul (non)pelerin. Turismul spiritual a devenit o sursă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arhetipului feminin decelabil în imaginea Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri, „mama” cea bună și generoasă versus „mama” cea rea și răzbunătoare, pornind de la aspecte hagiografice și mitologice culese de pe ambele maluri ale Dunării. La sudul fluviului este semnalată prezența a mici sanctuare, grote sau izvoare „închinate” Sfintei Parascheva, „amenajate sumar, frecventate în majoritate de femei, venite să se roage și să se adreseze în mod direct Sfintei, fără intermediari (preoți) bărbați” (Mesnil, Popova, 1993 : 743). Imagini ale unor astfel de izvoare miraculoase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pelerinaj ori relicve, care își pot schimba pașnic „publicul-țintă” (din perspectiva pelerinilor, ținta însăși se schimbă), primind o altă categorie de pelerini ori mai multe categorii deodată (în bună înțelegere, chiar dacă rămân ferm pe pozițiile lor respective), cât la sanctuarele disputate (Ierusalimul este poate cel mai cunoscut dintre ele), fragmentate, deturnate, „reciclate”, confiscate, distruse (gradul zero al re-semnificării). Pentru a da un singur exemplu în acest sens, dintre locurile de pelerinaj menționate în cartea de față : Mănăstirea Nicula, în ultima
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ar vrea proscrisul să știe /cum să zărească și să denumească stelele pe cer. /I s-a spus sărmanului neofit /că-n drumul de la Marea Ursă5 spre Crucea Sudului 6 /poate accede doar prin Sirius sau Betelgeuse. Și-atunci în sanctuar /alături de hierofant, /în tăcerea impusă de Isis /la miezul zilei pătrunse.// În forță, frumusețe și-nțelepciune /simțea cum focul, apa, vântul și pământul /fiori îi strecurau sub piele printre oase./ Vai, Doamne, nestăpânitul novice a-nțepenit /când înainte ochii să îi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Pitagora, proscris, al lui Orpheus sfâșiat de bachante, al lui Moise părăsit în caverne, al lui Isus răstignit, este mitul prin care accedem la lumină și de cele mai multe ori în acestea apare obsesiv eterna trădare. Pithagoras, inițiat în toate sanctuarele din lume, circumcis în Iudeea pentru a fi admis în secretele Cabalei (comunicate lui cu rezervă de către profeții Ezechiel și Daniel), admis la inițierea din Egipt la recomandarea faraonului Amasis, l-a definit pe Dumnezeu: un adevăr viu și absolut
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se derulau obligatoriu într-o grotă ci într-un spațiu sacru unde meditația, viziunile, consultarea oracolelor defineau momentele unei vieți spirituale de excepție. Vestigiile unor temple apar în neolitic, reunind constantele cosmice și telurice ce se regăsesc și azi în sanctuarele întregii lumi. Temenos sau nemeton, incinta sacră rămâne inima templului, iar templul ca atare devine centrul lumii. Ritualul de fondare înainte de construire aduce un omagiu pământului și apelor. Apoi construcția adăpostește focul sacru și secret, iar ritualurile de consacrare aduc
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a elemetelor ce ne pot leza relația cu spiritul divin. Amintirea și imitația, în exprimare academică anamnesis și mimesis, sunt interpretarea analogă și asociativă a realității sacrului ca apărare împotriva răului ori a magiei negre. Din vechime oamenii înșirau în sanctuarele vieții lor cotidiene măști, animale, reprezentări sexuale, plante, cranii sau coarne de animale cu puteri sfinte ale sacrului. Acestea fiind relații tradiționale între sacru și simboluri 41. Dar nu trebuie omisă relația poveștilor sacre ce definesc condiția umană și a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu decorații interioare și exterioare și poziționarea la înălțime produceau splendoare ce atrăgea admirația tuturor și dă culoare legendei care relatează cuvintele reginei de Saba: acesta trebuie să aparțină celui mai minunat stăpân 50. Templul însuși, care consta din pridvor, sanctuar și Sfânta Sfintelor a fost doar o mică parte a edificiului. Înconjurat de curți spațioase, structura ocupa cel puțin un kilometru în circumferință. După ce treceai de zidul exterior, intrai în prima curte numită curtea aristocraților, pentru că doar lor le era
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
corintiană, cel mai prețios metal în antichitate. În catedralele Evului Mediu, în pridvor se găsea traseul unui labirint. La intrare erau două coloane: Jachin și Boaz realizate de Hiram Abif, arhitectul pe care Regele Tyrului îl trimisese la Solomon. Urma sanctuarul în care se intra pe sub un portal care în locul ușilor avea un văl magnific. Dacă lățimea interiorului era de douăzeci de coți, lungimea era de patruzeci, jumătate din lungimea templului dacă e să măsurăm și pridvorul și Sfânta Sfintelor. Aici
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lucrurilor". Rolul ei pe tărâmul spiritual era astfel comparabil cu cel al lui phi, constanta frumuseții care sălășluiește lumile fizice și numerice. Numele Shekhinei este derivat dintr-un cuvânt care înseamnă "odihnă" sau "sălășluire" și are rădăcini comune cu denumirea sanctuarului Tabernacolului original care se numea Mishkan sau "sălașul". Legătura Shekhinei cu luna este clară în legendele din Talmudul babilonian și din alte surse cu vechime asemănătoare. Ea apare acolo fie ca frumoasa și strălucitoarea mireasă a lui Mesia, fie ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin consacrare, încoronare, ele reprezintă universul profan prin care se exprimă divinul. Pornind de la o reprezentare abstractă cum ar fi silaba sanscrită Ohm, ea înseși reprezentând o lume transcendentă cu înțeles cosmologic 104, simbolismul accede la reprezentările pictate în temple, sanctuare, capele sau altare individuale. Ele conțin statui sau icoane ale divinităților prosperității și fertilității, zeiței mamă, zeului casei, sfinților, relicve, liste ale strămoșilor și alte obiecte de cult. În China multe erau confecționate din teracotă multicoloră. Lemnul folosit în alte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
religioase. Nimic nu poate fi mai importantă ca iluminarea locului sacru, realizată cu suporturi sau vase create special pentru obiectele inflamabile. Amintim candelabrul cu șapte brațe, menora, din templul de la Ierusalim, lumânarea catolică de Paște, numărul simbolic al lumânărilor din sanctuarul catolic al Eucharistiei și din diferitele rituri și ordine ale rosicrucianismului și francmasoneriei, candelele suspendate la icoanele bisericii ortodoxe, lămpile din sticlă sau metal perforat din moschei, lămpile sferice ornate cu un ochi ce reprezintă monada din cao-daismul vietnamez și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a pregăti recipientul pentru iluminarea mentală care-i va fi dată în grade succesive. Companion devenind, el mai urcă o treaptă și este membru emblematic al tinereții, astfel începând educația sa intelectuală. Și iată-l la pragul dintre pridvor și sanctuar, când copilăria se încheie și candidatul devine adult. Acum reușește să vadă în fața sa o serie de trepte, un drum sinuos care însă îl invită să urce și ca simbol al disciplinei și instrucției îl învață să înceapă lucrul 123
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o origine spațială și temporală. El este coextensiv rădăcinii principale a lumilor, prin urmare participă la armonia și ordinea ei. În forma sa cea mai înaltă, mitul este o incantație, un ritual care nu a putut fi elaborat decât în sanctuare, de ființe înalt calificate pentru această adaptare. În poveștile sale, Creangă pătrunde în centrul spiritual al lumii, fiind un mare maestru al inițierii în tainele tradiției așa cum au fost ele transmise prin grai popular înscriindu-se între cei capabili să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al înțelepciunii veșnice 392, el posedă o cheie pentru Apocalips, triplă și unică, împărțind în șapte grade inițierea în înalta filosofie. Cele nouă pantacle ale cărții sunt: dogma lui Hermes, realizarea magică, drumul înțelepciunii și lucrările pregătitoare ale Operei, poarta sanctuarului luminată de șapte raze mistice, o rosă de lumină în centrul căreia o formă umană întinde brațele în formă de cruce, laboratorul magic al autorului, sinteza absolută a științei, doctrina sa particulară. Infernul lui Dante nu e decât un purgatoriu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
e și el un simbol al vieții, drum ascensional pe care îl străbat cei care trec din lumea vizibilului în cea a invizibilului pe care îl evocă și scara lui Iacob și stâlpul șamanic din iurta siberiană și stâlpii din sanctuarele voodoo sau cel al colibei indienilor sioux în jurul căruia are loc dansul soarelui, coloana vertebrală, stâlpul casei sau al oricărui templu al sufletului. Nu Arborele Cunoașterii, ci cel vecin, al Vieții, este Axis Mundi inversat cu rădăcinile înspre cer, în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Anglia începând cu epoca domniei lui Henric al VII-lea stilul reînnoiește monumentele și memorialele antice redescoperite de Renaștere. După Palladio în Italia, Inigo Jones ajutat de maestrul unei loji masonice, Christopher Wren introduce stilul în Anglia. Templul grecesc înlocuia sanctuarul din Ierusalim, catedrala medievală simbolul de arhitectură. Principiile acestui stil păstrează cele cinci coloane reprezentând cinci ordine de arhitectură, studiu obligatoriu în inițierea masonică. Biblia este însă aceea care prin Cartea Regilor și Cronici aduce informații stricte asupra Templului lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o origine spațială și temporală. El este coextensiv rădăcinii principale a lumilor, prin urmare participă la armonia și ordinea ei. În forma sa cea mai înaltă, mitul este o incantație, un ritual care nu a putut fi elaborat decât în sanctuare, de ființe înalt calificate pentru această adaptare. În poveștile sale, Creangă pătrunde în centrul spiritual al lumii, fiind un mare maestru al inițierii în tainele tradiției așa cum au fost ele transmise prin grai popular înscriindu-se între cei capabili să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Rolul său pe tărâmul spiritual era astfel comparabil cu cel al lui phi, constanta frumuseții care sălășluiește în lumile fizice și numerice. Numele Shekhinei este derivat dintr-un cuvânt care înseamnă "odihnă" sau "sălășluire" și are rădăcini comune cu denumirea sanctuarului Tabernacolului original care se numea Mishkan sau "sălașul". Legătura Shekhinei cu luna este clară în legendele din Talmudul babilonian și din alte surse cu vechime asemănătoare. Ea apare acolo fie ca frumoasa și strălucitoarea mireasă a lui Mesia, fie ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vis sau trezie. Virtualul ca antiteză a metaforei Haec in natura perscrutanda, ex quibus Deus omnia creavit 1066. Dac-ar fi să ne gândim că toate aceste prelegeri ale spiritului cosmic, ilustrate de gândirea omenească în artă poetică într-un sanctuar metaforic, aș scrie istoria inițierii. Încetul cu încetul ne-am apropia, după ce-am trecut de al treilea clopot, de calea aleasă prin labirint, de câtva timp în întregime consacrat studiului legilor inerente conștiinței umane. Acest studiu ne conduce la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Allah și Dumnezeul creștin. 655 părinte al bisericii latine, 160-230 A.D. și preluată de Theophilus. 656 a treia dinastie a Vechiului Regat, 2980-2900 î.C. 657 mai târziu numit Enki 658 Lucian Blaga, Cântec înainte de a adormi 659 Ralph Lewis, Sanctuar interior, 1981. 660 misticul descoperă, atunci când revine la starea de conștiință normală, că este incapabil să exprime prin cuvinte ceea ce a simțit, și că nu poate să-și împărtășească revelațiile cuiva care nu a trăit experiențe asemănătoare. Acest lucru se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]