12,599 matches
-
poate fi transfuzată o cantitate mare de sânge fără a determina producerea reacțiilor transfuzionale de incompatibilitate sanguină deoarece există posibilitatea producerii unor astfel de reacții de subtipurile de grupe sanguine înafară de cele din sistemul AB0. Pentru a testa compatibilitatea sanguină, o picătură din sângele primitorului se amestecă cu o picătură din sângele donatorului și se observă dacă apare aglutinarea. Se transfuzează sânge izogrup și izoRh în orice cantitate are nevoie primitorul. In situația când nu avem la dispoziție sânge izogrup
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transfuzează sânge izogrup și izoRh în orice cantitate are nevoie primitorul. In situația când nu avem la dispoziție sânge izogrup și izoRh se folosește sânge din grupe compatibile cu condiția ca volumul transfuzat să fie sub 10% din volumul total sanguin al pacientului (maximum 500 ml). 10.5.2. Factorul Rh Ca și sistemul AB0, sistemul Rh prezintă o importanță clinică majoră. Factorul Rh, numit după maimuța Rhesus deoarece a fost pentru prima dată studiat pe sângele acestui animal, este un
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe un singur rând lângă endoteliul capilar din zona afectată (marginalizare), și apoi trec prin peretele capilar (diapedeză) prin mișcări amiboidale, ajungând la locul invaziei bacteriene. Acest proces de concentrare a leucocitelor în țesutul inflamat este accelerat de creșterea debitului sanguin prin vasodilatație locală. Modificările vasculare apar ca urmare a producerii de substanțe vasodilatatoare de către țesuturile lezate (kinine, amine, prostaglandine). Kininele activează cascada enzimelor proteolitice cunoscute ca sistemul kinină kalicreină cu producere de kinine vasoactive, în special bradikinină. Bazofilele și celulele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în special bradikinină. Bazofilele și celulele mastocitare eliberează vasodilatotori cum ar fi serotonina, histamina precum și un anticoagulant (histamina). Prostaglandinele amplifică reacțiile inflamatorii. In inflamația acută sosesc la locul inflamației întâi granulocitele și apoi macrofagele. Macrofagele provin în principal din monocitele sanguine atrase de chemoatractanții din zonele inflamate și sunt reținute la locul inflamat prin mecanisme care produc aderarea celulară la suprafețe și diferențiere. Acest proces implică creșterea suprafeței celulare prin fenomenul numit împrăștiere. Imprăștierea rezultă din reacții ale suprafeței monocitare în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formarea celulelor gigantice multinucleate din structura granulomului. Aceste celule au proprietăți fagocitare. Răspunsul inflamator are efecte locale și sistemice caracteristice locului inflamației precum și tipului de infecție. Local, se produc următoarele modificări: roșeață și creșterea temperaturii locale prin creștere de flux sanguin; edem local ca urmare a creșterii permeabilității capilare ce permite lichidelor să treacă în țesuturi; eliberarea unor substanțe din țesuturile lezate, având ca rezultat stimularea receptorilor pentru durere. Proteinele plasmatice și factorii de coagulare contribuie la formarea rețelei de fibrină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
NK este neclară; nu provin din celula stem limfoidă ca și celulele T și B. Celulele NK nu necesită procesare timică și nu exprimă receptori pentru antigen ca ai celulelor T. Celulele NK reprezintă mai puțin de 10% din limfocitele sanguine circulante. 12.7. Limfocitele B Diferențierea celulei B de la precursorul primar până la plasmocit are loc în două faze. Prima fază (se referă la faza ne antigenică) are loc în interiorul țesutului limfoid central (măduva osoasă la mamifere). In cursul acestei faze
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ajutorul celulelor T. Aceste antigene sunt molecule mari cu unități structurale repetitive (de ex. Polizaharidele bacteriene) ce funcționează aparent ca mitogen al limfocitului B. Antigene timus independente determină numai sinteza de anticorpi IgM și induc o memorie imunitară redusă (grupele sanguine din sistemul ABO sunt exemplu de antigene timus-independente). Pentru marea majoritate a antigenelor producția de anticorpi necesită atât prezența antigenului cât și celule T helper care interacționează cu celulele B; este vorba de antigenele timus dependente. Fragmentele de antigen conținând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
hemoragiei (extravazarea sângelui prin peretele vascular lezat). Se discută de hemostaza fiziologică care reprezintă oprirea hemoragiei ca urmare a lezării vaselor mici și mijlocii și de hemostaza medicamentoasă / chirurgicală în cazul lezării vaselor mari. La procesul de hemostază participă vasele sanguine, plachetele și factorii plasmatici ai coagulării; fiind inițiată de contactul sângelui cu suprafețe rugoase sau de produși de citoliză. Hemostaza fiziologică prezintă mai multe componente / faze suprapuse în timp și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se adaugă și vasodilatația în teritoriile învecinate. Spasmul este mai puternic cu cât aria lezată este mai întinsă. In cazul acumulării interstițiale a sângelui creșterea presiunii tisulare are și ea efect hemostatic. 13.1. Aderarea, agregarea și secreția plachetară Plachetele sanguine (trombocitele), au un diametru de 2-3 μm, 1/3 din ele sunt depozitate în splină. In sânge se găsesc în număr de 180000400000/mm3; scăderea sub 150000/mm3 se numește trombocitopenie, iar creșterea peste 500000/mm3 se numește trombocitoză. Trombocitele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu greutate moleculară mică reprezentată de factorul VIII. Factorul von Willebrand funcționează ca un transportor pentru factorul antihemofilic și determină creșterea adezivității plachetare la structurile subendoteliale expuse sângelui în cazul leziuniilor vasculare. Factorul VIII conține secvențe de aminoacizi necesari coagulării sanguine. Concentrația plasmatică a complexului factor VIII/factor von Willebrand este sub control hormonal; efortul fizic exagerat, stresul, sarcina, administrarea de estrogeni, hipersecreție de vasopresină pot determina creșterea concentrației plasmatice a factorului antihemofilic. Factorul Christmas activat (factor IXa), alături de factorul antihemofilic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
monomeri de fibrină; de asemenea, activează factorul stabilizator al fibrinei (factor XIII), factorul VII și proteina C; determină agregarea plachetară. 13.2.3. Rolul endoteliului vascular în coagularea sângelui In mod normal, celulele endoteliale dispuse pe fața internă a vaselor sanguine realizează o suprafață netedă care nu induce coagularea sângelui sau aderarea plachetară. Mai mult, celulele endoteliale au rolul de a întârzia formarea cheagului de sânge prin eliberare de co-factori pentru doi inhibitori plasmatici ai trombinei: antitrombina III și co-factorul heparinic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
narațiunea lui nu are să vorbească ca un simplu sol care face raport cătră comandantul său, ci el trebuie să ne facă să simțim că el e plin de marea importanță a lucrurilor ce el are să povestească. Și, deși ca francez sanguin nu poate să denege focul ce stârnește în el însuși coprinsul narațiunei sale, totuși el trebuie să evite toată forțarea or escentricitatea. Tonul fundamental al narațiunei lui va respira dar un fel de solemnitate, precum o și cere neapărat situațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e cuprins în cartea De fluviorum et montium nominibus (circa secolul al II-lea e.n.), atribuită lui Plutarh. Pasajul care mă interesează se referă la tracii sud-dunăreni, foarte probabil la odrizi, localizați în preajma râului Hebrus. Odrysium pariter Getico foedavimus Hebrum // sanguine... („Am pătat cu sânge getic Hebrul odrizic”), la poetul Claudianus Claudius (Panegyricus de Tertio Consulatu Honorii Augusti, 147-148) (239). Pseudo-Plutarh relatează următoarele : Lângă fluviul [Hebrus] despre care am vorbit, crește o plantă asemănătoare cu origanul, al cărei vârf îl taie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului, prin circulația portală. Prin circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]