2,500 matches
-
cu pămîntul amurg a fost splendoarea lui ambiguitatea, foioase-conifere în variație liberă literară, condiție a frumuseții fuga din perete verde viu șarpe-balaur și de cealaltă parte văzduh în viu, biserica albă din coastă Gălăuțaș altă condiție, între trei copii la sanie cel care face cu mîna în drumul curățat cu plug de zăpadă, zeci de sate de brazi Toplița, suma în zăpadă să-i desprindă piesele izolate, estetica terminal utilitar, km 190 doldora de zăpezi pe banda de montaj, nea proaspătă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vezi Ceahlăul, făinuț! întorci capul vezi altceva, are masa aia mare pe lîngă gard, ce-ai nevoie de mai mult? doi cîini mari avea, revelion un pachet de 3 zile, deci 10 perechi, păi numai cazarea! tradiționali, te plimbă cu sania! Galbeni și mai ales la 10 kilometri de oraș o să fie tot în jur, prea tare noaptea e încă vizibilă cît te întrebi ce poți face noaptea, să călătorești, adică să te obișnuiești, Itești în lumea ta cumințel! bine, tipu-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov acceleratul de Iași km 122+8, munții sus țin centrul cu înălțimile lui care atacă în peisaj, biserică pe coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta Tarcău două gîlme urcă sania, pîrtie, îi dă bani cînd să mărită, de-a lu' Lupaș după deal, n-au putut să se cunune, rude! Lunca de Mijloc, la primărie da! brădui prăvăliți, nu e bradul, e mulțimea lui, Valea Rece deschizătura în secundar, Ghimeș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
copiii erau foarte săraci, nu aveau nici măcar cu ce să se încalte. Erau familii numeroase și nu le ajungeau pielea de porc pentru a face opinci la toată familia, iar uneori făceau cu rândul când voiau să se dea cu sania, chiar se mai duceau și desculța. 4. Ce reprezinta Moș Crăciun pentru dumneavoastră? La început când eram mică nu se făcea brad ,ci se puneau sub pernă câteva bomboane, dar mai târziu a început să se facă brad.Când spun
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar abia spre sfârșitul etapei de stuf. Cei care vroiau să facă norma, de frică, au început să cadă. Și au început să plece coșciugele cu săniile pe gheață, probabil la Periprava... unde era centrul de care aparțineam și de unde ne și alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre... Era frig, și se păstrau. Probabil că aveau stație și anunțau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de care aparțineam și de unde ne și alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre... Era frig, și se păstrau. Probabil că aveau stație și anunțau că veneau cu coșciugele, îi lua, îi puneau pe sanie și plecau cu ei pe canalul înghețat. Știți cumva cine era la conducerea acestui centru de muncă? Nu i-am știut numele nici unuia. N-aveam cum să aflăm pentru că nici unu’ dintre ei nu venea. Îi spuneam „Măi șarpe”, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
luni de muncă în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert, cârnați și cozonaci. În anii copilăriei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
concomitent câte 4-5 frați-surori, la care se mai adăugau uneori 2-3 copii din sat, mai nevoiași, pe care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mi-au rămas prea vii spre a nu fi relatate, căci una se referă la o întâmplare de iarnă, care se putea solda cu o tragedie, alta la atitudinea tatii față de școală. Era iarna anului 1938-1939. Tata a venit cu sania cu boi, aranjată după tipic, să ne ia în vacanță. Am plecat din Bârlad pe întuneric. O noapte geroasă, senină, cu zăpada luminată de o lună plină. Tolăniți pe pături și perne, acoperiți cu plăpumi de lână și a sigurați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ce am văzut și auzit mi-a făcut părul măciucă: urletele unei haite de lupi, ce coborau pe panta dealului dintre satele Polițeni (azi Vaduri) și Gura Iezerului, răsunau în toată Valea Tutovei, iar tata, în picioare pe dricul din fața saniei, plesnea în neștire cu coada biciului boii care fugeau înebuniți. Nu mai văzusem până atunci boi fugind în galop. În urletele tot mai apropiate ale lupilor, au ținut-o așa într-o întinsoare ce părea că nu se mai termină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spune că le-ar face mare plăcere dacă m-aș hotărî să petrec Sfintele Sărbători cu familia sa la Coza. În acest sens, dacă sunt de acord, să le scriu ziua în care aș putea veni, spre a-mi trimite sania sa cu cai la Vidra cu care să parcurg cei 30km până la Coza. Am fost a doua oară laș, scriindu-le că am primit scrisoarea după sărbători, când se terminaseră zilele de vacanță. Aceeași chemare s-a repetat și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
uman, fie el tranzacția din piață, musai e și un câine... Dar, la vreme de asedii ce mănâncă apărătorii citadelei? Tot câini, dovadă a prezenței lor chiar pe ultima redută. À propos: ce-au mâncat exploratorii Polului Sud? Câinii de la sanie, ajungând s’o tragă singuri... Să trag și eu, dar concluzia. Câinele pare a fi o problemă, dar sunt silit să mă recunosc ca vinovat/făptaș și să urmez sfatul lui Moti. Să văd că de fapt câinele sancționează moftul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice de la voi, amărâții de români, pe care i simțea poate, undeva prin Levant... fără să știe că acea „Sanie cu zurgălăi“ era de fapt o creație a cuiva, mai precis a lui Richard Stein... Recunoașteți că, din acest (al articolului de față) punct de vedere, țiganii v’au fost de ajutor... Asta ca să scăpați de cazanele mele; fie vorba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nr. 105, Bl. F5, scara F, etaj. III, apart 1. </citation> (11) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”25 decembrie 1966”> Dragă domnule Costel, Cînd să încep această epistolă, acum seara, cînd copiii se dau încă pe derdeluș cu sania (în fața blocului), vine în cameră fiicămea și-mi zice să mă duc „dincolo” ca „să joc” cu ea un tango, căci cînta la radio Gelozia . Bineînțeles că mă execut și mă las și condus de ea jumătate din dans, că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sa actuală, o creație modernă ; și mai recentă este credința (care obligă Danemarca să țină un birou poștal special pentru a răspunde la corespondența tuturor copiilor din lume) potrivit căreia el locuiește în Groenlanda, posesiune daneză, și călătorește într-o sanie trasă de reni. Se spune chiar că acest aspect al legendei s-a dezvoltat mai ales în cursul ultimului război, datorită staționării unor forțe americane în Islanda și în Groenlanda. Și totuși, prezența renilor nu e întîmplătoare, de vreme ce documente engleze
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fără jocuri de cuvinte, renașterea Crăciunului. De ce stîrnește ea atunci o asemenea emoție și de ce animozitatea unora se concentrează în jurul personajului lui Moș Crăciun ? Moș Crăciun e îmbrăcat în stacojiu : este un rege. Barba lui argintie, blănurile și cizmele lui, sania în care călătorește, toate evocă iarna. I se spune „Moș” și e în vîrstă, deci întruchipează forma bine voitoare a autorității bătrînilor. Toate astea sînt destul de clare, dar în ce categorie se cuvine să-l includem din punctul de vedere
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pornește de la un cuvant căruia copiiii trebuie sa-i asocieze o serie de alte cuvinte ce le vin în minte dar care să aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
evidență prin stridența claxoanelor și naivitatea de prost gust a păpușilor lipite cu scotch de capota mașinilor. Altădată, se practicau extravaganțe mai moțate: la nunta colonelului Keșcu (fiica sa, Natalia, avea să devină regină a Serbiei), în miez de iulie, sania (!) în formă de scoică a fost trasă de șase cerbi cu coarnele aurite (!) și aluneca deasupra unei pături groase de zahăr pisat, pe care, după trecerea cortegiului, s-au repezit să-l adune sătenii gură cască de pe traseul conac-biserică... Birjarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ș-așa călătorești pe apă, după cum și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vol. I și II, Editura Academiei, București, 1969. 444. Vasile Alecsandri, Proză, volum editat de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Cartea Românească, București, 1983. 445. Olga Goldberg-Mulkiewicz, Ethnographic Topics Relating to Jews in Polish Studies, The Magnes Press, Ierusalim, 1989. 446. Silviu Sanie, Cultele orientale În Dacia romană. Cultele siriene și palmiriene, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 447. Dr. Wilhelm Filderman, Adevărul asupra problemei evreiești din România, Tipografia „Triumful”, București, 1925. 448. Evreii din România În războiul de reîntregire a țării (1916-1919
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
permiteau depășirea vitezei de 80km/h. Astăzi, boburile sunt adevărate ghiulele de tun, fabricate din fibră și concepute pe calculator. Diferențele de timp sunt de ordinul miimilor de secundă. În spatelele boburilor stă o întregă știință. Federația Elvețiană de Bob, Sanie și Skeleton a încheiat un contract cu mai mulți parteneri industriali. Scopul acestui contract a fost de a construi cel mai rapid bob pentru Jocurile Olimpice din 2010 de la Vancouver. Proiectul s-a numit Citius și a fost lansat în 2007
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pierit în slujba armatei și a bolii epizootice. Autoritățile locale au expediat emisari prin ținuturi și fac toate opintelile spre a satisface cererea E. S. d. general Kiseleff, care le-a făcut răspunzătoare de neexecutarea ordinelor sale. Mai multe mii de sănii sunt de pe acum puse în mișcare, altele sosesc în fiecare zi pe malul Prutului, și poate că se va izbuti a se împlini această îndatorire atât de grea, silind pe țăran a face mai multe drumuri. Aceste corvezi, numeroase, istovesc
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie, prâslea al familiei, timpul dintre întoarcerea de la școală și înserare nu-mi ajunsese pentru tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu mi-l mai amintesc. La lumina chioară a lămpii, pe un capăt de laiță și stând
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
auzise că-i În Cimitirul Eroilor Revoluției, vere, ăsta-i neamu’ nostru, iar el și-a amintit că s-a găsit astă primăvară În Germania cu părințelul Andrei. E stabilit acolo, are un atelier de sudură unde face grilaje și sănii și tot felu’ de chestii din fiare răsucite și Îndoite. Se descurcă bine, ce dracu’ să-i faci, asta i-a fost soarta. Tot la grilaje ai fi fost și tu, vere, dacă ai fi fugit atunci cu el. Părințelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]