2,488 matches
-
împingere simultană cu brațele; deplasări pe trasee variate. întreceri. 6. Patinaj Procedee tehnice: alunecarea pe patine în dublu sprijin; pasul de alunecare înainte; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
trasee variate. întreceri. 6. Patinaj Procedee tehnice: alunecarea pe patine în dublu sprijin; pasul de alunecare înainte; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în dublu sprijin; pasul de alunecare înainte; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alunecare înainte; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți. Val de corp înainte. Săritură
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și împingere simultană cu brațele; pasul de patinaj pe teren plat; deplasări pe trasee variate. 6. Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; alunecarea pe patine cu sprijin pe un picior; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individuală și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe teren plat; deplasări pe trasee variate. 6. Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; alunecarea pe patine cu sprijin pe un picior; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individuală și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de alunecare înainte; alunecarea pe patine cu sprijin pe un picior; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individuală și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând pe vârfuri; stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte; stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque); Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți; Val
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
împingere în bețe; pasul de patinaj pe teren plat și în urcare. Deplasări pe trasee variate. 7. Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; pasul de alunecare în turnantă (“tăierea gheții”); întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția pe bază pe sanie individual și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea săniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 9. Gimnastică ritmică balans de brațe, de trunchi și combinat, în arc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
plat și în urcare. Deplasări pe trasee variate. 7. Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; pasul de alunecare în turnantă (“tăierea gheții”); întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția pe bază pe sanie individual și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea săniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 9. Gimnastică ritmică balans de brațe, de trunchi și combinat, în arc, cerc și opt; val de corp înainte și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pasul de alunecare înainte; pasul de alunecare în turnantă (“tăierea gheții”); întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția pe bază pe sanie individual și în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea săniei în linie dreaptă și în viraje. Jocuri specifice. 9. Gimnastică ritmică balans de brațe, de trunchi și combinat, în arc, cerc și opt; val de corp înainte și lateral; stând pe vârfuri cu trunchiul în diferite poziții; întoarcere cu învăluire
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
împingere în bețe; pasul de patinaj pe teren plat și în urcare. Deplasări pe trasee variate. 7. Patinaj Procedee tehnice: pasul de alunecare înainte; pasul de alunecare în turnantă („tăierea gheții”); întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 8. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: coborâri directe, individual și în perechi; coborâri cu viraje și frânări. 9. Gimnastică ritmică înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; elemente cu obiecte portative; exercițiu liber ales; ansamblu. 10. Gimnastică aerobică programe pentru fete, băieți
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
I-III, Iași, 1833-1834; Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași, 1835; Hronologhia și istoria universală prelucrată pe scurt, I-II, Iași, 1837; Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina, Iași, 1837; ed. îngr. și pref. Silviu Sanie și Vasile Cristian, București, 1991. Traduceri: [Boileau, Homer], în Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași, 1835. Repere bibliografice: Mănunchiu din manuscrisele lui Gh. Săulescu (Raporturi despre ele de domnii S. Fl. Marian, N. Ionescu, T. Maiorescu și Iacob Negruzzi
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
rațe: mac, mac, mac! Dar s-au întâlnit în cale Cu cinci boboci rătăciți. Câți acum vor fi în apă? Veți afla de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite în amurguri cum cozi”, „tâmplele ca hățuri” etc.) par să ignore simțul limbii. Efecte analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o rară, unele de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii/în acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: ,,Moartea căprioarei’’, ,, Primele iubiri’’, ,,Puiul de cerb’’, ,,Păcălici și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș Zăpada jucăușă s-a așternut pe țară. Și-adună baba Iarna troienile-n clăi. În seri cu lună rece trec sănii, parcă zboară, Cu scârțâit de șine și zvon de zurgălăi. Iar zările întinse îți sorb privirea parcă; Se-adună depărtarea. Și nemișcat rămân În bătătura țării, ca-ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei rămân stăpân. Iar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ciorapi de piele continuă această radiografiere a cotidianului, însă aici faptul comun este nu o dată supus insolitării generatoare de imagini stranii, simbioză de tehnică expresionistă și suprarealistă: „soția eschimosului își dezbrăca / rochia din blană de focă / și imediat după aceea / săniile pornesc din partea de sus a sânilor / trasează în goană lungi semne sângerii”. Discursul liric e mai puțin segmentat, eliptic și abrupt, conservându-și totuși adresa directă, tensiunea și urgența căutărilor, cum și ambivalența. Căci există în versurile lui P. un
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
a folosi cu umor sau sarcasm ritmuri ale cântecului de lume sau chiar sloganuri din epocă. Unele titluri sunt sugestive: S-o spui așa, din gură-n gură, fără de patimă și ură, Folclor nou, pe motive din actualitate, Epistolă din sania fără zurgălăi. Ciclul dedicat țăranului (Cu bâtele, Ioane, Chipul tău, Ioane, Rupe lanțul, Ioane și Ioane, încotro?) dezvăluie alt registru, grav, în care verbul șfichiuitor și imprecația amintesc poezia argheziană. După 1989 N.-G. publică la București câteva piese de
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
bizar care o dată pe an organizează la domiciliu „spectacole fără egal în București”. Episodul generează o atmosferă asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara) sunt duse cu sania dintr-o cârciumă situată pe una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Luceafărul”, „Flacăra”, „Literatorul”, „Caietul cultural CGM”, „Arici-Pogonici” ș.a. Sub pseudonimul Talion a semnat rubrica hipică a revistei „Săptămâna”. Scrie scenariile pentru filmul Ciocolată cu alune și - în colaborare cu Fănuș Neagu - pentru Lumină de iulie, Lișca, Punga cu libelule și Sania albastră. În 1986 se stabilește la Paris, iar zece ani mai târziu, prin naturalizare, devine Michel Lamotte. Susținut de Ov. S. Crohmălniceanu și remarcat în „Tânărul muncitor” în 1948, O. scrie versuri și reportaje în spiritul vremii. După excluderea din
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
coadă la cap, îndoit ca un arc tătăresc, gata de saltul final. Aripile-i laterale, foarte gingașe, precum și ramificațiile cozii, încă mai păstrau aspectul mototolit și zbîrcit, pe care-l au urechile unui prunc proaspăt sosit pe lumea asta. Ă Sania sau la! strigă Queequeg, privind peste copastie. Puiul e prins, e prins! Cine agățat pe el? Cine lovit pe el? Două deodată - una mare și una mică! Ă Ce te-a apucat, omule? îl repezi Starbuck. Ă Uite colo, îi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la cele ale ajutoarelor sale? Printre veteranii care lucrează în magazia grăsimilor, degetele de la picioare sînt o raritate. Capitolul XCIV ANTERIUL
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ibidem, nr. 173, 28 ian.: „Țara mea-n lumină Se schimbă la față! - Omul, draga mea, omul nu Îngheață. Și-am pornit așa, Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvinte. În general, utilizarea punctului nu creează dificultăți, cum se Întâmplă În cazul altor semne de punctuație. Prezentăm În continuare câteva reguli ale utilizării punctului. Punctul marchează pauza care se face În vorbire Între propoziții sau fraze cu sensuri independente: „Săniile porniră Încet. Frigul creștea odată cu lumina” (M. Sadoveanu). În ceea ce privește punctuația grupurilor de cuvinte, a propozițiilor sau frazelor care se află Între paranteze, se disting două situații: - când paranteza apare la sfârșitul unei propoziții sau fraze, punctul se pune după paranteză
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]