1,391 matches
-
evreii vor fi totdeauna o rasă superioară"291, fiindcă, așa cum afirmă cu altă ocazie, "germanii n-au nici cea mai mică idee de propria lor vulgaritate [...], și ar trebui să le fie rușine că sînt numai germani"292. Însă aceste sarcasme nu au fost înțelese cu-atît mai mult cu cît au fost atribuite unui nebun. În orice caz, au avut mai puțină influență decît literatura antimilitaristă care în Franța va cîștiga un mare public, prin romane cum ar fi Cavalerul Miserey
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
doar de cușcă, o maimuță a bunului Dumnezeu, un căcat în ploaie (s.a.), asta ești!"30. Ce-i drept, Doinaș și Negoițescu ies cam șifonați după tirul la care sunt supuși, simțim că Sîrbu exagerează, alunecând adesea spre șarjă ori sarcasm. Faptul se explică prin accidentul biografic "la care Doinaș și Nego au contribuit urât"31, dar și prin sensibilitatea rănită a extravertitului Gary, care nu poate suporta rezerva celor doi față de efuziunile sale, adesea excesive. Oricât ar fi de întunecate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sunt, însă, nici mai multe, nici mai supărătoare și nici mai pregnante decât ale generației '60. Sunt altele: acolo jubilația și declamația, aici decepția și cerebralitatea; de o parte incantația și declamația, de cealaltă prozaismul și ironia; în locul angajării convenționale, sarcasmul neconvențional; cei dintâi s-au lăsat duși de apele existenței ce le promitea armonia, cei din urmă s-au oprit la bariera morală a lumii și având în față dizarmonia dramatică. Pentru unii limbajul avea acces direct la grație, pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atom”5). „Atom” este pus aci nu de dragul rimei, ci pentru a schița uriașa disproporție între vanitățile și posibilitățile umane. „Dorințele nemărginite”, marile planuri egoiste sînt subminate de nimicnicie. E un contrast la care nu se poate cugeta decît cu sarcasm. Așa procedează Dan din „Sărmanul Dionis”. La începutul călătoriei sale spre lună, el se oprește „pe coastele unui nour” pentru a mai contempla o dată pămîntul: „Luă cartea lui Zoroastru, deschise una din file și începu a citi județul pămîntului, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
va fi asimilată curînd cu jaful, corupția și trîndăvia. Și aproape tot ce va emana de la autorități va fi perceput ca ofensă a bunului simț și cinism. La rîndul ei, neputința de a corecta „inversiunile” a împins la ostilitate și sarcasm. Cuvîntul se întîlnește de numeroase ori în presa și literatura vremii, inclusiv la Bacovia. Sarcasmul e una din expresiile cele mai clare ale contrastelor, clivajelor și rupturilor. După el nu mai pot urma decît anarhia și revolta. „Zborul cărților” Una
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de la autorități va fi perceput ca ofensă a bunului simț și cinism. La rîndul ei, neputința de a corecta „inversiunile” a împins la ostilitate și sarcasm. Cuvîntul se întîlnește de numeroase ori în presa și literatura vremii, inclusiv la Bacovia. Sarcasmul e una din expresiile cele mai clare ale contrastelor, clivajelor și rupturilor. După el nu mai pot urma decît anarhia și revolta. „Zborul cărților” Una dintre cele mai insolite bucăți ale lui Bacovia, apărută cu un an înaintea debutului său
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tradem 3). „Tiran” e vechi, prezent în limba cronicarilor, a lui Dosoftei și a lui Dimitrie Cantemir, dar își dezvăluie întreg conținutul polemic abia o dată cu patruzecioptiștii: Negruzzi, Heliade, Bălcescu. Numai cineva conștient de valoarea libertății poate pune în el tot sarcasmul, atunci cînd îl pronunță. Discursul socialist din ultimele decenii ale secolului amintit, cu mare influență asupra tinerilor, revigorează cuvîntul, îl îndreaptă (fără a-i uita pe autocrați) împotriva noilor tirani, puternici economic, ridicați prin manopere dubioase, meschini, egoiști, lipsiți de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
produși de ,,capitalismul (nostru) oriental’’, ambițioși, sfidători, grobieni, risipitori. în realitate, nu toți dintre ei chiar foarte bogați, dar toți ,,milionari’’, ca efect al creșterii continue a inflației. Așa stînd lucrurile, cuvîntul devenise oarecum frecvent. Eram - avea să arate cu sarcasm cineva - și ,,țara celor mai numeroși milionari peste hotar(e), țara celor mai luxoase limuzine și (a) celor mai somptuoase vile, țara femeilor plătite cu zeci de milioane (Ciuley), țara celor mai numeroase petreceri’’.2) Dar, fie că ,,Amurg’’ este
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în manieră) nu dispăruse, și nu va dispărea nici după aceea. Mai cu seamă la cei obligați să frecventeze ultima și cea mai întinsă rezervație a sa: învățămîntul. Autorul poemului „Liceu” nu e, în epocă, singurul care simte încărcătura de sarcasm acumulată în cuvîntul „pedant”. Topîrceanu, mai tînăr decît el cu cinci ani, vede, de asemenea, pedantul sub chipul „fosilei” didactice, al „maestrului” steril în planul creației. Alergic la pedantism, va defini undeva „pedanteria” drept „o formă curentă a prostiei umane
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rară și printre sihaștri. „Călugărul-poet” a avut-o! Logic, poemul „Cu voi...” trebuia să vină, în sumarul volumului omonim, după „Aiurea”. în acesta din urmă, poetul blestemă „tîrgul” pentru indiferență, iar în celălalt, declarîndu-se decis să se retragă în singurătate, sarcasmul său vizează o țară: „țara asta plină de humor”. între „Aiurea” și „Cu voi...” nu-i, cred, numai un an diferență, cum rezultă din notele ediției 1978, ci un interval de timp mai lung, în care Bacovia a trăit un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Orient-Occident era intens exploatată. Orientul evoca tradiții și deprinderi „asiatice”, rămîneri în urmă pe planul mentalităților și al civilizației. Dimpotrivă, Occidentul însemna modernitate și seriozitate. Ambele cuvinte aveau o valoare bine marcată în conștiințe: în aluziile la „Orient” se concentra sarcasmul față de inerții și imposturi, în cele la “Occident” - nevoia de a da conținuturi veritabile formelor de viață contemporană. „Viața patriarhală - scria chiar un publicist băcăuan - se alungă cu năzuinți occidentale”. Neîndoielnic, Bacovia era în curent cu înfruntările dintre cele două
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe de altă parte, este un regionalism pentru cel mai mic porc dintr-un grajd (Sayre 287). În asemenea situație, jurnalismul nu poate decât să coboare în mod rușinos când se află alături de o grație literară care urcă în ierarhie. Sarcasmul de care dă dovadă Thoreau față de jurnalism, după cum este arătat în cotidiane, se va intensifica mai târziu, când, bazându-se pe metafora conform căreia toți cititorii sunt "bărbați purceluși" sugari, el observă: Dacă tot vom citi ziare, de ce să nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. 74 Stil de jurnalism scris la persoana a I-a, care include reporterul în povestirea propriu-zisă și în care se amestecă elementele reale cu cele de ficțiune. Folosirea sarcasmului, a umorului și exagerărilor este de asemenea frecventă (n. trad.). 75 În engleză, pilgrimage înseamnă pelerinaj (n. trad.). 76 Cuvânt rus, folosit inițial în Uniunea Sovietică, astăzi desemnând un funcționar care se supune orbește superiorilor sau organizației din care face
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o provocare căreia îi dă curs și din nevoia de a expia răul, firește, dar mai ales din pornirea de a se reinventa pe sine prin scris. Zeiță războinică, "băiată", vorba bunicii ei, operează fără anestezie, dar cu umor și sarcasm sau cu un hohot de plâns cu greu reținut în gât, tumori, maligne sau benigne, ale lumii în care trăim. Dă seamă, cu o excelentă privire critică, atât de frumusețea uitată a lumii, de nesfârșita iubire maternă, de extazul lecturii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica sferelor; cristalul; regnul vegetal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile), Caragiale Își iubește cu patimă personajele, Îi este dragă lumea aceasta degradată, care-i dă posibilitatea să ridiculizeze, să satirizeze, punând În situații absurde, grotești uneori, oamenii acestei societăți corupte, meschine, perfide, folosind, În principal, sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la rândul lor personajele lui Caragiale, deși unele sunt de-a dreptul grotești (Agamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre replicile lor sunt rostite și astăzi cu veselie și plăcere, Întrucât ele nu și-au pierdut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cei doi. Între autorul „Scrisorii pierdute” și Întemeietorul Junimii exista o afinitate În ceea ce privește concepțiile estetice. Viziunea amândurora este clasică, simt nevoia echilibrului, armoniei și seninătății și pentru aceasta militează cu toate mijloacele artistice, dar mai ales cu satira, umorul, persiflarea, sarcasmul stăpânite ca nimeni alții În epoca aceea. c. Caragiale este un polemist și un pamfletar fără egal În epoca sa. De abia mai târziu, Între cele două războaie, Tudor Arghezi va realiza ceea ce autorul comediilor a pus În valoare. Critica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în vizită formează un monstru locvace, ale cărui multiple guri inventează cu frenezie tot felul de minciuni despre vizitatorul Traian. Observatorul comediei umane din aeroport sau din apartamentele închiriate de Securitate folosește uneori un lexic neologic, aseptic și plin de sarcasm, asemănător celui al lui Norman Manea: „unul dintre ei, totdeauna el, se va plânge de hiperaciditate, melenă, mașinații, micțiuni, manevre, mâncătorii infernale“. Tânărul Daniel are o partitură esențială, ca martor creditabil (singurul) al dezastrului uman din dictatură și potențial fiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
prin cartierul Podu Roș. Întâmplarea face să cunosc câte ceva despre această anti-Arcadie pe care Mariana Codruț o descrie în paginile cărții, lucru care îmi permite să „verific“, într-o anumită măsură, sursele de inspirație ale autoarei. Autoarea recenzează cu ironie, sarcasm și (rareori) tandrețe umanitatea din blocul ieșean, scăpat din naufragiul ceaușist în haosul semiinterlop al tranziției. Probabil acum toți locuitorii cartierului vor da buzna să citească volumul, căutând să se recunoască unii pe alții în copiile executate după natură, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
cadențe eminesciene nu instituie vreo corespondență cu realitatea, decât cu scopul de a o amenda imediat prin ironie. O ironie zdrobitoare, mai ales că recurge la repere de care prezumtivele sale ținte nici n-au habar. Ca atitudine existențială, grozavul sarcasm își ratează efectul prin simplul fapt că vizează niște victime mult prea lejere. Opunând „ghetoului galben“ biblioteca, poeta schițează o strategie cel puțin ineficientă. Lumea și cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
redusă între client și consilier; aplecarea înainte (în scaun) către client; ○ postură relaxată și deschisă; ○ ton al vocii care să exprime siguranță; ○ atingere ocazională cu rol de întărire. * Comportamente de evitat ○ lipsa contactului vizual cu clientul; ○ așezarea departe de client; ○ sarcasmul (în zâmbet sau verbal); ○ gesturi care pot distrage clientul; ○ tonul neplăcut al vocii; ○ viteza discursului prea rapidă sau prea înceată. 2.2. Ascultarea activă în consiliere Ascultarea este procesul activ de interceptare, procesare și interpretare a mesajului auditoriului și a
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
elevi cu cerințe, dar eșuează în a stabili standarde clare de comportament. Chiar dacă reușesc acest lucru, ei nu vor putea adăuga expresiilor verbale acțiunile adecvate pentru că ei nu se implică. Profesorii ostili utilizează o abordare caracterizată prin țipete, amenințări și sarcasm. Atât profesorii pasivi, cât și aceia ostili încalcă drepturile elevilor. Profesorii pozitivi își fac cunoscute cu limpezime așteptările atât față de elevi, cât și față de părinți sau administratori. Ei insistă, în mod calm, ca elevii să le accepte așteptările, dublându-și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu trebuie ținută toată clasa la școală după program dacă în culpă s-au aflat doar unul sau doi elevi. Altfel, profesorul va trezi resentimente din partea elevilor nevinovați. • Mijloacele psihologice de pedeapsă (de genul: critica severă a persoanei, ridiculizarea elevului, sarcasmul etc.) nu sunt recomandabile. Nu sunt recomandabile nici acele sancțiuni care fac apel la procedee dureroase: bătaia, zgâlțâitul etc. • Nu este recomandabilă trimiterea unui elev aflat în culpă la director decât în cazuri deosebite, deoarece acest lucru slăbește considerabil autoritatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai mult efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot constitui întăriri pentru comportamentul inadecvat: clasa ar putea simpatiza cu elevul mustrat și l-ar putea privi, chiar, ca pe un erou174. Sarcasmul și ridiculizarea par să facă parte și ele din tipul pedepselor verbale, dar niciun specialist nu recomandă utilizarea acestora, chiar dacă, în anumite circumstanțe (și cu anumiți elevi), ar da rezultate. • Izolarea presupune schimbarea locului unui elev, pentru a împiedica o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
atât de violente, încât acesta îi poate răni pe alții sau se poate răni pe sine. Indiferent de situație, există câteva recomandări pentru profesorul care a hotărât că se impune pedepsirea unui elev: • nu recurge la amenințări, acționează; • nu folosi sarcasmul, ridiculizarea sau crearea unei situații stânjenitoare pentru elev; acestea produc resentimente, înstrăinează clasa de profesor și pot determina riposte; • nu pedepsi la mânie și nu atinge elevul la mânie, este importantă menținerea calmului indiferent de situație; • nu aplica pedepse umilitoare
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]