2,312 matches
-
aici izolarea femeii, interdicția impusă de a se exprima liber, de a-și impune punctul de vedere. Atitudinea nu era specific medievală, venea încă din antichitate, dar este cert că se cultiva mereu. Iuvenal scria, în cea de-a șasea satiră a sa, o virulentă diatribă antifeministă, pe care o 53 Carolyn Dinshaw, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, p. 18. 54 Ibidem, pp. 6-7. 55 Ibidem. 56 Ibidem, p. 16. 32 vor prelua Walter
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
era aspru criticată. În Evul Mediu se făceau diferențieri lingvistice și de libertate a exprimării între bărbați și femei. Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau toate manualele vremii. „Femeile locvace erau o permanentă țintă a satirei medievale și tipurile de discurs considerate efeminate, dar nu feminine, cum ar 57 Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 140 141. 58
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și femei. Femeia era obligată să fie rezervată, să treacă neobservată, așa cum recomandau toate manualele vremii. „Femeile locvace erau o permanentă țintă a satirei medievale și tipurile de discurs considerate efeminate, dar nu feminine, cum ar 57 Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 140 141. 58 Carolyn Dinshaw, op. cit., pp. 14-15. 59 Ibidem, p. 18. 60 Catherine S. Cox, Holy Erotica and the
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tehnicii masculine și reia, de fiecare dată, aceste tehnici retorice de a susține și argumenta o problemă. 337 Nu avem în cazul personajului feminin chaucerian ceea ce am putea numi o écriture feminine 338. Prologul ei se bazează pe tratate misogine, satira căsătoriei, exegeze biblice - o combinație din care personajul reușește să ofere o imagine credibilă asupra vieții.339 Satira antifeministă medievală nu oferea prea multe date despre felul în care erau constituite mariajele, ci mai ales despre modul în care oamenii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nu avem în cazul personajului feminin chaucerian ceea ce am putea numi o écriture feminine 338. Prologul ei se bazează pe tratate misogine, satira căsătoriei, exegeze biblice - o combinație din care personajul reușește să ofere o imagine credibilă asupra vieții.339 Satira antifeministă medievală nu oferea prea multe date despre felul în care erau constituite mariajele, ci mai ales despre modul în care oamenii Bisericii priveau sexualitatea și feminitatea.340 Percepută ca o 331 Susan Crane, Alison of Bath Accused of Murder
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inocență, după o eliberare reală de păcat. The Wife of Bath ilustrează felul în care Chaucer reușește să convertească un personaj negativ spre o latură pozitivă, să-i ofere frumusețe morală, în ciuda tuturor viciilor depistate sau ascunse. Este o mucalită, „satira împotriva femeilor se transformă într-o farsă despre căsătorie, în care ea este personajul principal.” 370 Intervenția vânzătorului-de iertări este ironică și târgoveața simte acest lucru, de aceea cere să nu fie rău înțeleasă sau interpretată: „[...] cer cinstitei adunări/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sfârșește prin a nu convinge. Narațiunea târgoveței pare, în același timp, ambiguu și ambivalent, feministă și antifeministă. 409 Discursul ei nu este didactic și nici nu evocă, indirect, noblețea virtuților, reprezintă, fără îndoială, o predică burlescă. Prologului, văzut ca o satiră la adresa femeilor, îi lipsește greutatea morală, nu poate fi o sursă de imitație, un 404 Britton J. Harwood, art. cit., p. 269. 405 Ibidem, p. 273. 406 James W. Cook, art. cit., p. 62. 407 S. H. Rigby, op. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele informații în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea cavalerului în bine și îi vor dărui posibilitatea fericirii.431 Personajele feminine dominau în satire prin forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere care le făcea remarcate, dar în povestirile sentimentale deveneau suverane asupra inimilor masculine, datorită calităților lor. Alison reușește să manipuleze povestirea astfel încât să atace tot ce era misogin în cultura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Press, London, 1966, p. 564. 487 E. Talbot Donaldson, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970, p. 63. (trad. n.) 131 fără a folosi niciun cuvânt satiric, „o dublă satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
noul, ineditul și, mai ales, omul sub toate fațetele sale. Este, am putea spune, o lume „ecumenică”. „Pentru Boccaccio, cea care aduce prejudicii și constrânge este Biserica. Călugărițele, preoții, asceții și toate fracțiunile din interiorul catolicismului sunt ținte ale unei satire nemiloase sau ale unor diatribe sincere, nu doar din cauza corupției lor, ci datorită imposibilității de a practica virtutea. Chiar și în viețile laicilor, Biserica ocupă o poziție antagonică cu cea a Naturii, deoarece abstinența se face în numele unui vot religios
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică ar fi dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad. n.) 577 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atent regizat, acest fin amor respectă reguli stricte și-i acordă femeii un rol privilegiat: are supremația asupra principiului masculin și nu este constrânsă de nimic în luarea unei decizii. Criticii au perceput această parte a poemului ca pe o satiră la adresa pretențiilor nobilelor păsări și o lipsă de înțelegere față de păsările din poziții inferioare. 672 și chiar dacă finalitatea poemului nu este foarte clară, imaginea feminității, care ne interesează, reușește să se evidențieze. Vulturița, simbolic, este o donna angelicata, cu trăsături
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
întrebarea formulată anterior: Chaucer este un susținător al femeilor, chiar dacă aparent puteam crede contrariul, cu precădere în poemul pus în discuție. Obiectul ironiei rămâne în Legenda femeilor cinstite tradiția antifeministă, naratorul îmbrățișează cu totul masca misogină pentru a-și realiza satira.721 Chaucer este un autor cu o deschidere uimitoare, dorește evident să înlăture, pe cât posibil, misoginismul epocii, imaginea femeii nu mai constituie un simplu aspect despre care se vorbește, dar, după părerea Elainei Tuttle Hansen, nu este un „poet al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
realizează totuși caracterul desuet al cavalerismului care nu își mai afla loc într-o societate doritoare să se emancipeze. Ironia chauceriană, nelipsită, vine din anacronism, asistăm la un cavalerism căruia îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în spaniolul corbacho sau în francezul courbache care desemnează o cravașă, un bici, reliefând astfel faptul că romanul se dorește un pamflet.1026 Probabil că acest apelativ se referă și la personajul feminin ce devine o anti eroină în această satiră și care determină diatribele misogine, ocupând o bună parte din conținutul cărții. Naratorul operei suferă din cauza unei iubiri neîmpărtășite pentru o văduvă, are un vis în care se părea că se plimba pe o cărare frumoasă, ce treptat devine țepoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume marcante în literatura universală, deoarece reușesc o evadare în mundan, de care Dante sau alți autori medievali nu fuseseră capabili, nu mai avem poeți visători, contemplativi, ci lucizi, realiști
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Canterbury Tales, Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin, 1957. 20. Idem, Troilus și Cresida, traducere de Dan Duțescu, Editura Univers, București, 1978. 21. Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura pentru Literatură, București, 1967. 22. Petrarca, Francesco, Canțonierul lui messer Francesco Petrarca, ediția a II-a, traducere, note și tabel cronologic de Eta Boeriu, Editura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Jones, Malcolm, Magic in Medieval Romance from Chretien de Troyes to Geoffrey Chaucer, în „The Modern Language Review”, Oct 2003, vol. 98, nr. 4, pp. 948-949. 56. Jungman, Robert E., Chaucer's The Knights Tale 2681-82 and Juvenal's Tenth Satire, în „The Explicator”, summer 1997, vol. 55, nr. 4, pp. 190-193. 57. Justman, Stewart, The Reeve's Tale and the honor of men, în „Studies in Short Fiction”, winter 1995, vol. 32, nr. 1, pp. 21 27. 300 58. Kamowski
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vol. 73, nr. 3, pp. 299-317. 301 71. Marafioti, Martin, Boccaccio's Lauretta: the brigata's bearer of bad news, în „Italian Culture”, fall 2001, vol. 19, nr. 2, pp. 7-19. 72. Marchesi, Simone, Sic me formabat puerum: Horace's Satire I, 4 and Boccaccio's Defense of the Decameron, în „MLN”, vol. 116, nr. 1, January 2001, pp. 1-29. 73. Masciandaro, Franco, Madonna Isabella's Play and the Play of the Text (Decameron VII.6), în „MLN”, vol. 118, nr.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel de gazetă de satiră și umor al „Academiei Bârlădene”. 138 Rulmentul Rulmentul, gazetă de uzină, organ al Comitetului de partid și al Comitetului de întreprindere (mai târziu - Comitetului sindicatului) din Fabrica de rulmenți Bârlad, apare la data de 5 noiembrie 1957 și găzduiește în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție era format din elevi, îndrumați de profesorii: A. Aursulesei, H. Bolea, G. Știrbu, C. Parfene, Eugen Tăbușcă și Tache Viuleț. Publicația era șapilografiată, scrisă numai de elevi proză și versuri, elemente de logică matematică, critică literară, note de drum, satiră și umor, jocuri de cuvinte, poșta redacției, cugetări după: Lucian Blaga, George Călinescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga. Mai avea rubricile: calendar, știați că... Formatul 21/30 cm., în jurul a 30 de pagini fiecare număr. Editoriale despre diferite personalități: Emil Racoviță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diversele tipuri de operații În confecționarea unui produs, s-ar părea că aceasta ar trebui să dea semnificația socială și tehnică a diviziunii muncii. Poetul latin Aulus Persus Flacus 4 (34-62), referindu-se și el la aceste aspecte, scrie În Satira V: Nu izbutește nimeni lucruri mai mari decât puterea lui; Îți spune dreapta judecată, ce-i cu putință și ce nu-i. Așa-s poruncile naturii, așa e legea omenească: Să nu Încerce neștiința, ce nu-i e dat să
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
să caracterizăm comicul drept libertate carnavalescă de inversare a semnelor ordinii sociale). Din antichitate pînă la Freud, Bergson, Eco sau Escarpit comicul a reprezentat un termen umbrelă subsumînd o familie relațională precum:umor, comedie, ironie, glumă, joc de cuvinte, Witz, satiră, parodie, sarcasm etc., bazată pe transgresarea unei reguli, transgresare înfăptuită de un individ inferior, dar care produce plăcere pentru că este asumată de celălalt: evreul, nebunul, țiganul, femeia etc.): "Comicul este totdeauna rasist:numai ceilalți, barbarii sînt cei care plătesc" (U
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira menippee la romanul latin / 106 2.2.1. Parodia în satira menippee: Lucius Annaeus Seneca / 112 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter / 130 Capitolul 3. Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate / 153 3
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]