6,494 matches
-
vie corespondență, știut fiind faptul că a fost o vreme ministru al învățământului și, după spusele contemporanilor, avea obiceiul să răspundă tuturor scrisorilor pe care le primea, iar dăscălițele cereau de multe ori cărți pentru școlile în care profesau, ceea ce savantului îi făcea deosebită plăcere, fiind foarte generos cu astfel de daruri. Elevii au fost profund impresionați de patul cu tăbliile înalte de la cele două capete care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
astfel de daruri. Elevii au fost profund impresionați de patul cu tăbliile înalte de la cele două capete care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
cu mare atenție asupra cărților sale, prezentate în vitrine , asupra scrierilor bisericești cu slovele bogat ornamentate, cu absconsele chirilice care i-au fascinat prin estetica lor, apreciind grija restauratorilor pentru acestea, au privit cu interes picturile și obiectele personale ale savantului. Au privit cu interes și peisajul din jurul localității, încercând să și-l imagineze pe cel din vremea lui Iorga, apreciind liniștea pădurilor, farmecul alternanței reliefului ondulat, al Subcarpaților Curburii, al văii Teleajenului, anume ales de istoric, după spusele muzeografului de
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
plecare să avem impresia că ne dorim să revenim cât mai curând pentru a privi mai pe îndelete tot ce ne-a impresionat. Vizita a fost deosebită și pentru faptul că elevii au aflat date noi despre programul cotidian al savantului, care își propunea și realiza zilnic scrieri importante, neobosit chiar și când era bolnav, fapt care i se întâmpla totuși destul de rar. BIBLIOGRAFIE 1) Iorga, N,,, Peisagii'', Editura Cartimpex, Cluj, 1998 2) ***,,Premiul Național Nicolae Iorga'', broșură realizată de Asociația
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
de citit cărți pe gratis la un ceai/cafea sau de mici cenacluri literare, iar târgurile de carte sunt un eveniment monden, cu deschideri spectaculoase, unde mai apar vedete de divertisment (mai intelectuale), oameni politici (în scop electoral), foști scriitori, savanți neînțeleși, tineri dornici de afirmare, dar și excroci mai rafinați, etc Unii mai pot invoca prețul mai piperat al unei cărți noi. De fapt, în lumea liberă, capitalistă, cărțile bune nu au fost ieftine. Numai în fostul lagăr socialist, cărțile
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
așa l-am înduplecat să mă lase în pace. Și-a retras mâna și a mormăit, ca pentru el: - Mda! Ați făcut bine că nu l-ați adus la școală și nici nu este cazul să-l aduceți curând. Decât savant ofticos, mai bine măgar sănătos. Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
aduceți curând. Decât savant ofticos, mai bine măgar sănătos. Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
sănătos. Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E drept că
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E drept că nu văzusem
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E drept că nu văzusem măgari bolnavi, dar nu mă încânta deloc ideea cu măgarul sănătos. Pe ulița noastră era unul, nea Ghiță, care avea un măgar foarte sănătos, de vreme ce-i
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
de la BBC lipindu-și urechea de difuzor pentru a prinde respirația vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. „Manualul” pentru limba rusă, prima limbă slavă învățată, a fost Istoria artei bizantine a savantului V.N. Lazarev. Susținea, pe bună dreptate, că nu poți face cercetare autentică folosind cărțile de specialitate în traducere pentru că ele nu întotdeauna exprimă cu fidelitate textul originar. Dotat cu mare putere de muncă, dusă până la exces dar perfect organizată, a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
atât de nivel național, cât și regional; pe aspecte concrete din viața românilor de pretutindeni, care sunt parte componentă a națiunii române; pe activități ce completează în mod onorabil cultura națională; pe informații privind acțiunile și performanțele clasei intelectuale (scriitori, savanți, pictori, etc.) din cadrul țării și din afara ei; pe știri privind aparițiile editoriale din țară și nu numai; și, nu în ultimul rând, pe aspecte ce se intersectează cu creația literară a celui mai renumit scriitor și ziarist român al timpurilor
Apariție editorială, revista UZP, numarul 5 – iarna 2017 [Corola-blog/BlogPost/92343_a_93635]
-
știință din întreaga lume, și, în mod special, a oamenilor de știință de naționalitate/origine română. În așa mod, ARA a reunit în jurul său în calitate de membri (membri emeriți, membri de onoare, membri corespondenți, membri titulari) pe cei mai de seamă savanți și personalități de elită mondială, dar, în mod particular, de origine română care s-au remarcat pe plan mondial prin merite deosebite în diverse domenii de activitate, precum este profesorul George Emil Palade care a primit Premiul Nobel în fiziologie
Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte în pragul celui de-al 40-lea Congres [Corola-blog/BlogPost/92424_a_93716]
-
ortodoxe; scriitor; publicist foarte activ - membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Chișinău), care vorbește și scrie cu inima și sufletul pentru a trezi în semenul său emoția pozitivă/autentică față de valorile naționale și realitatea înconjurătoare. Virgil Mândâcanu, maestrul, savantul, pedagogul și neobositul luptător pentru valorile naționale, este acea expresie a activității creatoare umane care valorifică la nesfârșit efortul, munca și spiritul intelectual pentru bunăstarea și prosperarea propriei națiuni, a națiunii române. Intelectul Domniei Sale reușește să cuprindă acel spațiu al
Renumitul Profesor basarabean Virgil Mândâcanu – la vârsta marilor realizări şi împliniri spirituale [Corola-blog/BlogPost/92780_a_94072]
-
corelează cu măiestrie intelectul cu înțelepciunea, cultura cu valorile spirituale ce comunică inteligent între ele, dragostea cu idealul național care dorește doar prosperitate propriei națiuni. Toate aceste calități pozitive și esențiale sunt întruchipate în personalitatea și identitatea domnului Virgil Mândâcanu - savantul și maestrul valorilor umane, omul de credință al valorilor intelectuale și spirituale. Domnia Sa este magul inteligent, credincios, înțelept și prevăzător care se preocupă și se străduie cu prudență să preîntâmpine prezentul nefast al propriei țări, dorind să aducă propriei națiuni
Renumitul Profesor basarabean Virgil Mândâcanu – la vârsta marilor realizări şi împliniri spirituale [Corola-blog/BlogPost/92780_a_94072]
-
București când învățământul istoriei - ca de altfel al tuturor disciplinelor umaniste - se afla în plină expansiune calitativă. Pe Acad. Dan Berindei, la a 90-a aniversareN. Iorga adolescentul și tânărul Dan Berindei îl ascultase la Radio: „sfaturile pe întunerec” ale savantului având, așa cum au mărturisit toți cei ce se aflau atunci în fața aparatelor, fie doar cu galenă, o forță unică de atracție intelectuală. Beneficiind de îndrumarea unor profesori precum Gheorghe I. Brătianu, C. C. Giurescu, Victor Papacostea ca să amintim doar trei din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
și fulgerătorul Sf. Ilie, de un picior, dacă pe Dumnezeu este mai greu să-l atingă. Înșurubându-și adânc rădăcinile în solul fertil al Olteniei - ,,epicentrul spiritului românesc”, după cum o definea acad. Dan Simonescu; ,,măduva romanității noastre”, cum o numea savantul Nicolae Iorga sau ,,spiritul românesc la modul absolut”, după cum numea Adrian Păunescu Spiritul Olteniei -, locuitorii acestui ținut românesc iradiază cvasipermanent lumină, seninătate, bună dispoziție și un apetit deosebit de a vorbi ,,în dodii”, ,,pe dedesubt”, ,,în dungă”. Mai tot timpul, ei
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
studii și articole, monografii și bibliografii, ediții, referate și comunicări științifice, traduceri și interviuri, fără de care etnologia românească ar fi ,,măi altfel și mai săracă”. Totuși, am ales să vorbim - acum și aici - deocamdată în șoaptă, discret, așa cum nu numai savantul, ci și omul Ion Taloș persistă în memoria colaboratorilor, a discipolilor, a marilor prieteni (printre care Ovidiu Bârlea ori Artur Greive) și a tuturor celor care-l cunosc și-i recunosc valoarea, așa cum transpare și din elegantul volum omagial, editat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
contribuția excepțională a autorului, prin Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine, apărut la Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip monografic ale savantului au desăvârșit investigarea etnologica a unor zone (de exemplu, Valea Gurghiului. Monografie etnologica, coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Taloș, ediția a doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
de constrângerile respectării confidențialității diplomatice și militare și ca să nu mai vorbim de calitatea conținutului. Cu cât funcția este mai înaltă, cu atât conținutul trebuie să fie mai important, într-o exprimare clară, nonagresivă, corectă. Aflați, vă rugăm, Domnniile-Voastre, că savanții au demonstrat încă din anii ’30 ai secolului trecut, un lucru uluitor. CUVINTELE SCHIMBĂ REALITATEA. Pentru uzul dumneavoastră și numai al dumneavoastră, iată un exemplu. Președintele Iranului a declarat public, la un moment dat.” Israel trebuie să dispară de pe hartă
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
des archives diplomatiques americaines et britanniques (1944-1948)”, apărută la Editură Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colecția Historica, seria Dagesh. În cadrul evenimentului, dr. Aurel Vainer (Președintele Federației Comunităților Evreiești din România) a sustinut comunicarea: „Dr. Alexandru Safran — Rabin înțelept, savant erudit, luptător pentru cauză evreilor din România”. „Omenirea își va da seama că există un singur regat: știință-etică”-spunea Safran. Prof. Jean Askenasy (Universitatea din Tel-Aviv) în „Fizică quantică în filosofia Marelui Rabin Alexandru Safran” a conchis:„Lumină safraniană este
Lumina unui simbol: Alexandru Şafran [Corola-blog/BlogPost/93111_a_94403]
-
model, care a știut a le împreuna pe amândouă datoriile în una; în fine, pe profesorul excelent și pedagogul clerului român. Golul pentru moment nimeni nu îl poate umple!”, sublinia într-un panegiric academicianul Constantin Erbiceanu. ”Ortodoxia, comoara cea mare” Savantul Nicolae Iorga îi face, post-mortem, un portret aparte, în care subliniază calitățile de mare cărturar, de iubitor neîntrecut al nației române și apărător al Ortodoxiei, în apriga luptă pe care a dus-o cu ”papismul”... În câteva rânduri surprinde supărarea
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
antiqua, prin care Opitz poate foarte bine să fie considerat un mare scriitor-poet și istoric-român patriot, personal îl socot al doilea după Ovidiu. El a adunat toate inscripțiile de pe teritoriul Daciei-transilvane, și cu inscripția VIDIT OPITIUS le-a expediat la savanți europeni spre a fi mai bine amănunțit analizate și apoi au fost cuprinse in Corpusurile de inscripții ale lui Greuterus și ale lui Teodor Mommsen care, calificându-i truda de epigrafist și mai ales cea de copist i-a zis
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
o veșnicie. • Cine îi trădează pe toți îi acuză pe toți de trădare. • Ca să spui ce trebuie la timpul potrivit, trebuie să taci mai tot timpul (Oscar Wilde). • Epitaf: "S-a stins fără să ardă"... Dacă te măriți cu un savant, încă nu ai devenit om de știință. • Poporul nu poate greși, dar se străduiește. • Femeile vorbesc mai mult pentru că bărbații nu le înțeleg de prima dată. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 29 noiembrie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR
ZICERI (199/200) – OPINIA PUBLICĂ & UMBRELA ÎNŢELEPTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383150_a_384479]
-
împăcat cu-al nostru Tată? Căci suferința de o clipă, ne-nvață ce-nseamnă răbdarea Și înțelepți, cauta-vom sursa ce ne va da îmbărbătarea. Doar una e și-aceasta este, îmbelșugata Carte-a Vieții! Întrece în învățătură chiar pe savanți, toți înțelepții, Căci nu e omenească Slova, ci insuflată de Duh Sfânt, Ca cel ce crede să primească nădejde vie pe pământ. Ce mare har, ce bucurie, să știu că Domnu-a pregătit, O cale spre eliberare, că sunt prin Isus
UN ULTIM ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383210_a_384539]