7,371 matches
-
Pune un elev să răspundă pentru a-mi arăta că alți elevi sunt pregătiți 1 2 3 4 7. Alte situații și anume: 1 2 3 4 Forma cea mai utilizată a acestui nivel de măsură îl constituie așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relațiilor dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare, aceasta reprezentând un element esențial al analizei comparative. Relația respectivă poate lua formele: mai favorabil, mai puțin favorabil, mai bun, mai puțin bun etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt, de obicei, de două tipuri: 1. scale de cantitate sau intensitate cu folosirea gradelor precum: foarte mult, mult, puțin și foarte puțin (sau alte variante). Exemplul 1: Cum considerați calitatea berei Ciucaș? 1 2 3 4 5 Foarte slabă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt, de obicei, de două tipuri: 1. scale de cantitate sau intensitate cu folosirea gradelor precum: foarte mult, mult, puțin și foarte puțin (sau alte variante). Exemplul 1: Cum considerați calitatea berei Ciucaș? 1 2 3 4 5 Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Bună Foarte bună Exemplul 2: Acordați
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2: Acordați câte o notă de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă nota cea mai proastă si 5 nota cea mai bună) pentru berea consumată de dumneavoastră, pentru fiecare dimensiune în parte : Aromă Gust Spumă Culoare Concentrația de CO2 2. scale temporale (cronologice, de frecvență, de ritm) cu folosirea gradelor: întotdeauna, deseori, uneori și niciodată (sau alte variante). Cât de des consumați următoarele mărci de bere: Niciodată Uneori Deseori Ciucaș 1 2 3 Ursus 1 2 3 Bergenbier 1 2 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi descris cantitativ, adică cuantificat prin utilizarea seriilor de valori numerice (șirul numerelor reale), dar fără a exista un punct natural de pornire sau o valoare 0 (zero) naturală, obținându-se astfel un șir de valori egal distanțate pe o scală de intensități. La scalele de interval numerele reprezintă intensitatea diferențelor. Un exemplu citat frecvent este cel al scalei temperaturii măsurate în grade Celsius, unde diferența dintre 200 și 300 este aceeași ca între 300 și 400. Scala temperaturilor, în care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cuantificat prin utilizarea seriilor de valori numerice (șirul numerelor reale), dar fără a exista un punct natural de pornire sau o valoare 0 (zero) naturală, obținându-se astfel un șir de valori egal distanțate pe o scală de intensități. La scalele de interval numerele reprezintă intensitatea diferențelor. Un exemplu citat frecvent este cel al scalei temperaturii măsurate în grade Celsius, unde diferența dintre 200 și 300 este aceeași ca între 300 și 400. Scala temperaturilor, în care există distanțe egale între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un punct natural de pornire sau o valoare 0 (zero) naturală, obținându-se astfel un șir de valori egal distanțate pe o scală de intensități. La scalele de interval numerele reprezintă intensitatea diferențelor. Un exemplu citat frecvent este cel al scalei temperaturii măsurate în grade Celsius, unde diferența dintre 200 și 300 este aceeași ca între 300 și 400. Scala temperaturilor, în care există distanțe egale între gradele termometrului dar punctul corespunzător valorii de 0 grade este stabilit convențional: la scara
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
distanțate pe o scală de intensități. La scalele de interval numerele reprezintă intensitatea diferențelor. Un exemplu citat frecvent este cel al scalei temperaturii măsurate în grade Celsius, unde diferența dintre 200 și 300 este aceeași ca între 300 și 400. Scala temperaturilor, în care există distanțe egale între gradele termometrului dar punctul corespunzător valorii de 0 grade este stabilit convențional: la scara Celsius valoarea corespunde punctului de îngheț al apei iar echivalentul în scara Fahrenheit este de -32 grade. Spre deosebire de nivelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În plus se pot executa și operații de adunare și scădere cu o constantă, distanța dintre intervale rămânând constantă. m(A)=c+d(A), c diferit de 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "vârsta" persoanelor intervievate poate fi măsurată pe scală de interval, deoarece valorile variabilei vârste reprezintă valori reale, exprima valoarea vârstei persoanelor și numai sunt niște simboluri. De exemplu, cifra 17 va reprezenta faptul că persoana intervievata are 17 ani. De asemenea, întotdeauna în studii nu va exista un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nivel sunt admise toate calculele cerute de logica analizei. Acest nivel caracterizează în primul rând mărimile fizice (lungime, volum, masă etc.) și foarte rar mărimile sociale. În anumite cazuri, acest nivel de măsurare se folosește și în sociologie, în cazul scalelor de natură temporală cum ar fi: vârsta, vechimea în muncă, durata unor fenomene sau în cele de natură economică cum ar fi: venituri, productivitate, prețuri. Așa cum am văzut, avem scale de raport acolo unde există un punct 0 natural și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nivel de măsurare se folosește și în sociologie, în cazul scalelor de natură temporală cum ar fi: vârsta, vechimea în muncă, durata unor fenomene sau în cele de natură economică cum ar fi: venituri, productivitate, prețuri. Așa cum am văzut, avem scale de raport acolo unde există un punct 0 natural și raportul numerelor reflectă raporturile atributului măsurat. De exemplu, un obiect de 30 cm lungime este de 2 ori mai lung decât un obiect de 15 cm lungime. Acestui nivel de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică) Nominală Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit și 1 deloc mulțumit Gradul de educație (fără școală, I-IV
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică) Nominală Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit și 1 deloc mulțumit Gradul de educație (fără școală, I-IV clase, V-VIII clase, 10 clase/școală profesională, liceu, școală postliceală, facultate, master, doctorat) cantitative Parametrică (numerică sau metrică) Interval
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
serie de metode statistice. Pentru fiecare nivel de măsurare se pot folosi următorii indicatori și tehnici statistice de analiza datelor. Aceste sunt prezentate în tabelul nr. 2.4. Tabelul nr. 2.4: Indicatori și tehnici de analiza a datelor în funcție de scala de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
slab) sau pe oricare altă dimensiune care poate fi apreciată sau evaluată prin ierarhizarea manifestărilor ei concrete (de pildă, se pot stabili grade de importanță, de prioritate, de urgență, de necesitate etc.), la nivelul prelucrării datelor, adică prin construirea unor scale care sintetizează răspunsurile date de un eșantion la o anumită întrebare cu variante de răspunsuri scalate. Pentru aceasta, se acordă fiecărei variante de răspuns un număr de puncte ponderat în raport cu poziția variantei în scală (5 puncte pentru foarte mult, 4
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prelucrării datelor, adică prin construirea unor scale care sintetizează răspunsurile date de un eșantion la o anumită întrebare cu variante de răspunsuri scalate. Pentru aceasta, se acordă fiecărei variante de răspuns un număr de puncte ponderat în raport cu poziția variantei în scală (5 puncte pentru foarte mult, 4 puncte pentru mult ș.a.m.d.). În final, se însumează punctele și se obține o anumită cotă a fiecărui răspuns. Indicatorii nominali și construirea seriilor nominale discrete După cum s-a arătat, caracteristicile studiate se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numerică a indicatorilor ordinali reprezintă deci o anumită poziție, un anumit rang, cu semnificația de "mai mare", "mai mic" (mai intens, mai puțin intens, mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau descrescător, iar celălalt frecvența de apariție a fiecărui nivel. De cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia (nominal, ordinal, de interval și de raport), existând tot atâtea tipuri de scale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia (nominal, ordinal, de interval și de raport), existând tot atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și sunt folosite în acest scop variate tehnici de prelucrare și construire a seriilor ordinale prin care acestea să satisfacă cerințele unor serii de interval. Pot fi menționate, în acest sens, tehnicile de scalare cum sunt: tehnica comparației în perechi, scala intervalelor aparent egale, analiza de scalogramă, scala distanței sociale ș.a., precum și tehnicile de etalonare a testelor psihologice. Toate acestea nu sunt altceva decât modalități prin care seriile ordinale sunt verificate, construite sau reconstruite, etalonate și standardizate, în scopul de a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tehnici de prelucrare și construire a seriilor ordinale prin care acestea să satisfacă cerințele unor serii de interval. Pot fi menționate, în acest sens, tehnicile de scalare cum sunt: tehnica comparației în perechi, scala intervalelor aparent egale, analiza de scalogramă, scala distanței sociale ș.a., precum și tehnicile de etalonare a testelor psihologice. Toate acestea nu sunt altceva decât modalități prin care seriile ordinale sunt verificate, construite sau reconstruite, etalonate și standardizate, în scopul de a se atinge un nivel satisfăcător al relației
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]