3,072 matches
-
se arată și suferind pentru distanța ridicată de un părinte despre care știe totuși prea puțin; va căuta în timp să-l înțeleagă și să-l prețuiască; din „pânda” reciprocă, de durată, a celor doi, Antim cel mizantrop, ursuz și sceptic, și copilandra tandră, însușindu-și viclean și îndârjit abilități de băietană spre a nu-l dezamăgi, se iscă tensiunea de substrat a cărții. Ca intermezzo între două cărți, F. practică o publicistică la granița cu proza alertă, degajată; secvențe citadine
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
industria petrolieră sovietică, anticipând că, până în 1985, producția va scădea la opt-zece milioane de barili pe zi, iar Uniunea Sovietică va importa între 3,5 și 4,5 mb/zi. Experții din mediul academic și de afaceri s-au arătat sceptici față de aceste rezultate, care într-adevăr s-au dovedit a fi departe de realitate. În anii ’80, producția de petrol sovietică a stagnat sau s-a apropiat de 12 mb/zi. Pentru o analiză a acestei chestiuni care a stârnit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Lawrence, 1991), pp. 158-201. 12. Graham E. Fuller, „Intelligence, Immaculately Conceived”, The National Interest, nr. 26 (iarna 1991-1992), p. 98. 13. Antony and Cleopatra, 2.5.85-88. 14. Cel mai renumit teoretician militar, Carl von Clausewitz, care se arăta foarte sceptic în privința acurateții și a valorii majorității rapoartelor de informații, considera că un comandant trebuia să dea dovadă de capacitatea de a defini clar obiectivele activității desfășurate: „Comandantul trebuie să aibă încredere în judecata sa și să fie ca o stâncă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
inamice este esențială. Carl von Clausewitz, On War, ediție îngrijită și traducere de Michael Howard și Peter Paret (Princeton University Press, Princeton, NJ, 1976), p. 90 (vol. 1, capitolul 2). După cum s-a putut remarca, Clausewitz se arată mult mai sceptic în privința șansei ca informațiile secrete să permită implicarea unui comandant în misiuni grele, care să se finalizeze cu o victorie și să implice costuri minime. Acesta afirmă că, „pe scurt, majoritatea informațiilor secrete sunt false” (p. 117, vol. 1, capitolul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Evidențiind rapid plusul de integritate și responsabilitate ce caracterizează normal serviciile de informații prin comparație cu alte agenții guvernamentale, Shulsky și Schmitt schițează totuși diferența dintre accesul la informații și cunoștințele suficiente pentru a controla eficient lumea informațiilor. Spre disperarea scepticilor, ilustrarea oferită acestei situații dilematice este însă fundamental favorabilă serviciilor de informații, care, prin „negarea plauzibilă” (p. 201), le creează „stăpânilor politici” avantajul de a nu fi niciodată vinovați în caz de eșec. Situația este ilustrată cu referire la documentele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
contribuția la modernizarea literaturii române. Imaginea criticului în posteritate îndreptățește convingerea lui Eugen Simion că după Titu Maiorescu L. este „cel mai important critic român”. Mărturii autobiografice diverse, pagini epistolare și memorialistice vorbesc despre un L. înclinat spre autoscopie, solitar, sceptic, dar mai ales contemplativ; tentat să se afirme ca prozator, s-a stins îndoindu-se de sine, torturat de o adevărată dramă a nerealizării: „Când mă gândesc la mine - îi scria Hortensiei Papadat-Bengescu la 10 august 1930 - mi-e rușine
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
de a face din critică o categorie pur literară, un joc spiritual în jurul operelor de artă, o construcție personală, care să poată rezista timpului dacă piloții afirmațiilor s-ar surpa”. O astfel de critică pe bază de intuiții, în genere „sceptică și rafinată, cu un fond de cultură greacă”, persistă și la „Sburătorul” în prima lui serie, cu deosebire bogată în „profiluri” și „figurine”. În 1932, în al doilea volum de Memorii, un L. în plină audiență, având distanța necesară retrospecției
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Simion, Orientări, 301-314; Ileana Vrancea, E. Lovinescu critic literar, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 335-339; Regman, Cărți, 257-263; Felea, Reflexii, 195-201; Piru, Panorama, 481-486; Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, București, 1969; I. Negoițescu, E. Lovinescu, București, 1970; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971; Florin Mihăilescu, E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; E. Lovinescu interpretat de..., îngr. și introd. Florin Mihăilescu, București, 1973; Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
pur. Capodopera sa, Noaptea de decemvrie, concentrează semnificațiile tensiunii real-ideal în legenda alegorică a emirului (geniul) fascinat de viziunea Mekăi (idealul - depășire a lumescului în atingere cu divinul: „Sunt Meka cerească, sunt Meka cea mare”). Filosofia practică infuzată alegoriei este sceptică (triumful „drumețului pocit”, care urmează drumul ocolit și sigur), dar pe intransigența emirului (hotărârea de a ține drumul drept, înfruntând „jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și sceptic, spirit zarifopolian, cu gustul „ideilor gingașe”. DUMITRU MICU SCRIERI: Curcubeul de la miezul nopții, București, 1984; Închiderea ediției, București, 1984; Parcul Ioanid, București, 1986; Sala de așteptare, București, 1987; ed. 2, Târgu Mureș, 2002; În larg, București, 1989; Portocala de adio
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
deveniți consultanți de Întreprindere (Unternehmersberaten sau Ostberater, consultanți pentru țările din Est). Cei câțiva economiști care au reușit să aibă relații cu combinatele din Est au putut să se impună că mediatori. Alte persoane intervievate se arătau Însă mai degrabă sceptice față de frecvență unor asemenea cariere: daca existase o anumita euforie la Început legată de extinderea spre Est, ea a fost urmată de multe deziluzii. După ce aceasta Osteuphorie a trecut, firmele care voiau să se stabilească În Est nu mai aveau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în atitudini”, dar „având cu toții același ideal” și „expunând licăririle unor suflete care se înțeleg destul de bine”. Sub argumentația precară, se vede ambiția de a nu intra pe drumuri bătute, de a oferi opinii diverse și de a rezista întâmpinărilor sceptice. Pe parcursul primului an de existență, revista (corelată și cu un cerc literar omonim) s-a păstrat, potrivit editorialului Continuăm, semnat Jeana Eftimian, neafiliată. Orientarea conservatoare, în linia lui Mihail Dragomirescu, se face totuși sesizabilă. Cu o literatură modestă - versurile lui
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
mijloace, inclusiv prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică, aprobarea publicului larg pentru a le „pune în lucru”, a le implementa, cum se spune mai prețios? Mulți analiști sunt sceptici, iar reținerea lor vine și din răspunsul echivoc la cea de-a treia întrebare: sunt asemenea programe eficiente? Cu referire la această ultimă chestiune, s-a dezvoltat o adevărată teorie și practică numită evaluarea programelor. Evaluarea se face și în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu beneficiază de o asemenea situație, „psihologia noastră nu e complet întocmită, e în devenire, nu e precizată, e în curs de precizare”. A doua condiție este existența unei culturi proprii. În ceea ce ne privește, autorul se arată și mai sceptic, spre a nu spune de-a dreptul negativist. Literatura română e prea tânără ca să ajute la definirea specificului, lipsește tradiția literară și culturală, lipsesc și individualitățile eminente. Foarte curios, R. ignoră complet folclorul, pe Miron Costin ori pe Dimitrie Cantemir
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea de critică, JL, 1994, 39-42; Ion Simuț, Un sceptic incurabil, JL, 1994, 39-42; Gheorghe Grigurcu, Adnotări la Cornel Regman, JL, 1994, 39-42; Ion Pop, Ținuta independentă, ST, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 368-374; Alexandru Paleologu, O biografie a operei, JL, 1996, 49-52; Florin Mihăilescu, Singur printre cronicari, ST, 1998
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
text. Aceștia sunt termenii ideali, dar ca derivarea unei practici să fie posibilă, ecuația include, își asumă eșecul sau măcar parțialitatea. Caracteristic pentru figura eșecului este poemul Aduceți-l pe Dante, unde este lizibilă, în rama similicristică a unei alegorii sceptice, tra(u)ma deceptivă a inadecvării mesajului poeziei la un orizont politic de așteptare: „Dante intră în Siena călare pe un măgar./ În Siena sau altă umbroasă așezare de oameni./ De un an cetatea îl așteaptă./ «Dante ne va salva
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut din el un sceptic, cu sufletul înveninat. Singur și nemângâiat, pribeagul, care dorise țării lui o grabnică mântuire de „obedele străine”, se consacră luptei pentru libertate. Ocolită de lirism, scrierea, adesea nebuloasă, incoerentă, are și dezavantajul unei exprimări impure. Într-un alt poem, tipărit
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație psihică, Isaac Landesman, comunistul evreu, rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu de adevăruri cumplite. Colaborator al Anei Pauker, dezavuat de intoleranta „tovarășa Ana” în urma unei discuții în care el a deconsiliat-o să promoveze o politică de izolare și oprimare a intelectualității, bătrânul comunist e mutat din spital, iarna
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
salarii acasă, cheltuiesc bani pe piață, plătesc taxe, care toate duc la Îmbunătățirea economiei franceze. Mai mult de 285.000 de locuri de muncă au fost create ca rezultat al planului cu treizeci și cinci de ore pe săptămână, de la Începerea lui40. Sceptici la Început, majoritatea angajaților francezi au devenit adepții acestei scheme. Ei au descoperit ca lucrătorii odihniți și motivați pot produce la fel de mult În șapte ore pe zi cât lucrătorii mai puțin motivați și mai obosiți În opt ore. Mai există
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este În curs de desfășurare și va continua să câștige viteză În următorii douăzeci și cinci de ani, când ar trebui să se apropie de nivelul de integrare de care ne bucurăm și pe care Îl considerăm normal În Statele Unite ale Americii. Scepticilor - și sunt mulți - care nu cred că toate acestea sunt posibile, liderii europeni le arată că, cu numai câțiva ani În urmă, necrezătorii, care includeau mulți dintre economiștii de elită și experții politici americani, erau convinși că introducerea unei valute
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu toate că noi presupunem că fiecare persoană are „anumite drepturi inalienabile, printre care viața, libertatea și căutarea fericirii”, credem că mai multă creștere economică asigură o viață mai bună. În Europa, oamenii din mediul universitar, politicienii și publicul larg sunt mai sceptici. Ei spun că dezvoltarea În sine nu este o garanție a unei vieți mai bune pentru populație. Comisia Europeană analizează un număr de alți indicatori pentru a măsură fericirea, incluzând măsura În care coeziunea socială este adâncită, excluderea socială micșorată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și obligațiile umane universale bazate pe participarea noastră colectivă pe o planetă În care locuim cu toții. Vulnerabilități comune și conștiință planetară Înainte ca scepticii și cinicii să spună că așa ceva este imposibil de realizat, permiteți-mi să spun că forțele globalizatoare dau unei asemenea perspective o probabilitate mai mare decât În oricare altă perioadă a istoriei umane. În primul rând, atât mobilitatea crescândă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în stare să „scrie” - cu ajutorul unei table magnetice pe care plăcuțele puteau fi prinse - mici propoziții (vezi Zamfirescu, 1982, p. 91). Întrebarea majoră - așa cum au remarcat mulți specialiști - este dacă animalele pot crea simboluri/semne. Răspunsurile sunt de cele mai multe ori sceptice, dar nu este hazardat să admitem anumite prefigurări și în acest domeniu. S-a constatat, de asemenea, prin observații minuțioase că există la cimpanzei în relațiile mamă - fiu un comportament neincestuos, nemotivat nici de principiul „plăcerea - evitarea durerii” și nici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numesc Gogol, Dostoievski și Mihail Bulgakov, René Guénon și Vasile Lovinescu (acestuia îi consacră în 1997 și un eseu, Contemplatorul solitar), generația „Criterion”, de la care preia strategii / moduri de raportare la realitate: bunăoară, de la Emil Cioran luciditatea dureroasă cu care „scepticul de serviciu” scrutează tradiția și identitatea culturală a românilor, dar și iluziile omului occidental și ale omului în genere; de la Mircea Eliade dialectica sacrului, lectura „semnelor” și soteriologia, propuse omului secularizat pentru a-și depăși paupertatea ontologică. Cu toată încărcătura
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ramură deasupra ierbii (1975) și Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc o diversificare a orizontului poetic. Acum uimirea copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare împotriva simbolurilor” (Florin Manolescu) configurează portretul unui sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de ordinea dezumanizată are ca revers un idilism bucolic, uneori cu tente
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]