88,416 matches
-
în șir, Băsescu a fost omul orchestră al Opoziției, iar o vreme a fost Opoziția însăși, fără să se laude cu singurătatea lui și niciodată plîngîndu-se că e atacat din toate părțile. Ca să-i ia fața, partidul de guvernămînt a schimbat trei prefecți, cu Grecea patru. Nici unul n-a fost în stare să-i ia piuitul lui Băsescu. Matrozul chior, cum îi zic dușmanii, i-a făcut să-l ocolească de la distanță, ca să nu mai pice pe locul doi în duelurile
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
cu el. Adversarii politici spun despre el că e un "gargaragiu" care n-a făcut nimic pentru București. Dacă așa ar sta lucrurile, Băsescu ar fi intrat demult în cădere liberă de popularitate. Iar PSD-ul nu și-ar fi schimbat candidatul la Primărie, în ultima clipă. Cînd am auzit că Mircea Geoană vrea să ajungă primarul Capitalei, mai întîi nu mi-a venit să cred. Ce să caute Geoană la Primărie? O mutare absolut surprinzătoare nu e neapărat și o
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
deștepți, pentru oameni deștepți. Ceva mai încolo ea a fost făcută de oameni deștepți pentru oameni proști, acum e făcută de " " Însă ăn acest punct culminant, în care așteptai cu o anume satisfacție ce mai lipsea din enumerare, moderatorul a schimbat cu rapiditate vorba. Un telefon mi-a întrerupt șirul gândurilor critice: niște prieteni mă invitau, tocmai la un film la televizor, dar, ce-i drept, pe un canal pe care eu nu-l prind, HBO. Și am văzut unul dintre
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
perfect interesului strict lingvistic: cei care transcriu dezbaterile parlamentare normalizează în mod automat unele trăsături ale oralității (suprimînd anumite ezitări, bîlbîieli, poate chiar greșelile prea evidente) și nu e exclus să introducă, uneori, propriile deprinderi lingvistice: lucruri care, desigur, nu schimbă sensul, dar nici nu permit prea multe generalizări asupra limbajului; e ceea ce deosebește astfel de texte de transcrierile profesioniste, în care accentul cade tocmai pe fidelitatea înregistrării formei, a expresiei. Acestea fiind zise - cu toate precauțiile de rigoare -, putem afirma
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
factor de măna a doua. Factorul uman este de măna întăi și este constant. De căte ori ai ocazia să citești testimonii umane, memorii, cronici sau povești din diferite epoci, ai revelația faptului că omul este mereu același. Nu se schimbă decăt ămbrăcămintea, obiceiurile, mijloacele de transport. Nu și structura ființei sale". A se reține prestigiul suprem al conceptului de viață, ecou, orice s-ar spune, și al "trăirismului" generației 1927, formate sub pulpana conservatorului sui generis care a fost Nae
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
le-am adus cu noi în Canada. Buclă destinului, care a început să se traseze acum mai bine de zece ani, cănd soțul meu a pus această carte în valiză, pentru a-i fi călăuza în aventură ce ne-a schimbat cursul vieții, s-a desăvârșit acum, în chip poate firesc prin aceste cuvinte pe care acum le putem schimba prin intermediul tehnologiei. Aceste rânduri scrise de un distins un om de cultură doamna Eliza Ghinea din Toronto, miau parvenit ? prin intermediul tehnologiei
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
zece ani, cănd soțul meu a pus această carte în valiză, pentru a-i fi călăuza în aventură ce ne-a schimbat cursul vieții, s-a desăvârșit acum, în chip poate firesc prin aceste cuvinte pe care acum le putem schimba prin intermediul tehnologiei. Aceste rânduri scrise de un distins un om de cultură doamna Eliza Ghinea din Toronto, miau parvenit ? prin intermediul tehnologiei ? acum câteva zile. Ce poate fi mai încântător și încurajator pentru un scriitor decât să primească un astfel de
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
pe străzi apar obosiți, bolnavi, nervoși și gata să-și arunce epitete jignitoare, măi din nimic. De ce atâta tensiune în aer ? De unde vine ? Nu cumva poluarea și contaminarea cu fel de fel de substanțe și metale grele din praf le schimbă comportamentul ? Am mai scris pe această temă, inspirat și de Biblie. Dacă citim Isaia, 1/21 ...26 vom vedea clar ce rău a făcut plumbul în Cetatea lui Israel. Nu este însă clar de unde provenea. Va urma....
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu mai citez ce se spune în continuare despre "intelectualele pe care Marin Preda le-a avut ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții nici adaosul de "instantanee " memorialistice, nici glosele finale despre moartea lui Marin Preda, bazate pe documentele oferite de Mariana Sipoș sau C. Turturică, încheiate cu un apel inutil "să se facă lumină în legătură cu
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
este Acela Care Este, iar eu sunt cel care sunt. Ducea cu el, încă de mic, o taină bine ascunsă, o taină măreață. Simțea cum ceva în el, ca făptură, era în neregulă. Și era firesc să vrea să se schimbe. O dorință ascunsă fiindcă tare mult se mai rușina de taina aceea, ca de o vizită necuvincioasă. Era ca o mică foame strecurată sub inimă, ca o durere, de fapt ca o durere surdă, care se trezea ca o foame
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu mai citez ce se spune în continuare despre "intelectualele pe care Marin Preda le-a avut ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții nici adaosul de "instantanee " memorialistice, nici glosele finale despre moartea lui Marin Preda, bazate pe documentele oferite de Mariana Sipoș sau C. Turturică, încheiate cu un apel inutil "să se facă lumină în legătură cu
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
spre o regăsire de sine și spre o mobilizare interioară. Iar acesta e un lucru bun. Între timp au apărut alte posibilități, suntem obligați să ne mișcăm odată cu ceilalți compozitori, de pe alte meridiane, iar această realitate, deși dureroasă, ne va schimba radical. Rolul compozitorului în actualitate nu mai poate rămâne același ca până acum. S-a încheiat cu pasivitatea noastră. Cum vom acționa? Voi reveni curând cu câteva propuneri.
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decît o strînsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. Această strînsură de năvală, care-și schimbă fizionomia în fiece zi, care nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gîndire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
cu alimentarea grațioasei rubrici Telecomando, astăzi pierdută și ea, ca atîtea altele, prin labirintele tranziției, am scris un text pascal despre mai vechea mea pasiune, Andreea Marin. Acum, în preajma unui alt Paști, dar într-o lume care nu s-a schimbat aproape cu nimic, m-a mînat ispita din nou să trag cu ochiul la surprizele aceleiași dive care nu mai poate oferi absolut nici o surpriză. Pentru conformitate, iată cum se înfățișează, deja istoricizate, în preajma celei mai importante sărbători a creștinătății
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
un proces politic de la 1946 care maschează o deportare de evrei, iar Aleea Minerilor, de pildă, este un fel de triptic cu povestea unui comunist. Cum spuneam, arta povestirii lui Marian Ilea face, de fapt, aceste povestiri. Vocile narative se schimbă constant, la fel și perspectivele și tipul de discurs narativ, se fac salturi temporale care cer reconstruirea perioadelor lipsă și a evoluției evenimentelor neprinse în cadru, povestirile complicându-se astfel de la sine. Sintaxa este una repetitivă, posacă și cadențată, iar
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
nevoie pentru a ne justifica ideile sau acțiunile, exemple pilduitoare. El s-a transformat într-un mare ecran de calculator prin care navigăm cu funcțiile „Scroll”, „Find”, „Find and Replace”, „Delete” și altele devenite operatori universali. Și dinamica meseriilor se schimbă. Tinerii aleg - de multe ori - pentru specializări universitare, domenii de studiu care, după terminarea facultății, nu-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un provizorat marginal în branșă. În contemporaneitate, viața se schimbă mai repede decât programele universitare și ei se trezesc deseori în situația de a învăța lucruri care nu le mai folosesc. Ceea ce-i interesează cu adevărat se regăsește prea puțin în conținuturile cursurilor și seminariilor. Dar nu numai tinerii sunt
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
o reașezare a valorilor trecutului, căci ele vor orienta prezentul și viitorul. E timpul unui bilanț. Vremurile o cer. Dacă nu ne mișcăm destul de repede, s-ar putea să fim depășiți de evenimente. Suntem prizonierii unei dinamici temporale care va schimba fața lumii în următorii zece ani. Suntem „oameni recenți”, pentru a folosi exploziva și inspirata formulă a lui H.R. Patapievici. O parte a acestui mecanism dinamic se regăsește și în domeniul muzicii contemporane. O dezbatere privind canonul, asemenea aceleia din
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
africană, decât din ’propria’ noastră cultură muzicală.” Iată o poziție „tare” care nu mai poate fi neglijată! Drumul actual al muzicii contemporane se vede confruntat cu o mulțime de probleme, de la sistemele de acordaj la marketing. Ceva trebuie să se schimbe. Puckette, criticând metoda universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea limbajului muzical în programele universitare, oferă un posibil traseu de urmat, neinfailibil, dar cel puțin actual și realist: „E tentant să încercăm
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
revistei, foarte bine aleasă spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească iremediabil, decât în mică măsură, căci orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului tocmai în anii ´50, când devenise dominant și obositor, chiar dacă șocul instalării regimurilor comuniste în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
unui aceluiași personaj, surprins în aceeași unică postură, de-a lungul unei vieți întregi. Cititorul se află în fața unei cutii cu fotografii și descoperă că e martorul unei înscenări abile: personajul e tînăr, doar și-a deghizat vîrstele, și-a schimbat chipurile cu trucuri de actor. A făcut nenumărate fotografii „trucate“. Să spun direct că la fel se întîmplă cu secvențele din pseudoromanul Lilianei Corobca însemnă să deșir tehnica de construcție a cărții, înseamnă să fiu un cititor întrucîtva ipocrit. Dar
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
personajului Sir Toby, de cîte ori planurile lui sînt puse în aplicare, de cîte ori Sir Andrew îi crede toate minciunile sfruntate despre iubirea Oliviei. Apariția lui Nicolae Poghirc în rolul lui Sir Andrew este de tot hazul. Numărul expresiilor schimbate de actor pentru a vizualiza mirarea, ofensa, supărarea copilărească, inocența tîmpă cu care înghite aiurelile și promisiunile lui Sir Toby pare să nu se epuizeze. E memorabil chipul lui aproape veșnic cu gura căscată și ochii dilatați la maximum, un
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
la care apelăm de atîtea ori cînd ne ascundem opțiunea adevărată. Antologică este, după părerea mea, scena în care Malvolio citește scrisoarea pe care o primește, chipurile, de la stăpîna sa, Contesa Olivia. O declarație de dragoste nebănuită, care îi poate schimba destinul acestui biet și prețios servitor. Atît de orbit de asta, Malvolio cel precaut și suspicios nu intuiește că în spatele cuvintelor mieroase și bombastice se ascunde o poliță pe care cheflii, în cap cu Sir Toby, i-o plătesc din
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
tocmai pe el, intendentul Malvolio, fără prea multe haruri date de cel de sus. Cititul scrisorii, în care un mușchi nu i se clintește pe față, doar ochii i se rotesc în toate părțile, îl face pe Malvolio să își schimbe, incontrolabil, cîteva locuri, poziții, ca un copil care are în mîini o jucărie mult dorită și vrea să epuizeze pe loc variantele de jocuri posibile. Nervozitatea celui care se vede învingător, stăpîn, căpătuit, cum se spune. Ca Chaplin în rolul
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]