292,140 matches
-
a postului negru - fiziologic și-atât.) Toată dizertația psihanalitică a Iuliei Kristeva este, poate, un eseu splendid, dar nu o nouă teologie, și, cu siguranță, nu o nouă "teologhisire" (sensul superior). Ca o paranteză, teologia nu relegă discursul psihanalizei: Evdokimov scria undeva, despre asceza pustiei, că este o "imensă psihanaliză urmată de o imensă psihosinteză a sufletului uman universal." Dincolo de Fecioara Maria se întinde imensul teritoriu al sacralității feminine din toate spațiile culturale: Coranul sau supunerea absolută, Africa neagră și transele
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
cu care se amăgise și se consolase secole de-a rîndul, omul "cartezian" se pregătea de noi războaie!... Se întîmpla, așadar, ceva cu omul - și cu "drepturile" lui. Nu degeaba pe coperta primului număr al revistei La Révolution Surréaliste era scris: "Trebuie să năzuim spre o nouă declarație a drepturilor omului"". Să le comentăm. E vorba, mai întîi, de schimbarea inevitabilă a oricărui plan de creație și gîndire, pe care suprarealismul - vîrful de lance al avangardei - o potențează, o radicalizează, nu
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
numai ca metodă de expresie pe plan literar și artistic, ci și ca instanță primordială în vederea unei revizuiri generale a modurilor de cunoaștere". Act de cunoaștere este scriitura în cauză și pentru Antonin Artaud: "Acolo unde alții propun opere, îi scria el lui Révérdy, pretind altceva decît să-mi dau la iveală spiritul". Concentrată pe raportul creație-viață, concepția suprarealistă a propus o analogie între poezia ce o preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Marius Chivu Spre deosebire de colegul său de "școală" Mircea Horia Simionescu, care a publicat volum după volum ignorând faptul "că desenul din covor" era deja desăvârșit odată cu ultima carte a tetralogiei Ingeniosului..., Tudor Țopa n-a scris decât două cărți fiind autorul "târgoviștean" cel mai discret (mie, personal acest lucru mi-l face pe scriitor foarte simpatic). Reeditarea Încercării scriitorului într-o perioadă în care sunt semne că s-a atins saturația în ceea ce privește jurnalul și literatura memorialistică
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
scriitorului" este tocmai abandonarea jurnalului prin trecerea dincolo", unde ficțiunea umple și prelungește (auto)-biograficul (cum ar spune Lejeune, autoficțiune). Cititorul nu știe mai mult decât citește. Avem în față un roman despre tânărul Teofil care încearcă el însuși să scrie mai mult decât un simplu jurnal (un subtil mise-en-abîme?) și să-și trăiască viața filtrând-o prin scris, pregătindu-se pentru cartea care îl va absorbi cu totul: "am să știu până-ntr-atâta totul, încât voi fi mort poate
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
am să știu până-ntr-atâta totul, încât voi fi mort poate, viu numai când se vor frunzări niște hârtii." (p. 239) Teofil trăiește actul scrisului - a se urmări obsesia începerii, a terminării și a găsirii unui nou caiet pentru scris - ca pe un act vital în depășirea unei limite, în căutarea unei alte "vieți"! Tot într-un "jurnal", M.H. Simionescu scria: "Un nou caiet trebuie gândit bine înainte de a-l începe, ca un roman" (subl. mea) (Trei oglinzi). Deși își
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
239) Teofil trăiește actul scrisului - a se urmări obsesia începerii, a terminării și a găsirii unui nou caiet pentru scris - ca pe un act vital în depășirea unei limite, în căutarea unei alte "vieți"! Tot într-un "jurnal", M.H. Simionescu scria: "Un nou caiet trebuie gândit bine înainte de a-l începe, ca un roman" (subl. mea) (Trei oglinzi). Deși își "strigă" nevoia de a scrie ("Turb! - a turba din scris"), Teofil nu o face nici el oricum: crede în inspirație și-
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
vital în depășirea unei limite, în căutarea unei alte "vieți"! Tot într-un "jurnal", M.H. Simionescu scria: "Un nou caiet trebuie gândit bine înainte de a-l începe, ca un roman" (subl. mea) (Trei oglinzi). Deși își "strigă" nevoia de a scrie ("Turb! - a turba din scris"), Teofil nu o face nici el oricum: crede în inspirație și-și supraveghează extrem de atent scrisul ("nu sunt mulțumit de ce am scris".): "Știți ce e inspirația? E o înălțime care-ți închide ochii de durere
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
în căutarea unei alte "vieți"! Tot într-un "jurnal", M.H. Simionescu scria: "Un nou caiet trebuie gândit bine înainte de a-l începe, ca un roman" (subl. mea) (Trei oglinzi). Deși își "strigă" nevoia de a scrie ("Turb! - a turba din scris"), Teofil nu o face nici el oricum: crede în inspirație și-și supraveghează extrem de atent scrisul ("nu sunt mulțumit de ce am scris".): "Știți ce e inspirația? E o înălțime care-ți închide ochii de durere; sau ajungi la tăcerea de după
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
ca un roman" (subl. mea) (Trei oglinzi). Deși își "strigă" nevoia de a scrie ("Turb! - a turba din scris"), Teofil nu o face nici el oricum: crede în inspirație și-și supraveghează extrem de atent scrisul ("nu sunt mulțumit de ce am scris".): "Știți ce e inspirația? E o înălțime care-ți închide ochii de durere; sau ajungi la tăcerea de după furtună [...] - lucrurile devin foarte sensibile - și o piatră prinde viață, carele se strâmbă, lumina se urcă pe zidurile abrupte și se sparge
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
ajungi la tăcerea de după furtună [...] - lucrurile devin foarte sensibile - și o piatră prinde viață, carele se strâmbă, lumina se urcă pe zidurile abrupte și se sparge de cer; un pumn de sânge se aruncă din inimă în cap - și atunci scrie!, căci altfel totul se ascunde și te roade: te târâi pe străzi, apeși în bălți, alergi-cânți [...] E o fericire inspirația: atunci sunt sincer ca setea, nu mă mai cert, toate se sorb între ele, nu mai văd intervale, lumea toată
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
deja găsită. "Încercarea scriitorului" este însăși reușita lui Teofil, iar cartea pe care o visa tânărul este "rotundă" tocmai prin "deschiderea" pe care o străpunge odată pentru totdeauna. "Promisiunea" pe care o întrevede și către care năzuiește cu fiecare rând scris este însăși împlinirea scrisului său ("s-a mai văzut o carte ieșind din prefață"). Un aspect deosebit de interesant este faptul că toți acești scriitori "târgovișteni", debutanți toți la peste 40 de ani, cum bine știm (vârstă până la care abia ai
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
Alex. Ștefănescu Radu Aldulescu, un scriitor autodidact înzestrat cu forță epică, un Jack London al nostru, căruia nici o carte nu i-a rămas nevândută în librării, a terminat de curând de scris un nou roman, Apartament confort doi, în care descrie într-un stil sobru, bărbătesc, societatea românească de azi. Reprezentarea decăderii și dezordinii, a sărăciei halucinante din cartierele muncitorești și a bogăției din lumea interlopă, a miturilor derizorii din viața de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
de lecțiune a virgulelor și restul produc suspiciuni multiple cu privire la sensul unor poezii. Exemplele oferite în studiu, extrem de numeroase, sînt alarmante. Nu vreau să exagerez, dar, dacă dl Georgescu are dreptate, atunci lucrurile stau cam așa: cine ar dori să scrie despre Eminescu (îndeosebi despre poet) ar fi obligat să citeze nu dintr-o singură ediție, ci din mai multe, ca să fie sigur că acela e textul corect; aproape la fiecare poezie trebuie să cauți într-o altă ediție varianta cea
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
convinge că ar însemna să denaturăm totul dacă am numi mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu (n. ns.: este vorba de Antoine). Nu există zi ca, din America, să nu-mi trimită extrase din presa străină", îi scrie Proust criticului englez Sidney Schiff într-o scrisoare publicată în volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris, Plon, 1932, vol. III, p. 47. Alți români care gravitează în jurul lui Proust - sau, am putea la fel de bine
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
bine spune, în jurul cărora gravitează Proust: Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, poetă care strălucește în epocă și despre care Proust afirmă că este un geniu, sora ei Héléne de Chimay (Proust, într-o "interpretare de fantezie", după cum spune Cornelia Ștefănescu, scrie că "Bibeștii au înrudiri cu familiile de Noailles, Montesquiou, Chimay și Beauffremont, care sunt de viță capetină și ar putea să revendice cu multă îndreptățire coroana Franței"), Martha Bibescu, înrudită ea însăși cu cele mai nobile familii din Franța, și
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
două texte, dar și intervenția mea cu un comentariu". Concluzia ar fi că scrisorile din ediția Bibescu au "valoare de mărturie" "atunci când putem avea încredere în texte și când pot fi situate cât de cât aproape de data când au fost scrise" (cf. p. 55). Făcându-ne astfel să străbatem împreună cu ea drumul accidentat al acestei cercetări, Cornelia Ștefănescu uzează de o bună stratagemă, oarecum în spirit proustian, am spune. După un consistent capitol consacrat lui Philip Kolb și descoperirilor lui în privința
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
este George Călinescu. Aici, la nivelul acesta cu adevărat integrator, unde o literatură, cea română, se regăsește pe sine, capătă conștiință de sine prin asemenea raportări, vede mai limpede drumul ce-i stă în față, se produce cu adevărat ,,întâlnirea" scrisă în titlul cărții în termeni de "destin".
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
băgăreț în frazele autorului, când acesta nici nu se așteaptă, înainte de a fi complet fictiv, a existat în carne și oase. Nici eu nu știu ce-i convine: prima stare, în care și-a câștigat o notorietate impertinentă: substituindu-se insului care scrie efectiv,... care se căznește în acest sens; ori îl place pe celălalt, pe individul (fără supărare) în compania căruia am discutat des împreună în viața reală. Cum se întâmplă. Fără să-l fi provocat. Fără să-l fi contrazis. Fără
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
urmări traseul mâinii, unghiile, îndoiturile degetelor, cum se vede în desenele animate ceasul deșteptător înghițit de struț (...)" *** Mișto! mă întrerupse Rânzei, încântat. Să mor dac-am mai auzit... Mai ales chestia cu deșteptătorul; ...ăsta da scriitor, nu ca ăia care scrie numai de ei... (dezacordurile lui Rânzei nu mă păcăleau, ele fiind un semn, pe față și disprețuitor de independență absolută).
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
Mircea Mihăieș Nu cred că pot fi suspectat de antipatie față de maghiari - ca și față de evrei sau de oricare altă etnie. Am scris zeci de articole în care protestam față de tratamentul la care o putere autoritaristă (la P.D.S.R. mă refer) sau partide și publicații extremiste ("România Mare" etc.) nu se sfiau să batjocorească, să amenințe ori chiar să reprime fizic pe cei lăsați
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
restrînse și de multe ori are discuții între patru ochi cu Stelian Tănase. "în jurul orei 11.00, sursa a fost la domiciliul lui Stelian Tănase. Cum a intrat sursa în casă, Stelian Tănase i-a arătat un bilet pe care scria: "Am microfoane în casă!"". E clar că autorul n-ar fi arătat oricui un astfel de bilet, ci doar unui om care-i era prieten destul de bun. Șocul deschiderii dosarului se amplifică. Nu era doar urmărire, ascultarea telefoanelor, ci se
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
pentru sintagma "deține mașină de scris", folosită la un moment dat de "sursă": ""Deține o mașină de scris" pare azi un detaliu. Unii își mai amintesc că la început de an trebuia să te prezinți la miliție cu două pagini scrise la mașina de scris proprie. Securitatea avea astfel mostre de la toate mașinile de scris din țară și putea identifica orice text ostil dactilografiat". Fără îndoială, lovitura de grație (pentru cititor) vine o dată cu zilele 15-20 decembrie 1989. Misteriosul V. Cristescu dă
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
și ale dlui Stănescu coincid. Nu ne face nici o plăcere să ne vedem confirmați într-un caz flagrant de încălcare a deontologiei presei. Al doilea text este un interviu acordat dlui Daniel Cristea-Enache de către dl Alexandru George. La tot ce scrie dl George, și acesta este foarte interesant. Dl George își stabilește filiația ca romancier. Revendicîndu-se din Proust, format de lecturile din Camil Petrescu, d-sa își recunoaște precursorii în Ibrăileanu, Holban, Eliade, Fîntîneru, Blecher, dar și Mateiu Caragiale și Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
literare? D-sa a fost colaboratorul nostru permanent, a fost privit totdeauna ca un autor important iar deosebirile de puncte de vedere dintre noi și d-sa au fost secundare. A spune acum că reprezentăm o gașcă ori că am scris despre d-sa "pagini odioase", voind noi a impune un "canon depășit" (din care, se subînțelege, d-sa a fost exclus), a spune acestea și altele nu corespunde cîtuși de puțin adevărului. Din fericire, faptul e verificabil. Aproape toate recenziile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]