1,226 matches
-
ce-a mai fost în rulotă. Când au sosit pompierii, aceasta era, aproape în întregime, cenușă. S-a oprit, însingurată și speriată, și femeia, locatara, mama copilului surprins de foc înlăuntru. Pompierii i l au arătat. Era o moviliță de scrum. S-a adunat și satul. A sosit și locatarul fostei rulote. Înmărmurit, împreună cu soția, a luat bucata de carbon, care, până în urmă cu douătrei ore, fusese băiețelul lor scump și drag, au învelit-o într-o bucată de folie din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
coborî prost dispus pe terasa ce servea drept sală de mese în zilele fără ploaie. Părintele Carlos îl aștepta și amândoi blestemară ouăle prăjite în ceva ce părea ulei de motor, orezul nedecorticat și aproape nefiert, carnea urât mirositoare, făcută scrum, și o cafea în care trebuie că se spălaseră pe picioare toți metișii din Santa Marta. Ce loc de căcat! Jurasem să nu mai pun piciorul vreodată în locul ăsta. — Liniștește-te, fiule. Liniștește-te. Mâine o să aranjez ca franciscanii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii deveneau sclipitori cînd ne susțineau privirile. Scutură scrumul pe jos și declară: - Eu nu sînt c... de cinci lei. Vreau să put frumos și asta nu-mi vine decît de la Rexona. Deși, pentru băieți, dragostea cu ea era cam așa cum ai fi mers la cantină, feminitatea stranie a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nu știe nici ce‑ar trebui să știe un Hänschen mic - înșfacă pentru a doua oară un teanc de plicuri gata scrise de pe pat și‑l îndeasă pe la spatele mamei în cuptorul mic de bucătărie, unde teancul se face imediat scrum. Mai târziu, mama va căuta încă multă vreme plicurile dispărute, din nou fără să‑și închipuie unde s‑au putut rătăci. # Höhenstrasse șerpuiește printre coline îndreptându‑se spre Dunăre, totuși cu puțin înainte de a ajunge acolo se oprește aproape de Klosterneuburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că, tot mergând spre Miazăzi, ne apropiasem din ce În ce de soare și că, Într-o bună zi, aveam să ne trezim cu el În fața noastră, cât să-l atingem, mai arzător ca oricând, gata-gata să ne facă pieile scrum și să ne prăjească până la os. Of, of, soare blestemat! În ziua aceea, micuțul Unu nu a putut să adoarmă. Nu mai dorea nici țâță și, orice am fi făcut, nu-i intram În voie. I-am cântat ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de magazine Întunecate, oprindu-sc În cele din urmă Într-o bodegă mică să trăncănească și să flecărească alene, să-și vîre botul, buzele și fălcile gălbejite În adîncurile pătate ale unei cești de cafea sau să-și poarte mai departe scrumul cenușiu al timpului fără a rosti nici un cuvînt. Amintirea chipurilor lor și a pașilor fără odihnă În noapte - imagine bine cunoscută și firească pe atunci - mi-a revenit acum ca un vis ciudat. Ce voiau oamenii aceia? Ce sperau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de-al lui Mutu - autentic pentru că era tatuat - și o bătătură din talpa lui Chivu. Din cauza asta fuseseră nevoiți să-și pună uși metalice și gratii la balcon, chiar dacă locuiau la etajul opt. Cosmin ieși pe balcon, să nu scape scrumul pe covor. Printre blocuri văzu mișunând trupuri obeze sau ațoase, cămilite, cărând sacoșe doldora. Aveau umerii frânți, mergeau cu genunchii îndoiți. Pe chipurile de obicei încruntate sau viclene, acum se citea bucuria vânătorii îmbelșugate. Nu numai că își vor umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de reconstituire a unui text considerat pierdut și regăsit după multe mii de ani, cu inevitabile lacune, valorificând cuvinte de origine dacă (sâmbure, gheară, curpăn, năpârcă, a anina, pârâu, mal, sterp, aprig, balaur, mistreț, burtă, mânz, aidoma, gard, șopârlă, vatră, scrum, baltă, grumaz, gușă etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează-i ca brâie de viscol..., fiindcă, oricum, ajungem, suntem / pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prezența artei în peste treizeci de ani de conviețuire creatoare, Calistrat Costin poate să-și continue menirea de a a-și decela angoasele și împlinirile, cu garanția că vocea sa exprimă relieful sufletesc al omului în general. Ștefan Doru Dăncuș: Scrum Absența titlurilor poemelor din volumul bilingv al lui Ștefan Doru Dăncuș - Scrum / Cendre, Editura Grinta, ClujNapoca, 2010 - propune decriptarea acestora ca eșantioane de realitate, decupate și transfigurate de poet, cu mijloacele pe care le are la dispoziție, într-un efort
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poate să-și continue menirea de a a-și decela angoasele și împlinirile, cu garanția că vocea sa exprimă relieful sufletesc al omului în general. Ștefan Doru Dăncuș: Scrum Absența titlurilor poemelor din volumul bilingv al lui Ștefan Doru Dăncuș - Scrum / Cendre, Editura Grinta, ClujNapoca, 2010 - propune decriptarea acestora ca eșantioane de realitate, decupate și transfigurate de poet, cu mijloacele pe care le are la dispoziție, într-un efort sisific, anunțat chiar din primele versuri, având drept țel delimitarea spațiului propriu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai multe propoziții și în situția când desparte cuvântul care aratâ o strigare de restul propoziției. Mâțișorii Otilia Cazimir A ieșit răchita-n drum. Ce-o mai fi și asta, oare, Că-i din cap până-n picioare Numai motocei de scrum?... Cu mlădițele plecate, Stă pe loc și se socoate: S-ar întoarce - nu mai poate, S-ar ascunde - N-are unde! I-e rușine de copii, Că din mugurii-aurii I-au ieșit, în loc de flori... Mâțișori! Cerințe: 1. Memorați versurile. 2
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
S-a înserat. Ușor se-nalță fumul De prin ogeaguri către bolta vastă, Domol coboară turma de pe coastă, Umplând cu larma de talange drumul. Blând, florile, în liniștea lor castă, Își dăruiesc văzduhului parfumul, Și noaptea-și cerne peste toate scrumul... Ici-colo numai licăre-o fereastră... Un clopot plânge-o clipă, și-apoi tace... Luceafărul în alba-i strălucire Răsare sus... Și-atâta sfântă pace Domnește-acuma peste-ntreaga fire, Ca sufletul aripile-și desface Ca să se piardă în nemărginire... Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
consoanele din ultimile două versuri. 5. Subliniați vocalele din primele două versuri. Iulie Otilia Cazimir De după dealuri arse și trudite, Înalță creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite Și, aspru, geme vântul prin porumb. Câmpia de paragină și scrum Întinde brațe lungi de colb în drum, Apoi își strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri... Dar norii sterpi coboară-n depărtare, Și-abia vibrează dincolo de zare Un tunet lung, cu prăbușiri de stâncă... Iar soarele s-arată
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lumea ei, ca să rămână aici pentru totdeauna. Pentru că îl vede acum (presupune scriitorul P.H.Lippa) ca pe un fluture rotindu-se în jurul ei, în cercuri tot mai strânse, bătând din aripile înroșite de focul apusului, gata să fie prefăcute în scrum. Ceea ce nu se întâmplă, deoarece amândoi ies din joc când văd în vale casa cu toate ferestrele luminate: „A venit mama! A venit mama!” țipă Clara din toți plămânii, trăgându-l la vale după ea, parcă voind să-l facă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la Arusha ca să iau benzină. Așa că să mergem. Păi și ceaiul? Știi, de fapt nu prea vreau. Băieții ridicară patul și, ocolind corturile verzi, coborând printre stânci, pe câmp, și trecând de focurile care ardeau puternic acum, iarba făcându-se scrum și vântul Înteținnd focul, Îl duseră la micul avion. Îl băgară cu greutate, dar, odată Înăuntru, se rezemă pe scaunul de piele, proptindu-și piciorul de marginea scaunului pe care stătea Compton. Compton porni motorul și se urcă-n avion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Mai bine tac” - și-a zis Toaibă în gând. Ei află că noi știm că l-ai ascuns în pănușița de pe gârla din fața casei tale... Dar însă... cineva a avut grijă să dea foc pănușiței și calul s-a... făcut scrum. De unde până unde calul pe care îl ai seamănă cu cel care a ars în pănușiță? Păi m-am dus în iarmaroc săptămâni în șir până am găsit unul să fie la fel cu cel care a ars în pănușiță
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cum să faci păcat? Dacă nu-i acela și îi altul? Asta așa-i. Ai avut mare noroc că tocmai treceam pe aici. Că altfel... Îți muțămesc din toată inima, Toadere, că dacă nu erai tu poate că acum eram scrum... Cum suflă vântul ista, odată întorcea pălălaia spre streașină și nenorocirea era gata! Așa-i, Toadere. Apoi eu am s-o iau către casă, că s o făcut târziu. Dacă îi afla cine ți-o pus focul, să-mi spui
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
clanța: Nă ziua. Mdă... Suntem de la radio. Aha. Aveți o firmă foarte de foarte mare succes care prosperă mai ales în condițiile Trans Zy Ttz...Ei ? Da. Siktirul nostru merge pe zi ce trece tot mai...Siktir ! Pardon ?! Îmi căzuse scrumul pe blana canișului. Săracul... Ce sărac? Nu vezi ce frumos arde ?! Discutam despre societate... Mda. Cum spuneam și mai anterior câinelui, societatea noastră prosperă în siktir. Dar...s-au dublat taxele ! S-a triplat siktirul ! Au crescut accizele... Și, în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
a mea. O fetiță bolnavă, într-o odăiță întunecată și umedă, și nici o păpușă, nici un ursuleț, nici o jucărie, din toate câte i-au dăruit rudele și vecinii, nu o mai face să râdă... Numai rouă dacă-ar bea, Cu cenușă, scrum de stea... recită melancolic un tânăr cu fruntea larg descoperită. Apoi, înclinîndu-se, adăugă: Numele meu e Petru Lorinț. Student în anul III. Conservator și Facultatea de Litere. Marina îl privi adânc, cu gravitate, ca și cum și-ar fi cumpănit bine răspunsul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
compartimentul pentru fumători, Îmi spuse și eu Îl urmai prin tot vagonul, pînĂ-n celălalt. Ne-am așezat pe o canapea, tata pe locul de la geam. Compartimentul era murdar și pielea neagră cu care era Îmbrăcată canapeaua era arsă de la scrum. — Uită-te la Ăștia din față, spuse tata fărĂ să privească spre ei. În fața noastră stăteau doi bărbați. Unul dintre ei se uita pe fereastră și avea mîna dreaptă legată cu cătușe de stînga celui care stătea lîngă el. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne știi din sat ce fel de oameni suntem, moș Dumitre. Eu vă știu, da’ să-l întrebăm și pe Pâcu ce părere are. Pâcule! Fă-te-ncoa’, că am o vorbă cu tine! Pâcu tocmai își scutura luleaua de scrum, lovind-o de tocul ciubotei scâlciate. Cheamă hornarul să-ți desfunde scula dracului, Pâcule - l-a luat în răspăr moș Dumitru. Până vine coșarul, eu mă pot usca de dorul unui fum de tiutiun. Bine, bine. Da’ nu vii odată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
oportunismul de dreapta și conchid: le urăsc pe amîndouă. Vreau să-i demonstrez lui Șichy (sper să pot) că opera e mai puternică decît legea care a interzis-o; că focul e mai puțin puternic decît cartea arsă, prefăcută-n scrum. Miss Deemple mi-a spus: "Vă iese mai bine să negați decît să lăudați". Tu n-ai trăit comunismul, Șichy, ar fi trebuit să-i răspund. Eram cu ochii pe modele. Tocmai de-asta mă indispune așa-zisul "elitism", făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fumul Îmi intra și Îmi ieșea la fiecare respirație. Abia trei intersecții mai Încolo am decis că mașina rulează suficient de constant și de normal ca să-mi pot scoate țigara din gură, dar era deja prea târziu: cilindrul lunguieț de scrum care abia se mai ținea s-a Îndreptat direct spre pata umedă de transpirație de pe pantaloni. Splendid! Dar Înainte de a calcula că, punând la socoteală și pantofii Manolo, făcusem praf articole de Îmbrăcăminte În valoare de trei mii o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că făceam zilnic ruta cu pricina - uneori chiar de două ori pe zi - știam că dispun de exact opt minute ca să Îmi recapăt stăpânirea de sine și să găsesc eventual și un mod de a ascunde petele de transpirație și scrum care se imprimaseră deja definitiv În pielea Gucci. Cât despre pantofi, nu mai aveau speranță, afară doar de cazul În care puteau fi reparați de regimentul de pantofari pe care Runway Îi ținea la Îndemână tocmai pentru asemenea situații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nimic lui Șerban. Vreau o convorbire mai lungă cu Sorin, În care să punem bazele planului de distrugere a lui Șerban. Ah, ce răzbunare cruntă te așteaptă, păpușă de lemn care poate fi aruncată la gunoi, iar acolo transformată În scrum! Iată clipa răzbunării, Șerban. Te voi strivi ca pe o ploșniță, iar pe ruinele tale mă voi ridica de mână cu Sorin, pentru a continua drumul În viață. 20 noiembrie 1959 (vineri) Viață... Dinu... fericire... iată ce-mi rezervă viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]