1,205 matches
-
un oștean teribil, în luptă nu-i pasă, n-are habar de moarte, spune Țamblac. Nu c-am fi noi, lei-paralei, îi răspunde Ștefan, dar, când i-a ajuns cuțitu' la os, de nevoi, de frică, de amar, cu bojdeuca scrum, cu fătuca robită, cu muierea necinstită, cu satul pârjolit, când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție... Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește... Turcii așteaptă o Moldovă-grădină, cu plaiuri verzi de păscut, cu ape limpezi de băut... Și ce găsesc?! Înaintea lor se cască un pustiu înfricoșător de scrum și cenușă! Un deșert lipsit de viață! Un marș halucinant într-o țară a morții, în care totul arde, totul fumegă! Și aerul să ardă! Și pământul să ardă sub tălpile cotropitorilor! Moldova să fie Iadul! Tăciunarii mei au și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toți... coboară el glasul, cu amar. Îți mulțumesc căpitane! îl îmbrățișează Ștefan. Și... și acasă? îl întreabă încetișor, ferindu-și privirea din calea ochiului său. Bârsan, cu capul plecat, tace. Apoi, cu glas sugrumat, bolborosește: Jale, Măria ta! Jale! Satu-i scrum... Am săpat o groapă lungă: bătrân lângă nepot, nepot lângă bătrân, alături, împreună... Și... și bătrânul?... Toader?... Taica Toader a căzut în prag apărându-și casa. Cinci săgeți i-au străpuns inima... Ștefan tace, apoi, îngână: Mi-era drag bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
străjer, din alt turn: "Peste tot e liniște!"... Un fluturaș de noapte a încins o nesăbuită horă aeriană în jurul unei flăcări de la o lumânare a sfeșnicului de pe masă... Bagă de seamă! strigă Ștefan alarmat întinzând mâna. Prea târziu. Aripioarele sunt scrum și trupul fluturașului se îneacă în băltița de ceară topită... "Aiasta vrea să fie un semn al Destinului?" cugetă Ștefan. Broaștele orăcăie... Voichița se strecoară ușor-ușor pe ușa de taină, pășește tiptil... E îmbrăcată în straie cernite, monahale, are părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
într-o versificație cu ecou hohotitor, solemn: Eu sunt o piramidă a vechiului Egipt Pe-al cărui creștet luna clorotică s-a-nfipt Și-n care faraonii culcați sacerdotal Se-nșiruie-n sicriuri masive de santal. Orbitele lor pline de-al veacurilor scrum Afumă cu mirosuri de naft și de bitum Pereții necropolei profunde, unde ei Trăiesc postum în raza puternicilor zei. Evocarea unui pustiu asiatico-african cu rinoceri și păduri ca zona singuratecă unde s-ar putea pune mâna pe sufletul naturii e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar se vede că, femeie ca oricare alta, nu pricepe concepțiile libere ale camaradului seducător. Anișoara Odeanu scrie și versuri, delicate, întemeiate pe un feeric caligrafic: În care drum din Nord trece omul blond Cu plete arzând în amurgul de scrum al nopții polare, Ce urși morocănoși, adormiți sub zăpadă, S-au ridicat la cântecul lui în două picioare? ALȚI SCRIITORI TINERI Romanele și nuvelele lui Dan Petrașincu, prețuite de unii, nu-și dezvăluie clar toate potențele literare. Sinistre, printr-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aspecte și au avut loc ample și sincere schimburi de păreri. TRADUCERE: A fost o pierdere de vreme. METAPROPOZIȚIE: Stai puțin să-ți aduc o scrumieră. TRADUCERE: Stai puțin să-ți aduc o scrumieră înainte de a-mi murdări covorul cu scrum, necioplitule! METAPROPOZIȚIE: Când i-am găsit împreună în pat, nici n-am știut ce să mai cred. TRADUCERE: Când i-am găsit împreună în pat, am știut exact ce trebuia să cred! II CUM SE POT PUNE ÎNTREBĂRI CARE SĂ
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Fugosul se crede sfidat cînd cel de alături toarnă apă pe foc tăcînd. Pala dă un pic înapoi, după care iarăși se înalță, despletită și fierbinte. În acele momente nu mai există nici o îndurare. Dacă „mutul” s-ar preface în scrum, tot n-ar da înapoi. Din contra, perspectiva ca acel lucru să se întîmple îi dă o stare de exaltare. Nu-i exclus atunci ca prin pereții casei respective să răzbată exclamația impregnată de sadism: „Ce fericită aș fi, dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care au trecut turcii, muscalii și alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e vreme, pentru că are râie sub limbă, ne face creierul scrum și ne cretinizează urmașii! Puneți potera pe el, să-l caute în buzunare cine l-a botezat, să vedem din ce noroi de carne s-a născut și ce hazna are în loc de inimă. Și când mai aflați că iar se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi vrut-o altfel, o Întâmplare fantastică, la care să ia parte oceanele, și nebuloasele, cu toată Întinderea și profunzimea lor, deznădăjduit eram și plin de revoltă Împotriva nevolnicei condiții umane, visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a lui Blecher anunță și rezumă solemna proclamație cosmică a lui Geo Bogza, din epoca anilor ’30, iar aceasta constituie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum să uite ochii ei! Ci luna a spoit cu var, în ștreang, pe-al treilea drumar Leagănă-l creangă de arțar. Cu fruntea mută de pământ Cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să scoată un cuvânt. Îmi amintea de replica „Și-și privea țigara arzând“, din filmul lui Jean-Luc Godard. Nu știu dacă din fericire sau nu, dar asemenea filme nu mai sunt la modă. Când s-a adunat suficient de mult scrum în capătul țigării, l-a scuturat direct pe masă. Nici măcar o privire n-a aruncat scrumierei. — Cât despre ușă, începu el cu o voce pițigăiată, a trebuit să procedăm așa cum am procedat. De aceea am spart-o. Am fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe jos. Nu mai ai alte rude? am întrebat-o. — Când aveam șase ani, părinții și fratele meu au murit într-un accident rutier. Le-a lovit un camion mașina în spate și a luat foc rezervorul. S-au făcut scrum. — Tu cum de-ai supraviețuit? Eram internată în spital. Veneau să mă vadă. — Aha. — Bunicul a avut grijă de mine de atunci încoace. La școală nu m-am dus, în oraș nu ieșeam, prieteni nu aveam... Nu te-ai dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
despre maladia neoplazică și abordarea ei, din varii perspective, aparent inconciliabile. De asemenea, este și o demonstrație pentru felul în care o cumpănă de viață îți pune destinul în mișcare și nu-ți îngăduie să te lași pradă resemnărilor de scrum. Pe scurt, ne aflăm în fața unui autentic și strălucit rezilient. Iar cuvintele sale țin loc de orice alt comentariu: „nu voi regreta niciodată modul meu de viață actual, deoarece sănătatea și conștientizarea semnificativă pe care transformarea le-a adus în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că vata. ZAHĂR ,,ÎNCĂPĂȚÂNAT’’ Se aprinde o bucată de zahar cu ajutorul unui chibrit. Zahărul nu va arde și se va topi sau se va carboniza. Se mai ia o bucată de zahar pe care se presoară la un colț puțin scrum proaspăt. În locul unde s-a pus scrumul se aprinde bucată de zahăr. De data aceasta, zahărul va arde. Explicația este următoarea: scrumul conține săruri de litiu care servesc drept catalizator și accelerează oxidarea zahărului, așa încât acesta se poate aprinde de la
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
bucată de zahar cu ajutorul unui chibrit. Zahărul nu va arde și se va topi sau se va carboniza. Se mai ia o bucată de zahar pe care se presoară la un colț puțin scrum proaspăt. În locul unde s-a pus scrumul se aprinde bucată de zahăr. De data aceasta, zahărul va arde. Explicația este următoarea: scrumul conține săruri de litiu care servesc drept catalizator și accelerează oxidarea zahărului, așa încât acesta se poate aprinde de la un chibrit. ANEXĂ PREMII NOBEL ÎN CHIMIE
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
se va carboniza. Se mai ia o bucată de zahar pe care se presoară la un colț puțin scrum proaspăt. În locul unde s-a pus scrumul se aprinde bucată de zahăr. De data aceasta, zahărul va arde. Explicația este următoarea: scrumul conține săruri de litiu care servesc drept catalizator și accelerează oxidarea zahărului, așa încât acesta se poate aprinde de la un chibrit. ANEXĂ PREMII NOBEL ÎN CHIMIE Din 1901 și până în 2009 s-au oferit 829 de titluri de Laureat al Premiului
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
lumii. în unele secvențe poetul își recomandă conștiința ca atare, tragică în unicitatea sa, care se învăluie într-o grea solitudine. O unicitate ce-l fixează despărțindu-l de univers, îl cufundă într-o incurabilă simțire autumnală, în șoaptele, în scrumul, în negurile destrămării ce se petrece cu voluptuoasă lentoare, unicitate culpabilă căreia îi e sortită deplîngerea Paradisului pierdut: ,Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă!/ Prin dolii de demult
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă!/ Prin dolii de demult, rătăcesc fără drum./ Pretutindeni aripa răscrucilor/ rupe negurile, sperie stolurile/ nicăieri foc. Nimeni în noaptea./ Cerne șoapte și scrum/ paradisul pierdut./ N-am știut, n-am știut/ să-mi alung gîndul, / soarta să-mi ascult. Albelor mîini/ să-mi fi dăruit tîmplele/ albelor mîini./ Lîngă trofeele veștede/ ale singurătății/ sînt azi biruitorul întunecat,/ întunecat" (Victorie). Dezvoltînd figurația izolării, poetul
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
n-am să fiu ce-aș fi putut să fiu/ Dacă din cele ce mocneau puține/ M-aș fi aprins cândva, de timpuriu.” Regretul lângă îndoială, căci cu candoare amară vă întrebați acum: „Iar de-aș fi ars atunci până la scrum/ Aș mai avea puterea arderii de-acum?”, sunt în măsură să vă arate indecis și nesigur de propria valoare. Insist de aceea să meditați la utilitatea în acest sens a răgazului. N-ați avea nimic de pierdut, ci dimpostrivă, ați
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13647_a_14972]
-
moleculară 128,17 (anhidridă) Compoziție Conținut de cel puțin 57% și cel mult 66% Descriere Lichid limpede ușor vâscos, aproape inodor. Inodor sau cu miros caracteristic slab Identificare A. Aprindere Aprindeți soluția de lactat de potasiu până se transformă în scrum. Scrumul este alcalin, și apare efervescența la adăugarea de acid B. Reacție de culoare Introduceți 2 ml soluție de lactat de potasiu peste 5 ml soluție de catechină 1 la 100 în acid sulfuric. La zona de contact apare culoarea
jrc3037as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88193_a_88980]
-
128,17 (anhidridă) Compoziție Conținut de cel puțin 57% și cel mult 66% Descriere Lichid limpede ușor vâscos, aproape inodor. Inodor sau cu miros caracteristic slab Identificare A. Aprindere Aprindeți soluția de lactat de potasiu până se transformă în scrum. Scrumul este alcalin, și apare efervescența la adăugarea de acid B. Reacție de culoare Introduceți 2 ml soluție de lactat de potasiu peste 5 ml soluție de catechină 1 la 100 în acid sulfuric. La zona de contact apare culoarea roșu
jrc3037as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88193_a_88980]
-
lepădat sunt din fața ochilor Tăi" - spui și tu și tu și tu și ei sunt câtă frunză și iarbă și ei sunt legiune - frig și spaimă urât și târziu în preajma lor vaet și hulă scârnă aruncată pe flori cărți făcute scrum vaca Domnului strivită cu bocancul încrâncenare și ei călare pe suflete hrănindu-le cu murdărie cu smârc și otravă grâu stricat cântece cu moarte gloduri și ei cu gheara înfiptă în gâtul tatălui și ei descărcând pubelele eșecului în ochiul
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
sterpe crezându-se un mare pianist dar care nu-i decât un biet profanator de cadavre, ce umblă prin cimitire după potcoave de cai morți seva minții îmi e tot mai veninoasă, de cum se naște o idee pe loc ajunge scrum din trunchiul meu se lustruiesc chibrituri, iar sculptorul deslușește în miezul meu mustind de apă ale lui neliniști viu colorate și pline de nervuri satanice mă fac și fum dacă vreun sărac mi-o cere, din vâlvătaia morții pot chiar
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
lună căzută gravidă, era moartea preschimbată în fântână adâncă, târzie - sfârșitul care se răstise la lumea vie... Soldați care visaseră la coronița de fată, prea târzie, prea niciodată. Dar din craniile înfipte în crengi de salcâm tresărea o mireasă de scrum. Purta semne pe frunte cu drumuri care duc înapoi-înainte. Scrâșnetul morții încetase odată cu ultimele steaguri albe - înroșite, înnegrite de fum. Astfel, unii au rămas morți în tranșee, cu ochii deschiși... alții, la curve. Sau la Verdun.
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]