119,853 matches
-
nu au afectat miezul operei și nu au însemnat o adaptare a poeziei la sloganele epocii comuniste până la ieșirea totală și fără ezitări din perimetrul literaturii, așa cum s-a întâmplat cu mulți alți scriitori. Nu putem să nu luăm în seamă o gradualitate a compromisurilor politice și morale, dacă vrem să ne păstrăm în limitele onestității ca observație de istorie literară. Nu e mai puțin adevărat că orice compromis afectează imaginea scriitorului. Dezbaterile din perioada postdecembristă despre posteritatea operei argheziene, în
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
literară. Nu e mai puțin adevărat că orice compromis afectează imaginea scriitorului. Dezbaterile din perioada postdecembristă despre posteritatea operei argheziene, în pragul mileniului III, au depășit rareori sfera oportunismului, pentru a surmonta un impas al receptării și a lua în seamă partea cea mai însemnată a operei argheziene. Oricum am întoarce-o însă, nu putem evita formularea adevăratei probleme a momentului actual al posterității argheziene: traversează opera argheziană o criză prelungită a receptării, trece personalitatea proteicului scriitor printr-un con de
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Nuvelele Păcat și O făclie de Paște, punând în lumină "excepționala gradare psihologică a sentimentelor" (p. 189), drama Năpasta sunt plasate judicios în contextul naturalismului francez și rus. Orizontul comparatist este cea mai frapantă dintre calitățile tezei, dacă luăm în seamă și tinerețea exegetului și pionieratul lucrării. Avea dreptate Caragiale să remarce, în scrisoarea pe care am citat-o, "o vie inteligență, luminată printr-o lectură deja vastă la vârsta lui". Adunând toate referințele teoretice, istorice și mai ales pe cele
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
siguranță cel mai cunoscut între cele ale lingviștilor români din zilele noastre; era o autoritate, o instituție, personificarea însăși a gramaticii, a lingvisticii. În dispute, opinia sa devenea automat un argument irecuzabil. Cei care au cunoscut-o și-au dat seama că acest prestigiu exterior era reflexul firesc al unei trăinicii interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate tinerească pentru cele mai diverse manifestări lingvistice ale prezentului
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
ignorînd compromisurile. Dar se știe că academiile și onorurile lor trec repede în uitare, pe cînd ceea ce cineva a scris, ideile pe care le-a transmis, modelul pe care l-a impus râmîn. Numele său rămîne între cele mai de seamă din istoria lingvisticii românești; dar deocamdată e teribil golul pe care îl lasă, prea devreme, un om întreg și adevărat, bun și inteligent; tristețea celor care au cunoscut-o e adîncă.
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
prin fabrică sau pe câmp. Imputările sunt valabile, dar incomplete. Toți acești indivizi s-au comportat dictatorial pentru că le-a îngăduit-o sistemul. Or, sistemul e administrat, așa cum îl vedem astăzi, de câțiva oameni ce nu par să-și dea seama că sunt principalii culpabili pentru umilirea partidului. În principal, e vorba chiar de Adrian Năstase și (scuzați metafora!) alter-ego-ul său cadrist, Cozmâncă. Nimic din ce s-a petrecut în ultimii ani n-a fost posibil fără voința lor. Am semnalat
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte apreciată în epocă de către personalități ale lumii literare și politice europene .Însă după toate aceste informații și după alte cercetări, îmi dau seama că și ea, ca toată lumea, a fost înainte de toate un om, cu bune și cu rele. M.D.: Sigur că da. A avut și ea o viață destul de zbuciumată, cu greutăți. Avea cap politic, scria multe cărți pe care le publica
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
încetat. "Critica culturală, continuă Fundoianu prezentarea lucrării lui Ibrăileanu, observînd că singurul lucru pe care-l făceam era importul cultural, l-a supravegheat; dar de la 1880 înainte ce facem? Import cultural. ș...ț De unde însă pînă la 1880 ne dădeam seama de acest fenomen și îl supravegheam, astăzi orgoliul nu ne-o mai îngăduie, aducem cultură fără control, și atîta tot. Deviarea deci a criticei culturale spre critica literară a fost una din cele mai mari pagube ale culturii românești." Deși
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
își scrie autobiografia intitulată Viață și vis, apărută în 1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii " memoria sa se dovedește profund deficitară, mai cu seamă în ce privește perioada regimului antonescian. De ce socot totuși că prezintă interes mărturia lui Monda? Pentru că ea ne dezvăluie " deosebit de confirmarea pe care ne-o aduce volumul I din Agende " proiectul inițial al acestora, conceput nu pur și simplu ca un aide-mémoire
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
al prezenței mele la "Sburătorul" și în după-amiezile de la ora cinci când îl vizitam uneori pe Lovinescu, explică gafele pe care puteam să le comit, călcatul în străchini, pisălogeala, tot ce putea să-l contrarieze fără ca eu să-mi dau seama, pentru că trebuie să subliniez " amfitrionul nu mă lăsa niciodată să bănuiesc că-l importunam întrerupându-l dintr-o activitate, ci se arăta veșnic curios de ceea ce aveam a-i povesti. Și aveam, slavă Domnului, ce-i povesti, întrucât de multe
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
-i lăuda virtuțile de civilizator modern. Poate că nu era decât expresia unui moment, sub impulsul cine știe cărui elan stimulator. Revela totuși o fațetă mai puțin obișnuită a criticului, pe care nu știu s-o fi evocat cineva. Mi-am dat seama că Lovinescu era un intelectual aristocrat. Un propovăduitor al elitelor, nu numai literare. Prezența lui contribuia la promovarea unei ținute occidentale (astăzi am spune "europene�) într-un mediu în care balcanismul întreținea o atmosferă de natură să îngreuneze bunăstarea cetățenilor
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
mediu în care balcanismul întreținea o atmosferă de natură să îngreuneze bunăstarea cetățenilor. Fără a fi un adept al ideilor de libertate în sensul cel mai popular, autorul Istoriei civilizației române moderne a știut datorită culturii, bunei-credințe și mai cu seamă lucidității sale să acorde altora dreptul de a le avea. Prin structura sa mentală și sufletească nu părea să le împărtășească. Și totuși, omul a fost un democrat în cea mai înaltă accepție a cuvântului. Nu concepea violențele sub nici o
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
lui Haralampy să-mi verifice febra, deoarece cu termometrul nostru controlase cândva nevastă-mea Coryntina fierbințeala mâncării dintr-o cratiță(2 de era gata-gata să mâncăm tocăniță dreasă cu mercur... În calitatea mea de alegător naiv nu mi-am dat seama că, de fapt, eram victima unui puseu-șoc de febră electorală contractat prin intermediul micului ecran de la cei mai mari promițători pe care i-a avut țara noastră de-a lungul istoriei sale. Astfel, pe rând, sau chiar în timpul aceleiași emisiuni, toți
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
mare măsură, și succesul publicisticii autorului. În calitate de comentator politic (editorialist al ziarului �Cotidianul� și participant la diverse emisiuni de televiziune), Octavian Paler este unul dintre intelectualii care au marcat perioada de tranziție, o voce a rațiunii mereu de luat în seamă în peisajul mediatic confuz al ultimilor ani. Autoportret într-o oglindă spartă este o carte cu o miză aparte în bibliografia lui Octavian Paler. Dacă în celelalte cărți ale sale (vorbesc de volumele de călătorie și eseuri) autorul își propunea
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
care doresc să aprofundeze fenomenul găsesc două importante liste bibliografice, una de "opere dandy", iar cealaltă de texte "despre dandy și dandysm". Meritul autoarei este acela de a oferi o imagine completă asupra a ceea ce a însemnat dandysmul, mai cu seamă spre mijlocul secolului trecut (este inutil aproape de amintit aici rolul jucat de tinerii români din perioada pașoptistă, ironizați de Eminescu în celebrul sonet Ai noștri tineri..., dar care au făcut trecerea de la anteriu, șalvari și ișlic la redingotă, pantaloni moderni
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
să-l ia prin surprindere, trece pe neașteptate de la o temă la alta, se joacă necontenit și rafinat cu spectatorul său, stîrnește curiozități intelectuale și potolește științific taine pe care le scoate la iveală din texte uitate sau nebăgate în seamă, din credințe populare pe care noi, cititori moderni și profani, am fi tentați să le socotim simple, învechite superstiții. Ordine și Haos e un spectacol bine montat, iar autorul are - lucru rar într-o meserie atît de serioasă și de
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
ca și acum, mi-a plăcut fragmentul despre legarea magico-erotică, inclus în această ediție într-un capitol mai amplu despre labirint ca monstru arhitectonic. Asupra lui mă voi opri, oarecum în detaliu, timp de două paragrafe, pentru că el dă bine seama de tipul de decriptare a sensurilor pe care îl propune Andrei Oișteanu. Legenda e veche și binecunoscută: lîngă o cetate din Palestina își găsește sălaș un balaur a cărui poftă de carne omenească e potolită periodic de carnea copiilor oferiți
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
echipaj un... xenolog, dar dincolo de vagi presentimente nu ajung niciodată să separe realitatea de vis. Bătrânul Ronnie formulează chiar un frumos paradox: "Trebuie să înveți o grămadă de lucruri ca să scapi de iluzia cunoașterii și să-ți dai cu adevărat seama că nu știi nimic." Finalul, de o nostalgie insuportabilă, încheie nedrept această splendidă poveste de pe Fairia, "o lume îndepărtată" mai ales pentru cei care au vizitat-o și nu și-au crezut ochilor. Două lucruri extrem de importante realizează cu acest
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
și pentru propriul partid? Cum vor reacționa "greii" din PSD? Ce are de spus Iliescu? Ce gândesc oamenii din teritoriu? Oricum, prin "scena balconului" jucată la fel de grotesc precum fostul său șef ierarhic, Ceaușescu, Adrian Năstase a ocupat un loc de seamă în galeria marilor demagogi ai neamului. Poate că nu întâmplător, cel care se consideră specialist într-ale dreptului, a studiat într-un domeniu " cel juridic " la baza căruia se află în teritoriul valah o lucrare cu titlu premonitoriu: "Condica șireților
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
de "nucleul tare" al partidului. La fel s-a întâmplat și la Timișoara, unde Gheorghe Ciuhandu a știut să extindă popularitatea remarcabilă de care se bucură asupra team-ului scos la bătaie. Alianța "Dreptate și Adevăr" va trebui să țină seama de aceste realități, dacă vrea cu adevărat să preia puterea. Or, la acest capitol vulnerabilitățile costă. Se cunosc legăturile de rudenie între dl. Tăriceanu și Ionescu-Quintus, liderul liberal dovedit ca turnător la Securitate. Nu cred că "D.A." se află în
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ține seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei mediatice și ale "bombardamentului fals artistic"? Ar trebuie să îngrijoreze tendința celei mai noi generații de a ignora "la grămadă
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
revoltei interioare prin acțiune practică. "După masacru rămîne speranța unei umanități purificate", suna una din propozițiile unui manifest dadaist din 1918. Ne propunem a analiza pe scurt, în prezentele rînduri, raportul cu ideologia comunistă a unuia din avangardiștii noștri de seamă, Gherasim Luca (1913-1994), autor care, stabilit la Paris în 1952, a optat de atunci pentru expresia franceză. Versurile cu care-și începe activitatea foarte tînărul Luca, tipărite în paginile revistei Alge (o publicație cu scurtă apariție în două serii, 1930-1931
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
Dialectique de la dialectique, elaborat în colaborare cu D. Trost și publicat în 1945, în care găsim un amestec de idei în efervescență, cu intenția de a-i apropia pe Marx, Hegel, Freud, Dali sub o egidă bretoniană. Pitorescă mai cu seamă ni se înfățișează exploatarea lui Freud, în sensul unei teze conform căreia iubirea ar constitui un principiu revoluționar, recomandîndu-se "erotizarea proletariatului" drept... "suport insurecțional". Opțiunea ideologică a lui Gherasim Luca, altminteri un nume de referință în cadrele avangardismului, e sancționată
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
a civilizației din care venim, în amintiri și repere extrem de variate. Purtam vîrste diferite, la propriu și la figurat. Meditînd îndelung la acea după-amiază, în ceasurile ce au venit, precum și la conferința propiu-zisă a lui George Banu, mi-am dat seama că majoritatea răspunsurilor teatrale își întorceau fața către trecut. Fie îndepărtat, fie imediat. Acolo se găseau punctele de susținere, sprijinul major al demonstrației. Mai nimic consistent despre prezent. Iar vocile noastre veneau din tot universul. Profiluri de actori, întîlniri sau
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel dezgoliți în implacabila lumină a unei conștiințe curioase la culme ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul se citește cu sufletul la gură. Ana Pauker, "astrul negru al firmamentului politic" comunist, "a mai pus laba și pe bijuteriile dinastiei de milionari olteni Dina și Jean
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]