1,339 matches
-
occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină. Conținuturi ● Revoluția din 1848-1849 ● Unirea și reformele lui Alexandru Ioan Cuza ● studiu de
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desf��şurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
călugărul poate fi admis la profesiunea perpetuă în noul institut. Dacă refuză să facă această profesiune sau nu este admis de Superiorii competenți să o facă, să se întoarcă la institutul de unde a venit, dacă nu a obținut indultul de secularizare. § 3. Pentru ca un călugăr să poată trece de la o mănăstire autonomă la o alta a aceluiași institut sau a unei federații sau confederații, este necesar și suficient consimțământul Superiorilor majori ai celor două mănăstiri și al capitalului mănăstirii care primește
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină. Conținuturi ● Revoluția din 1848-1849 ● Unirea și reformele lui Alexandru Ioan Cuza ● studiu de
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
filosofia contemporană O formă specială a discursului oratoric: dezbaterile politice Obiectivitate și subiectivitate în știința politică Omul și provocările globale Probleme fundamentale în filosofia morală Psihosociologia comunității și a familiei. Construcția socială a identității Putere și magie în lumea contemporană Secularizarea/Fundamentalismul religios Sisteme și regimuri politice Sociologia elitelor Sociologie juridică Știința politică și teoria cunoașterii Stil și expresivitate în construcția discursului oratoric Teologie și filosofie primă în secolul XX Valori etice, alegere și acțiune Facultatea de Fizică Aplicații în medicină
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
filosofia contemporană O formă specială a discursului oratoric: dezbaterile politice Obiectivitate și subiectivitate în știința politică Omul și provocările globale Probleme fundamentale în filosofia morală Psihosociologia comunității și a familiei. Construcția socială a identității Putere și magie în lumea contemporană Secularizarea/Fundamentalismul religios Sisteme și regimuri politice Sociologia elitelor Sociologie juridică Știința politică și teoria cunoașterii Stil și expresivitate în construcția discursului oratoric Teologie și filosofie primă în secolul XX Valori etice, alegere și acțiune Facultatea de Fizică Aplicații în medicină
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
lor să împrumute numele moșiilor pe care se dezvoltau. Se poate aprecia că tradiția aceasta a moșiilor boierești sau domnești care determinau, în parte, denumirea localităților și a mahalalelor a durat, la noi, până în 1864, când s-a trecut la secularizarea averilor mănăstirești și când s-au desființat rangurile și privilegiile boierești, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Craiova, localitate cu tradiție medievală, centru polarizator de primă mărime în Țara Românească, a cunoscut atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Începând cu anul 2009 mănăstirea a devenit obște monahală pentru
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Surse diferite dau ca an de construcție a bisericii de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
anii 922-1025, împărații dinastiei macedonene au luptat pentru apărarea micii proprietăți țărănești libere împotriva dynatilor (puternicii) din rândurile aristocrației. Ascensiunea aristocrației a rezultat în urma subminării , dizolvării comunităților rurale și presiunii exercitate de dynati. Dynatii, înalți funcționari din theme, beneficiari ai secularizării bunurilor monastice în urma crizei iconoclaste, au devenit mari stăpâni de domenii. Leon al VI-lea, nevăzând pericolul, a anulat vechile restricții impuse dregătorilor militari până atunci de a achiziționa bunuri imobiliare. A abrogat dreptul de preemțiune și a grăbit declinul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a fost transformată cu timpul în mânăstire de egumeni greci și români care aparținea Parohiei Odaia Vlădichii (azi Sultana). După terminarea bisericii a fost închinată Sfântului Munte. Mânăstirea a fost desființată odată cu secularizarea lui A.I. Cuza, iar biserica a rămas în grija locuitorilor satului până în 1970-1971, când aceștia au fost strămutați de regimul comunist. În prezent satul mai are în componență doar cateva case care mai sunt în picioare, și Biserica mănăstirii cu
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se pastrază din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, hrisoave domnești, hotărnicii, etc.). În 1864 prin secularizarea averilor mănăstirești, aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În 1950 au fost aduși militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana Cerbului, iar începînd
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Ea a apărut în Europa secolului al XIX-lea sub influența conservatorismului și a învățăturii catolice sociale. Ea continuă să fie influentă în Europa și în America Latină, deși într-un număr de țări etosul ei creștin a fost diluat de secularizare. În practică, democrația creștină este, adesea, considerată conservatoare pe probleme culturale, sociale și morale (conservatorism social) și pledează pentru o economie socială de piață în domeniul economic (cu economie de trecere spre social-democrație, ce se bazează pe morala de familie
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
democrația creștină nu se încadrează exact în categoriile obișnuite de gândire politică, ci mai degrabă include elemente comune al mai multor alte ideologii politice: În comun cu conservatorismul, pun accentul pe valorile morale tradiționale (căsătorie, interzicerea avortului etc), opoziția față de secularizare, o vedere de tip evolutiv (spre deosebire de revoluționari), dezvoltarea societății, un accent pe lege și ordine, precum și o respingere a comunismului. În contrast cu conservatorismul, manifestă deschidere spre nou, spre schimbare (de exemplu, în structura societății), și nu neapărat de susținere a status
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a dăruit lui Pârvu, pârcălab din Soroca. În anul 1708, sătul a ajuns în posesia familiei Sturza, iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului, la circa 10 km depărtare spre nord-est de orașul Român. Satul este foarte vechi, fiind atestat documentar la 8 mai 1587, cănd
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
mai avea 1/2 de sat care i-a fost întărită cu hrisoavele din anul 1619. În anul 1708, posesiunea satului a ajuns la familia Sturza, iar înainte de anul 1772-1744 moșia satului a ajuns la Mănăstirea Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Catolicii din Buruienești s-au așezat aici, formând localitatea catolică aparte, pe stânga Șiretului, în fostul județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat pe fosta mânăstire Crasna în 1896 din locuitorii numiți « Noi însurăței » deoarece aici erau aduși numai tineri căsătoriți împroprietăriți cu câte cinci ha de pământ. A fost numit
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Istoria Daciei...»" a lui D. Fotino, consemnează Straoști și abia "«Analele parlamentare»" semnalează Iordacheanu, cu 27 de familii, dar și Straoști cu 74 de familii și Vărbila cu numai 37 de familii. La 17/29 decembrie 1863 se votează «Legea Secularizării Averilor Mănăstirești», după care moșiile mănăstirii Vărbila trec în patrimoniul statului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Iordăcheanu făcea parte din plasa Cricov și era formată din satele Iordăcheanu, Mocești și Plavia, adică doar cele de pe malul stâng al
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
pe proprietate străină"”. Din acest moment stroeștenii devin clăcași pe propria lor moșie, dar se organizează opunând o rezistență tenace împotriva sistemului de spoliere introdus de către arendașii mânăstirii Bistrița (Leonăchescu, 2001). La 17/29 decembrie 1863 s-a adoptat legea secularizării averilor mânăstirești, dată la care încetează pentru stroeșteni statutul de clăcași. După opt luni, în ziua de 14/26 august 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea Rurală prin care au fost împroprietăriți țăranii. Această lege se aplică la Stroești
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
distrugeri le-au provocat infiltrațiile apelor freatice, alunecările de pământ, cutremerele din 1802, 1804, 1838 și Războiul Crimeei: în 1853, egumenul Samoilă a fugit în Rusia cu arhiva și odoarele mănăstirii, iar în 1856, un incendiu a distrus chiliile. După secularizare, ctitoria devine biserică de mir, dar în 1899, o alunecare de pământ îi dă lovitura decisivă; după cutremurul din 1911, este părăsită defintiv. La 10 martie 1915, grație valorii arhitectonice și a importanței picturii, la insistențele unor fideli vizitatori (Vlahuță
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
de proporții reduse Schitul "Precista", monument istoric Cod LMI VN -II- m- B-06515, cum s-a numit la început, are forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
Mare a fost întemeiat în anul 1878 în urma împroprietăririi însurățeilor promovată de domnitorul Carol I. Până la 1864, trupul de moșie „Dealul Bârladului” pe care a fost așezat satul, era în proprietatea mănăstirii Fâstâci din județul Vaslui. După aplicarea legii de „Secularizare a averilor mănăstirești”, această moșie a fost declarată moșie a statului și dată în arendă prin licitație celor interesați. Două grupuri de săteni fără pământ din satele Bahnari (22 km SE) și Muntenii de Sus (20 km E) au constituit
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]