1,222 matches
-
lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și fâse, care sunt în general migratoare, mai rar sedentare sau de pasaj:
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
de Est, Japonia, vestul Chinei, nordul Indiei, Asia Centrală, Caucaz, Turcia, Europa de Sud), vestul Americii de Nord, America Centrală, vestul Americii de Sud (până în nordul Argentinei) și Africa de Nord. În România trăiește o singură specie "Cinclus cinclus", pescărelul negru (sau mierla de apă), o pasăre europeană sedentară cu mai multe subspecii, care trăiește în Carpați de-a lungul râurilor repezi, de mare altitudine, rar mai jos; este una din puținele specii ce însuflețește cu prezența ei apele spumegate; iarna coboară în zone mai joase, fără însă a
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul Norvegiei, Iberia, centrul și sudul Europei până în Italia și Grecia, Urali și Caucaz), Africa de Nord, Turcia, Asia Centrală (până în Tibet) și China de Vest. În general, este o pasăre sedentară, dar unele păsări scandinave iernează în statele baltice, Polonia, regiunile adiacente din Rusia, iar populația din Urali pare a fi parțial migratoare. Este răspândită pe cursul râurilor repezi din zona pădurilor de conifere și ale celor mixte, ocazional, pe malurile
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
bătălia de la Pressburg de pe 4 iulie 907. Între 899 și 955, ungurii au lansat o serie de invazii în Europa Apuseană și între 917 și 971 în Imperiul Bizantin. Până în cele din urmă, maghiarii au adoptat un stil de viață sedentar, au fondat un regat și au adoptat creștinismul în jurul anului 1000. Autorii bizantini au fost primii care au înregistrat evenimente legate de prezența ungurilor în Europa, care a culminat cu „descălecatul” . Cea mai veche însemnare legată de unguri apare în
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
turcic . După sosirea lor în regiune, ei și-au impus autoritatea împotriva gepizilor, care stăpâniseră până în acel moment teritoriile de la est de râul Tisa . La început, avarii au fost un popor nomad, dar au adoptat treptat un stil de viață sedentar, așa cum o demonstrează cimitirele în care au fost îngropați membri ai trei-patru generații și numărul mare de așezări descoperite, datate de la începutul secolului al VIII-lea . Haganatul Avar a fost distrus de Carol cel Mare între 791 și 795. Statul
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
al Transilvaniei A fost urmat de Tuhutum, Horca și Iula (Geula sau Gyula). Cercetarea arheologică a localizat voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut descoperind numeroase așezări în aceste zone. Unele așezări erau bine fortificate iar urmele găsite indicau o populație sedentară care se ocupa cu agricultura și creșterea vitelor. După cucerirea Bazinului Panonic, uciderea lui Kurszán de către bavarezi pe malurile râului Fischa a fost un eveniment important înregistrat de versiunea lungă a "Analelor Sfântului Gall", "Annales Alamannici" și "Analele din Einsiedeln
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
în occident” (László Kontler), iar înfrângerea din bătălia de la Arkadiopolis in 970. a dus la încetatarea atacurilor împotriva bizantinilor. Liderii unguri și-au dat seama că stilul lor de viață tradițional, bazat în parte pe raidurile de jaf împotriva popoarelor sedentare vecine, nu mai putea continua. De aceea, înfrângerile de la Lechfeld și Arkadiopolis au accelerat adoptarea definitivă de către maghiari a unui stil de viață sedentar, proces care începuse odată cu așezarea lor în Bazinul Panonic. Acest proces a culminat cu încoronarea ca
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
seama că stilul lor de viață tradițional, bazat în parte pe raidurile de jaf împotriva popoarelor sedentare vecine, nu mai putea continua. De aceea, înfrângerile de la Lechfeld și Arkadiopolis au accelerat adoptarea definitivă de către maghiari a unui stil de viață sedentar, proces care începuse odată cu așezarea lor în Bazinul Panonic. Acest proces a culminat cu încoronarea ca prim rege a lui Ștefan în 1000 sau 1001.
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
(în ) este așezarea de tip urban de reședință a raionului din regiunea Odesa, Ucraina. Primii oameni care s-au așezat sedentar pe teritoriul localității de astăzi, au fost agricultorii culturii Cucuteni, la confluența mileniilor V - IV î.Hr. Odată cu migrația popoarelor, teritoriul dat este invadat pe rând de huni, gepizi, sciți, pecenegi și cumani. De la mijlocul secolului al XIV teritoriul aferent regiunii
Savran () [Corola-website/Science/328690_a_330019]
-
mai veche și mai primitivă formă de religie semită, așa cum afirmă orientalistul în lucrarea “Istoria arabilor “. Cultele arabilor peninsulari cu trăsăturile lor astrale, templele ornamentate,ritualurile complicate și sacrificiile, constituie un stadiu de dezvoltare ulterior, un stadiu atins de societatea sedentară. În această cultură nu se poate gândi ca un musulman fără a găsi o corespondență simbolică.
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
între guguștiuc și porumbel) care trăiește în pădurile de deal și munte, sau mai joase din Europa, Asia și nord-vestul Africii. Populațiile din nordul Eurasiei sunt migratoare, cele din centrul Eurasiei sunt parțial migratoare, iar populațiile din sudul Europei sunt sedentare. Păsările migrează toamna spre locurile de iernare din sudul Europei, Africa, Orientul Mijlociu și sudul Asiei. Femela este mult mai mare decât masculul. Lungimea corpului este de 28-38 de cm, iar greutatea de 185-342 de g pentru femelă și 110-196 de
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
ordinul Strigiformes (al bufnițelor), familia "Tytonidae", și este considerată ca una dintre cele mai frumoase păsări nocturne de pradă din România. Ea este, de asemenea, și foarte folositoare datorită marelui număr de rozătoare pe care le consumă. Este o pasăre sedentară, destul de rar întâlnită în România. Păsările sunt întâlnite zonele cu climă temperată, tropicală sau subtropicală din Africa, Europa, Asia de Sud-Vest, Asia de Sud, Australia, America de Sud și America de Nord. Trăiește de obicei în pădurile luminoase, care sunt în apropiere de așezările omenești, lângă
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat, stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Corpul alungit și gros este cilindro-conic, aproape rotund în partea anterioară și ușor comprimat posterior. Linia laterală este completă, mergând pe mijlocul flancurilor și ajunge până la baza înotătoarei caudale. Capul este mare, aplatizat și gros. Gura terminală, destul de largă, ajungând
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
Moldova, Murighiol în jud. Tulcea, Basarabi în jud. Constanța, Balcic în Bulgaria etc.) din secolele III-XIII, mileniu care corespunde cu „dieta documentară” relativă la istoria proto-Românilor și care este în centrul controverselor între istoricii „Röslerieni” care susțin lipsa unei populații sedentare în nordul Dunării de Jos în acea perioadă (teoria „Pustiului Avarilor”, "Awarenwüste") și istoriografia românească (Alexandru Xenopol, Nicolae Iorga, Constantin Giurescu ș.a.) care susține existența acestei populații, presupunând-o slavo-protoromână (teoria „continuității”). Obiectivele arheologice din aria spațio-temporală denumită „Dridu” acoperă
Cultura Dridu () [Corola-website/Science/334980_a_336309]
-
Luciano Ferigo, care fusese în timpul războiului atașat militar al Italiei în România și era căsătorit cu o româncă. Militarilor înrolați în Legiunea Română, organizați în trei regimente, li s-au echivalat gradele cu cele corespunzătoare din Armata Regală Italiană. Partea sedentară a marii unități, sub comanda colonelului Camillo Ferraioli, a fost stabilită la Albano Laziale, iar tabăra de bază în lagărul de la Avezzano. Primul regiment al Legiunii, denumit simbolic „Horea” (cu 80 de ofițeri și 2.600 de soldați), s-a
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
avea să se formeze din iugurii din localitățile Hann, Hociu și Bișbalîk, care se aflau în partea de nord a drumului mătăsii. Maniheismul le-a permis unor vechi triburi, ce rătăceau în zonele de stepă să treacă la o viață sedentară și să înființeze orașe. Călugării maniheiști au tradus în limba turcă o serie de cărți ce se raportau la religiile maniheiste, budiste și creștine. Budismul a fost acceptat ca religie de către vechii turci și huni, însă la ora actuală nu
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
toleranței religioase a conducătorilor parți. La sosirea arabilor musulmani, în secolul al VII-lea, Biserica Răsăriteană rivaliza cu celalte biserici importante, din perspectiva numărului de adepți și a sistemului de învățământ, iar adepții acesteia, vorbitori de aramaică, reprezentau majoritatea populației sedentare a Irakului. Sub dominație musulmană, creștinii aveau statutul de dhimmi, desfășurând diverse activități, adesea în poziții înalte, precum cele din fruntea ministerelor. De asemenea aceștia au avut o contribuție majoră la consevarea filosofiei antice grecești, traducând lucrări din acest domeniu
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu întreprinde migrații) și gregar și se adună în cârduri, în general de aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150 exemplare, mai ales în perioada depunerii icrelor. Puietul se adună în cârduri numeric mult mai mari decât cele ale adulților
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de adâncime mică datorită homocromiei foarte pronunțate a corpului. Este un pește sedentar, cea mai mare parte a timpului exemplarele nu se mișcă deloc sau se deplasează de-a lungul albiei râului, trecând de la un adăpost la altul. Din când în când pot face deplasări scurte pentru a se muta în alte zone
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
romi în țările lor de origine. Deși multe personalități din Bulgaria și România au subliniat faptul că valorile sociale și culturale ale comunității țigănești, înrădăcinate într-o tradiție milenară de nomadism, sunt specifice și diferite de cele ale altor comunități sedentare, precum cele bulgară sau română, deputatul francez Lionnel Luca, uitând că el însuși este de origine română (prin tată), a declarat în 2010 că « "România trebuie să dea socoteală pentru romii care năpădesc Franța" », în timp ce ministrul Manuel Valls, uitând că
Expulzarea romilor din Franța () [Corola-website/Science/330006_a_331335]
-
ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul de migrație al râului Jiu. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), pelican
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]