2,609 matches
-
în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin plasticitatea tablourilor, prin vioiciunea narațiunii, prin vivacitatea dialogurilor prinse fidel în pronunția lor, prin doza de erudiție strecurată fără emfază, cu un umor ce amintește de A.I. Odobescu și Calistrat Hogaș, prin omniprezenta autoironie. Toate aceste
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1949, în Italia, renunță un timp la ideea de a emigra în Occident, dar în 1951 se va stabili la Roma. Semnând cu numele său real, publică în italiană lucrări pe teme de mitologie și religie, antropologie, filosofia limbajului, fiind sedus de cultura orientală veche, pe care o propune cititorului european în intenția de a-i atrage atenția asupra surselor unei posibile resurecții spirituale a Occidentului. În 1968 predă istoria religiilor orientale la Universitatea Teologică „Marianum” din Roma. Ultimul text de
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
teoriei limbii ca sistem, a circulației cuvintelor sau a inexistenței unor granițe precise între dialecte. Lucrare cu caracter expozitiv, sistematică și precisă, bazată pe reproducerea unor citate ample din lucrările luate în discuție, monografia conține doar arareori observații critice. Cercetătorul, sedus de o personalitate de excepție, îi prezintă pe un ton apologetic ideile, fără să sancționeze decât în treacăt erorile sau exagerările, și se arată adesea părtinitor în aprecierea poziției lui Hasdeu în polemicile în care a fost implicat. Chiar dacă entuziasmul
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
încetini procesul, poate diminua eficiența sau întrerupe terapia. Acest capitol prezintă câteva dintre aceste tehnici. Raportul colaborativ Atunci când două persoane se întâlnesc, elementele relaționale ocupă primul loc: fiecare îl observă pe celălalt, se prezintă într-un anumit mod. Încearcă să seducă sau se apără. Același lucru se întâmplă și atunci când se întâlnește un pacient cu terapeutul său. Fiecare îl evaluează pe celălalt pentru a ști cu cine are de-a face și cum trebuie să se comporte. Raportul colaborativ este o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
femeia independentă are mai mare șansă să reacționeze cu neîncredere. Figura 5. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „independentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură directă Pacient cu proastă dispoziție Reacție de neîncredere pentru că nu a reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei și ruptură Debutul relației Satisfacție de a fi a sedus repede Reacție pozitivă și rapidă din partea partenerei Schema lui Xavier îl determină, deci, să selecționeze partenere instabile prin intermediul coping-urilor neadaptate, situație care consolidează schema. Viață profesională Xavier este stresat datorită vieții sale profesionale. El dorește să progreseze pe plan profesional
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
În 1970, în suplimentul revistei „Argeș”, coordonat de Gheorghe Tomozei, îi apare ciclul Lunecând în alb și tot atunci se produce debutul editorial, cu volumul Lumea care nu moare. Voce lirică individualizată dintru început prin sobrietate, N. nu se lasă sedusă de retorica efuziunilor și nici de metaforismul pletoric propriu, de regulă, debutanților. Este o senzorială, care transcende însă materialitatea și efemeritatea senzațiilor, trăgându-le în trăiri spiritualizate, e și o sentimentală cenzurată prin luciditate și prin construcția riguroasă. Cu aceste
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
trimițând la cotidianul disecat cu luciditate ironică. În narațiunile din Efectul de ecou controlat „mișcarea epică” se eliberează și se adâncește. Autorul iese din text, încearcă să îl explice sau să îl „ascundă”, oricum să-și provoace lectorul, să îl seducă și să îl facă părtaș la cunoașterea mai de aproape a realității. Aici stilul lui I.L. Caragiale se pliază, programatic, peste o lume mediocră și veselă. Și cele unsprezece povestiri foarte scurte din Amendament la instinctul proprietății sunt construite foarte
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla, submina, a arunca În derizoriu regulile, jocurile de rol ale celorlalți, Întregul program. Asemenea conduite găsesc adesea adepți, promotorii se angajează În astfel de hărțuieli sperând să atragă complici, să-i seducă și să-i deturneze; 4. „embolia” situațiilor și practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu care nu-i este destinat, obstrucționând și Împiedicând funcționarea unui organism, blocându-l În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dramatică. Sunt propuse conflicte neverosimile, de felul celui din Darul muzelor: un mariaj este nefericit din cauza bizareriei soțului, gata să se vadă înșelat ca să își poată dori soția. Jocul zeilor urmărește tribulațiile unui personaj care își propune cinic să o seducă pe mama prietenului său, pentru a-i mărturisi în final acestuia că „zeii” implacabili ai antagonismelor de clasă l-au obligat să acționeze astfel. Prozele lui P. nu au fost adunate în volum, fiind publicate între 1909 și 1919 doar
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
strămoșilor). În zorii și după-amiaza modernității românești, membrii școlii ardelene, valahe sau moldovenești au înțeles foarte bine că templul (devenit bibliotecă sau academie) are un renume fals atunci când nu comunică un mesaj străzii. Este bine să reținem acest detaliu: chiar seduse de tentațiile politicului (neștiind dreapta ce poate face stânga!), primele generații de cărturari români aveau nostalgia ctitoriilor. Astfel s-a ajuns ca singurul volum antum semnat de Nae Ionescu să fie o colecție de articole din Cuvântul. Nici „conferințelor radiofonice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un straussian le poate atinge în Statele Unite; bineînțeles, Stânga e cu atât mai pernicioasă în ochii lui Bloom cu cât, rămânând fără proletari prin transformarea întregii societăți americane într-o clasă de mijloc - multistratificată, palimpsestică, aș adăuga eu -, i-a sedus și înregimentat pe studenți, transformându-i pe toți în activiștii tuturor cauzelor „contraculturale” și deci politic corecte. Spre sfârșitul acestei viziuni cuprinzătoare și sumbre, Bloom revine la chestiunea limbajului, pentru a-i semnala locul crucial în întregul său proiect: „Am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și deficiențelor (Ă) neridicând problemele generale legate de dezvoltarea literaturii noastre, recenzenții - Între care se numără și semnatarul acestui articol - au fost Împinși să facă serioase concesii naturalismului din nuvelă. Fără un puternic spirit partinic, critica s-a lăsat astfel sedusă de particularitățile și «ciudățeniile» unui personaj care promitea să fie interesant”. * Apoi are loc - tot din inițiativa revistei Flacăra - Întâlnirea lui Marin Preda cu cititorii de la F.R.B., cerută În scrisoarea mai sus citată. Relatarea 29, deși sugerează că nuvela a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
până ce „biblioteca noastră vizuală” va fi destul de bogată, astfel încât regulile seducției să poată decurge de la sine. În acest scop, lucrarea Limbajul trupului și puterea de seducție a fost concepută în trei părți. În prima vom vedea cum capacitatea de a seduce nu este un dar picat din cer. Când oamenii comunică între ei, o fac conform unor anumite reguli, a căror aplicare inconștientă îi face pe unii dintre ei mai seducători decât ceilalți. Primul nostru obiectiv este cunoașterea acestor reguli și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se descurcă bine în această privință, lucru inerent seducției. Evident, de la un an la altul dorința poate lua diferite forme. La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din punctul de vedere al celor seduși, seducția desparte; de altfel, cuvântul „seducție” provine din verbul latin seducere, care înseamnă „a despărți”. Ea îi duce acolo unde se pare că nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
spună unde ne duce... Și totuși, chiar dacă seducția nu acționează deschis, ea nu este o tehnică de manipulare, pentru că persoana care o folosește nu este conștientă de puterea pe care o deține. Așa stau lucrurile, cei mai seducători dintre noi seduc fără să vrea. Nu fac nimic deosebit pentru a atrage atenția celorlalți, dar aceștia din urmă se simt atrași irezistibil către ei. Nu este vorba despre vreo tehnică anume sau despre manipulare. Puterea lor pare să acționeze aproape „miraculos”. Haideți
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
au existat în carne și oase. Prin urmare, ne dau o idee mai corectă despre mecanismele seducției prin textele pe care le-au lăsat, în care au transpus în cuvinte ceea ce simțeau. Dat fiind că dispunem de cuvinte pentru a seduce, să măsurăm impactul lor în comunicare. Cercetători din universități americane și europene s-au ocupat concret de conținutul mesajelor pe care le transmitem, iar concluzia lor este unanimă: cuvintele nu ocupă în comunicare decât un loc minor. Într-un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
este vorba despre seducție. Trei întrebări, mereu aceleași, care dezvăluie trei idei preconcepute: „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. „Modurile de seducție diferă de la o cultură la alta”. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos”! Haideți să cercetăm pe rând aceste idei preconcepute. „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. Înainte de a avea posibilitatea înregistrării pe videocasete, pentru a putea studia mai bine comunicarea, acest argument era deplin
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cel care a învățat să le citească. Iar când aceste semnale sunt de deschidere și converg între interlocutori, funcționează ca niște coduri inconștiente ale seducției - acest lucru realizându-se peste tot în lume. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos!” Ne vom ocupa mai încolo de criteriile frumuseții. Totuși, trebuie să precizăm de la bun început că, dacă am asocia frumusețea cu puterea de seducție, am amesteca două lucruri care nu trebuie să fie amestecate. Ca să nu comitem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
prin urmare, de a fi mai seducători. Dar acesta este un raționament specific adulților. Și toți cei care gândim așa am face mai bine să ne întoarcem la groapa cu nisip ca să vedem cum procedează intuitiv copiii noștri pentru a seduce. Într-adevăr, s-a observat că micuții cei mai înzestrați cunosc codurile seducției și le folosesc fără viclenie, fără deliberare, într-un mod cu totul naiv și spontan. Se seduc unii pe alții la fel cum se seduc adulții între
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nisip ca să vedem cum procedează intuitiv copiii noștri pentru a seduce. Într-adevăr, s-a observat că micuții cei mai înzestrați cunosc codurile seducției și le folosesc fără viclenie, fără deliberare, într-un mod cu totul naiv și spontan. Se seduc unii pe alții la fel cum se seduc adulții între ei! La vârsta lor fragedă știu deja cum să o facă... fără să fie conștienți de acest lucru. Este constatarea paradoxală și, trebuie să recunoaștem, incredibilă la care ne conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
pentru a seduce. Într-adevăr, s-a observat că micuții cei mai înzestrați cunosc codurile seducției și le folosesc fără viclenie, fără deliberare, într-un mod cu totul naiv și spontan. Se seduc unii pe alții la fel cum se seduc adulții între ei! La vârsta lor fragedă știu deja cum să o facă... fără să fie conștienți de acest lucru. Este constatarea paradoxală și, trebuie să recunoaștem, incredibilă la care ne conduce observarea modului în care interacționează, se joacă împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
rămân ei înșiși. La naștere și în primul an de viață, perioada în care se instalează procesele afective fundamentale, emisfera noastră dreaptă este mai bine formată decât cea stângă. Repercusiunile acestui fapt asupra felului în care comunicăm și în care seducem sunt enorme... și inconștiente. Prin urmare, să le descoperim. CAPITOLUL 3 De la emisfera dreaptă către emisfera dreaptă „Emisfera dreaptă este cea a emoțiilor.” Iată mesajul la modă. Din nefericire, realitatea este mai nuanțată și mai complexă, pentru că în fiecare emoție
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
următor vom examina acest proces mai amănunțit. CAPITOLUL 4 Mesajele subliminale proprii seducției Așa cum am văzut, potențialul nostru de seducție depinde de calitatea atenției noastre și de capacitatea de empatie. Dar ce este potențialul nostru subliminal? Anatomia potențialului subliminal A seduce înseamnă a țese legături cu persoanele care ne plac la mai multe niveluri și a face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact ceea ce spunem (mesaj nonverbal conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]