1,175 matches
-
să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai multe seminții tocmai pentru că nu avea cine să-i oprească. Rămîne ca sigură făuri- rea tezaurului de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl î.e.n., a interzis folosirea aurului, dovedind încă odată că chiar dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Eu leul tînăr am luat seamă la cel care s-a luptat cu neamul românilor și astfel nobilul Eno să fie judecat pentru cele săvîrșite”. Nu avem și alte informații să știm dacă s-a luptat cu Roma sau alte seminții potrivnice și nu știm cine a fost acest nobil Eno pe care l-a trimis la dreaptă judecată. Dar existența conducătorului geți- lor și implicit autenticitatea tăbliței este menționată de scriitorul roman Trogus Pompeius Justinus care a trăit în secolul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat promovat în acord cu imperativele veacului, cu argumente reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se tipăresc în 1673 Psăltire a svântului proroc David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
devine - din clipa cînd l-a privit măcar o dată - marea lui adoptivă. Apele sale curg chiar în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași ape spală cheurile noilor orașe californiene, clădite mai ieri de cea mai recentă seminție de oameni și tot ele spală țărmurile ofilite dar încă somptuoase ale pămînturilor Asiei, mai străvechi decît Abraham; iar între ele plutesc, aidoma unor căi lactee, insule de mărgean, nesfîrșite arhipelaguri necunoscute, precum și impenetrabilele insule ale Japoniei. Astfel, misteriosul și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
hărțuiți de populațiile migratoare. Cerând "Neatârnarea administrativă și legislativă în toate cele din lăuntru, fără amestec a orice puteri străine" și "să avem credință în viitorul nostru. O nație asupra căria au trecut huni, goți, avari, vandali și alte atâtea seminții străine [...] a rezistat și s-a ținut până astăzi, [...] nu este cu putință ca să fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Dragoș. Fragmentul certifică, prin lanțul descendențelor, originea latină a moldovenilor, nu însă și a credinței lor, moștenitoare a Constantinopolului. Mitul celor doi frați, Roman și Vlahata, răspunde de asemenea modelului balcanic, de proveniență pre-creștină, reluat în "legendele despre începătorii de seminții" (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 259), prezenți în textele sfinte, dar și în letopisețele rusești și în scrierile care au circulat în spațiul românesc, până la Hresmologhionul lui Paisie Ligaridis (Mazilu 134). În lumina timpului, în istoriografia internă se așează
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Moise, Domnul Iisus, după încetarea legii. Acela, conducător de popor, acesta, împărat. Dar ca nu cumva când auzi numele Iisus să te rătăcești din pricina acestui nume, evanghelistul Matei a adăugat: Iisus Hristos, Fiul lui David. Celălalt Iisus nu era din seminția lui David, ci din altă seminție”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, III, în PSB, vol. 23, p. 30) „... Cuvântul hristos, adică uns, este plăcut, folositor și lipsit de batjocură”. (Teofil al Antiohiei, Trei cărți către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Acela, conducător de popor, acesta, împărat. Dar ca nu cumva când auzi numele Iisus să te rătăcești din pricina acestui nume, evanghelistul Matei a adăugat: Iisus Hristos, Fiul lui David. Celălalt Iisus nu era din seminția lui David, ci din altă seminție”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, III, în PSB, vol. 23, p. 30) „... Cuvântul hristos, adică uns, este plăcut, folositor și lipsit de batjocură”. (Teofil al Antiohiei, Trei cărți către Autolic, Cartea Întâi, XII, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oștiri, fără să dezlănțuie războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi, înrădăcinate de atâta amar de vreme, și să sădească în locul lor altele, să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și slavă multă. Aduce crucea, ca păcatul iudeilor să se osândească prin el însuși. O aduce întocmai ca un om care fiind lovit cu o piatră arată piatra sau haina însângerată. Va veni pe nori, așa cum S-a înălțat; și semințiile văzând aceasta vor plânge. Nenorocirea lor însă nu se va mărgini numai la plânsete, ci plânsul va fi ca să-și pronunțe ele însele sentința, ca să se osândească singure”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în contextele de mai jos: Hun"lika da‘" Zakariyy" Rabba-hu, q"la Rabb hab l :uriyya ”ayyiba ’inna-ka Șam‘ al-du‘" (3, 38/33): „Atunci Zaharia îl chema pe Domnul sau și spuse: «Domnul meu! Dăruiește-mi mie, de la Tine, o seminție bună! Tu ești Cel ce aude rugile.»” (GG) Al-≤amdu li All"h all": wahaba l ‘al" al-kibari ’Ism"‘l wa ‘Is≤"q ’inna Rabb la-Sam‘ al-du‘"’ (14, 39/41): „Mărire lui Dumnezeu, care mi-a dăruit la bătrânețele mele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cadavrele pe care le-am Înghițit; lasă-mă să mă odihnesc” ș...ț Și apele Îl implorau pe Creator să le dea odihna, și arborii, și tot așa natura Întreagă”; iar unul din localnici spune: „Azi pământul este bătrân și seminția noastră nu se va mai Înmulți. Vom merge să-i vedem din nou pe cei morți, va cădea Întunericul, liliecii ne vor atinge cu aripile și toți câți ne aflăm pe pământ ne vom găsi sfârșitul” (M. Eliade, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu numeroase stupe, statui ale lui Buddha În diferite ipostaze, porți, trepte monumentale, basoreliefuri executate cu finețe și spirit artistic, piscine, Înnegrite de intemperiile naturale, loc sacru de pelerinaj, Închinăciune și depunere de ofrande, demonstrație de excepție a creativității numeroaselor seminții care au ocupat puzderia de insule ale celui mai mare arhipelag din lume, punte Între cele două mari civilizații orientale: indiană și chineză. Multe dintre stupe au fost distruse, statuile răsturnate, dar cele mai multe au suferit stricăciuni iremediabile În mileniul uitării
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la ei, să Întemeieze mănăstiri și să Învețe pe alții să cânte. Deci, În evul mediu, viața muzicală se desfășoară În mănăstiri, religia fiind singura ei temă. Dar și această epocă ia sfârșit. Europa se vede primejduită din toate direcțiile. Seminții străine amenință să năvălească. În asemenea Împrejurări preotul nu mai putea juca rolul principal. Europa avea nevoie de bărbați care să fie În stare să o apere cu arma În mână. Astfel ia naștere ordinul cavalerilor. Cunoaștem vechile castele din
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
iertată, a rămas în familie și a născut gemenii Fares (străbunicul viitorului rege David) și Zara. Fiicele lui Lot. Patriarhul Avraam a primit poruncă de la Dumnezeu să părăsească cetatea Ur (din Chaldeea) și să se stabilească în Canaan, Țara Făgăduită seminției sale. Avraam a fost însoțit de Lot (în ebraică, acoperitor), nepotul său, fiul lui Haran. Amândoi aveau multe turme, numai că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează turcilor prin formule că ,,Alelei! Tâlhari păgânii/Alelei! Voi feciori de căni!", ,,Căni turbați! Turci, lifta rea!", aruncând și anatema asupra ucigașilor a caror seminție să dispară de pe pământ, să nu-și găsească loc și odihnă nici În moarte și să nu se poată bucura niciodată de afecțiunea filiala. Analiza de față a Încercat să reliefeze modul În care autorul anonim privea și Înțelegea lumea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
mea etc. Sunt „centrat“ în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o „axă a lumii“. Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
agité " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533) ; " prund de suflet " " le gravier de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples qui apparaissent et qui sombrent " (Poeții/Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples qui apparaissent et qui sombrent " (Poeții/Leș poètes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 241) ; " [...] leș nations qui apparaissent et disparaissent " (Leș poètes) (Poncet, 1996 : 186) ; " seminții, pretutindenea altele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier de mă race. " (Ardere/Combustion) (Miclău, 1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples qui apparaissent et qui sombrent " (Poeții/Leș poètes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 241) ; " [...] leș nations qui apparaissent et disparaissent " (Leș poètes) (Poncet, 1996 : 186) ; " seminții, pretutindenea altele " " des tribus, chaque fois d'autres tribus " (Ani, pribegie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 445) ; " semințiile " " leș races " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " semințiile ce-apar și apun " " leș peuples qui apparaissent et qui sombrent " (Poeții/Leș poètes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 241) ; " [...] leș nations qui apparaissent et disparaissent " (Leș poètes) (Poncet, 1996 : 186) ; " seminții, pretutindenea altele " " des tribus, chaque fois d'autres tribus " (Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4). Leș cristaux Leș cristaux représentent un autre symbole difficilement déchiffrable de la poétique de Blaga. Ils șont évoqués d'habitude pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]