2,120 matches
-
a secvenței descriptive și narative pe care o cunoșteam mult mai bine. Pentru o primă analiză, inițiasem o descriere narativă a acestui text. Aceasta se explică prin faptul că, la acea vreme, concepția mea privind povestirea era foarte apropiată de semiotica narativă a lui Greimas. Or, în modelul semiotic al Școlii din Paris, se presupune că sintaxa narativă ținea seama de toate textele (Greimas 1983:17-18). Narativitatea este definită chiar ca "principiu organizator al oricărui discurs" (Greimas și Courtés 1979:249
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
relativă. Una din dificultățile pe care le întâmpinăm, atunci când vrem să separăm un obiect de studiu de câmpul discursului, pentru a-l introduce într-o tipologie, este determinată de faptul că un tip de discurs nu dispune de o realitate semiotică atunci când este izolat de contextul său, de raporturile sale cu alte discursuri, de situațiile care îl determină și în care se prezintă efectele sale. Acest lucru este valabil și în cazul discursului explicativ. Un discurs nu poate fi delimitat întocmai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât cele care au fost până acum citate. 4. Înscrierea dialogului în povestire Multă vreme, modalitatea de inserare a dialogului a pus probleme scriitorilor, atât de ordin tehnic, cât și estetic. Unul dintre aceștia, deși recunoscut specialist în naratologie și semiotică, afirma cu privire la acest lucru, în a sa Apostilă la Numele trandafirului: Conversațiile au fost pentru mine o foarte mare problemă pe care totuși am reușit să o rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile de naratologie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
intervenții-clauze date (inițiative, reactive și facultativ-evaluative). Această structură ierarhică, în ciuda caracterului extrem de fluctuant al structurilor dialogale, se înscrie în modelul general prevăzut. Închei prin a-l cita pe Umberto Eco, care rezumă destul de bine filosofia aserțiunii mele, la sfârșitul volumului Semiotica și filosofia limbajului: Codul nu poate reprezenta doar o singură cifră: cu riscul de a-l folosi ca metaforă, acesta ar fi doar o matrice care autorizează ocurențe infinite, sursa unui continuu joc. Dar niciun joc, oricât de liber și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu afectează cu nimic procesul în sine de reinterpretare și de transformare a lumii prin imagine. Din punctul de vedere al lui Barthes, doar perspectiva mitică a vieții poate considera imaginea ca o actualizare 14, întrucât el credea în puterea semioticii de a rezolva problema imposibilității imaginii de a dobândi sens și semnificație, așa cum se întâmplă în cazul limbajului. Practic, pentru Barthes, capacitatea imaginii de a avea conotații magice, de a trece dincolo de planul reprezentării unui obiect, este un mit, motiv
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o cosmogonie, dar și istorie"243. Abordarea sociologică evidențiază în principal funcțiile pe care mitul le are în societate și cultură fără a-și pune într-adevăr problema originii mitului, întrucât pleacă de la premisa că acesta este creat în interiorul societății. Semiotica abordează mitul și mitologia din perspectiva unui complex de semne, o serie de elemente semnificante care generează procese de comunicare, și chiar povești, atunci când dobândesc un cadru narativ. În mod evident, această combinare a semnelor trebuie să respecte anumite reguli
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și chiar povești, atunci când dobândesc un cadru narativ. În mod evident, această combinare a semnelor trebuie să respecte anumite reguli și o anumită logică pentru a dobândi sens pentru comunitate. Este motivul pentru care Jeppe Sinding Jensen susține că perspectiva semiotică implică și o dimensiune sociologică. Analogia mitului cu limbajul, elaborată de semiotică, se regăsește și în cadrul studiilor structuraliste, în special în opera lui Claude Lévi-Strauss. În timp ce antropologii demonstraseră cum relațiile de rudenie funcționaseră în societățile primitive, Lévi-Strauss în The elementary
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
combinare a semnelor trebuie să respecte anumite reguli și o anumită logică pentru a dobândi sens pentru comunitate. Este motivul pentru care Jeppe Sinding Jensen susține că perspectiva semiotică implică și o dimensiune sociologică. Analogia mitului cu limbajul, elaborată de semiotică, se regăsește și în cadrul studiilor structuraliste, în special în opera lui Claude Lévi-Strauss. În timp ce antropologii demonstraseră cum relațiile de rudenie funcționaseră în societățile primitive, Lévi-Strauss în The elementary structures of kinship le privea ca un sistem de comunicare cu propriile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
267, 287, 300 reprezentare cognitivă, 255 reprezentare colectivă, 213 reprezentare imaginativă, 52 reprezentare mentală, 9, 18, 206, 219, 238, 267 reprezentare moștenită, 127 reprezentare simbolică, 29, 61, 64, 103 reprezentare socială, 101, 259 reprezentare vizuală, 61 sacru, 99, 134, 135 semiotică, 62, 102 semn, 60, 117, 124, 126, 134 silogism incomplet, 5, 127, 137, 263 simbol, 5, 25, 28, 53, 60, 117, 119, 120, 124, 126, 134, 231 simbolism colectiv, 123, 295 sine, 8, 25, 26, 38, 42, 49, 57, 63
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară, nr. 37, 2003. 123 Jean-Jacques Wunenburger, Filosofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Iași, Editura Polirom, 2004, p. 365. 124 "Astfel, imaginile perceptive, provenite din impresiile senzoriale, și imaginile de limbaj, fondate pe expresivitatea semiotică, ascultă de funcții simetrice și circulare, care nu sunt decât rareori cu adevărat separate. Numitorul comun al tuturor acestor reprezentări rămâne, la urma urmei, natura lor dublă sau identitatea lor la mijloc de drum, adică faptul că ele sunt semiconcrete
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Le Style dans la langue (1997) etc. ANDRÉ PETITJEAN este profesor de lingvistică la Universitatea din Metz. A publicat Pratiques d'écriture (1982), iar în colaborare cu J.-F. Halté Pratiques du récit (1977), precum și numeroase articole pe teme de semiotică și didactică, în prestigioase reviste de profil. Jean-Michel Adam, André Petitjean, Le texte descriptif (c) 2005, Armand Colin (c) 2007, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
competențe de lectură specifice care nu mai vizează pur și simplu structurarea logică și semantică a acțiunilor, ci mai degrabă activarea de cîmpuri semantice legate de lexemele federatoare. Philippe Hamon are meritul de a pune bazele unei cercetări istorice și semiotice care definește o categorie a descriptivului ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
preluînd rezultatele cercetărilor lui P. Hamon, se interesează, cum reiese parțial și din titlu, de textul descriptiv într-o abordare care se vrea "mai sistematică", din trei perspective diferite dar, în același timp complementare și solidare; mai întîi o perspectivă semiotică, în sensul unei istorii a descrierii (descrierea de peisaj) din opera literară în multiplele sale relații cu povestirea, apoi una lingvistică prin care descrierea este identificabilă la nivelul și sub forma enunțurilor minimale, ca fenomen de punere în secvență, și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de metodă", ne oferă aplicații practice de verificare a gradului de asimilare a multiplelor aspecte teoretice, uneori aride, pe care le comportă semiotica descrierii, cît și creative exerciții de lectură și producere de texte descriptive. Traducerea celei de-a doua ediții a lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o povestire; 2) faptul că majoritatea descrierilor este "suprasemnificantă". 1. Inserția descrierii în povestire Povestirea nu poate exista în afara descrierii: de la aceasta primește întreaga sa putere de fascinație, prin ea își revendică dreptul de a fi privită ca realitate. Alianță semiotică precară, deoarece este suficient ca descrierea să-și intensifice operația de aspectualizare pentru ca întregul curs al povestirii să fie deturnat și iluzia destrămată. E vorba de fenomenul de eterogenitate pe care Jean Ricardou (1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Zola metaforele animale pentru descrierea minerilor 18 sau antropomorfice pentru ilustrarea legăturii oamenilor cu ideea de mașinism). Un anumit număr de mărci, de procedee stilistice, vor putea deveni laitmotive retorice, indici "obligatorii" ai acestor descrieri, și favoriza "circulația" (și coeziunea) semiotică între spațiu locuit și locuitor, între uman și non-uman; sînt cu precădere metafore alternative antropomorfe, zoomorfe sau reificatoare, în funcție de tipul de modalitate pe care autorul vrea să o instaureze în această relație locuit-locuitor (tematica "bestiei umane", a omului-plantă, a omului-mașină
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri învolburate. Cl. Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea sa, sistîn-du-se astfel orice iluzie referențială. (76) Descrierea (compunerea) poate continua (sau poate fi completată) aproape la nesfîrșit, pe măsura minuțiozității cu care se lucrează la ea, a adaptării metaforelor propuse, a adăugării altor obiecte arătate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Psihomotricitatea Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Iacob Tiberiu, Leonard Vlad • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Livia Durac este lector universitar, doctor în domeniul fundamental Filosofie, subdomeniul Științele comunicării. A publicat volumul Îmbinări lexicale neologice în limbajul presei postdecembriste românești, precum și numeroase articole în reviste de specialitate. Livia Durac, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent (c) 2009, Institutul European, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DURAC, LIVIA Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent / Livia Durac; pref.: acad. Alexandru Surdu. Iași: Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-583-7 I. Surdu, Alexandru (pref.) 159.922.8 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Surdu. Iași: Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-583-7 I. Surdu, Alexandru (pref.) 159.922.8 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA LIVIA DURAC Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent Prefață de Acad. Alexandru SURDU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Prefață / 7 Introducere / 11 Capitolul I. COMUNICAREA INTER ȘI INTRAPERSONALA ÎN MODELAREA PERSONALITĂȚII ADOLESCENTULUI / 15 I.1. Comunicarea interpersonala / 15 1.1. Dimensiunea psiho-afectivă a comunicării
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]