2,115 matches
-
adevăratele scopuri, de "mobilizare" patriotică, pentru "programul Partidului", pentru "ridicarea conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-o semiotică ținând de dresaj, spre a fi enunțat cu intonație exclamativă, presupusă de fiecare cuvânt, deși semnul este pus numai la sfârșit. Îmbinarea puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
singurul orizont discursiv unitar, singurul nucleu dur conceptual din opera sa" (p. 45 în teză). Era o precizare extrem de importantă, pentru că Adrian Tudurachi a făcut (în teză), pentru comparație și pentru actualizarea aprecierilor sale, periodice excursuri în școala formală rusă, semiotică, retorică, naratologie, fonetică experimentală, stilistică, sociologie, teoria genurilor literare, pentru a realiza conexiunile necesare care să pună în evidență resursele și valențele latente ale criticii dragomiresciene. În mod consecvent și stăruitor însă, Adrian Tudurachi se va plasa (în volum) pe
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
litere chirilice, de pe acel horloge solaire, ca să medităm, prin urmare asupra îndemnului: "Siliaște, oame, că te rămâne vremiia." Asupra acestor șase cuvinte, separat și împreună, povestitorul va aplica tot felul de analize: "de istoria limbii, de semantică și semiologie, de semiotică, antropologie, teoria nivelurilor energetice ale limbajelor"... Dar să nu ne înșelăm asupra identității povestitorului: el se va travesti apoi într-un pictor căruia i se întâmplă să cunoască feminitatea în două opuse structuri, apoi într-un personaj încă și mai
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
în orizontul interdisciplinarității, acolo unde efortul și spiritul de sinteză al autoarei se ambiționează să înalțe scheletul unei construcții teoretice noi, utilizând noțiuni, concepte și cunoștințe din varii domenii ale umanului, precum: politică, sociologie, filo sofie, psihologie, retorică, teoria comunicării, semiotică, lingvistică etc. Este o abordare modernă a fenomenului comunicării, alăturând și reunind, într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane
Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand de Saussure, și la logica limbajului, impusă de Ludwig Wittgenstein, arătând că toate acestea își au o noimă indubitabilă în spațiul public: aceea de a-i conferi omului politic
Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
însăși istoria culturală a Europei ar trebui revizuită. În privința abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
e mai mult presupusa decît analizată. Reconstrucția lui Dolezel funcționează prin celebrele, de-acum, dihotomii formaliste, pe care el le socoate drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
teoretic format sub auspicii structuraliste. Sau, cel putin structuraliștii ar supraviețui astfel, daca nu și concepția lor. O do-vedeste, poate mai convingător decît oricine, Tzvetan Todorov. Dar nu Greimas, de pildă, cu toate că în 1991 el a publicat un tratat de semiotica pasiunilor, trecînd astfel de la texte literare la un alt nivel de reprezentare. Însă în vreme ce Todorov și- a sortat cu grijă amintirile și nostalgiile structuraliste, teoreticieni că Greimas sau chiar Dolezel nu au izbutit decît să le deghizeze, mă tem. Lubomăr
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
110 000 lei); Claude Klein - Israel. Statul evreilor (Ed. Bic All, 249 000 lei); Alexandru Paleologu - Moștenirea creștină a Europei (Ed. Eikon, 75 000 lei); Rodica-Elena Lupu - Vacanțe, vacanțe (Ed. Curtea Veche, 140 000 lei); Umberto Eco - O istorie a semioticii (Ed. Meridiane, 190 000 lei); David Lodge - Schimb de dame (Ed. Polirom, 149 000 lei); François Massoulié - Conflictele din Orientul Mijlociu (Ed. Bic All, 249 000 lei); xxx Dragostea ce arde ca un foc... Maxime și poezie (Ed. Pandora-M, 99
Agenda2003-41-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281570_a_282899]
-
decizie, cercetare operațională și teoria jocurilor strategice cu nesfârșite aplicații în economie și arta războiului. Pe o altă direcție, conceptualizarea feed-back-ului stabilește legătura cu biologia și neurologia. În sfârșit - într-o enumerare sinoptică - abordarea sistematică/structuralistă ajunge până în domeniile lingvisticii (semiotică), ale științelor umaniste și sociale. Cu asemenea palmares, cibernetica nu putea fi atacată decât din motive obscure. O posibilitate putea fi invidia. Deoarece s-a structurat practic fără contribuția savanților din Est, spre deosebire de multe alte științe și tehnici care au
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
Z. Ornea Dl Sorin Alexandrescu a fost, în anii șaizeci-optzeci un partizan hotărît al noilor metodologii de investigație literară (vezi cartea d-sale despre Faulkner), structuralism, naratologie, semiotică. Astăzi, cînd vremea acestor metodologii a apus definitiv, el notează într-un loc: "Nu-mi pot ascunde tristețea că proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
pot ascunde tristețea că proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca și dragostele, ca și evenimentele, "epifania" care (credeam că) ne determină viața. Nu rămîne decît fascinația textului". Azi, distinsul nostru autor nu mai este decît adeptul postmodernismului
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
de astă dată, cred, dl Sorin Alexandrescu exagerează. Spiritul canonic, în studierea literaturii estetice, nu poate dispărea, chiar dacă postmodernismul (în care mai crede autorul) o cam prescrie. Studiul din 1969 Dialectica fantasticului la M. Eliade, deși integral îndatorat naratologiei și semioticii, se demonstrează încă solid și rezistent. Important e eseul Narațiunea contra semnificatului, din 1987, din care stărui asupra ideii, care mi se pare dreaptă, că povestirea lui M. Eliade nu poate fi redusă la anumite teme ce țin de istoria
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
cu Mircea Săucan (Ed. Hasefer, 95 000 lei); Matyla Ghika - Curcubeie, vol. I-II (Ed. Curtea Veche, 190 000 lei); Ghislain de Diesbach - Prințesa Bibescu - Ultima orhidee, vol. I-II (Ed. Vivaldi, 350 000 lei); Umberto Eco - O teorie a semioticii (Ed. Meridiane, 190 000 lei); Cătălin Avramescu - Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Ed. Humanitas, 195 000 lei); Al. Husar - Dincolo de ruine - cetăți medievale (Ed. Institutul European, 131 000 lei); Alain Guerreau - Viitorul unui trecut incert (Ed. Cartier, 133 000
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
nouă critică au fost foarte productive în acest sens), dar ‘păsăreasca’ de care vorbiți este ridicolă. Atestă o incultură teoretică insuportabilă. Structuralismul și poststructuralismul au sombrat într-o terminologie lipsită de noimă. Cel dintâi care și-a dat seama că semiotica devine o formă de ‘imperialism local’, de jargon universitar, cu o circulație într-o mică parohie, a fost creatorul semioticii, Roland Barthes. De la Plăcerea textului, el și-a modificat unghiul de percepție și limbajul. Fragmente dintr-un discurs amoros este
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
insuportabilă. Structuralismul și poststructuralismul au sombrat într-o terminologie lipsită de noimă. Cel dintâi care și-a dat seama că semiotica devine o formă de ‘imperialism local’, de jargon universitar, cu o circulație într-o mică parohie, a fost creatorul semioticii, Roland Barthes. De la Plăcerea textului, el și-a modificat unghiul de percepție și limbajul. Fragmente dintr-un discurs amoros este o carte splendidă, cu o lizibilitate maximă, un scenariu epic (un scenariu al ideilor, bineînțeles). Aș putea zice chiar: un
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
șefa Catedrei de Limba și Literatura Engleză a Facultății de Filologie de la Universitatea de Vest s-a născut la 9 noiembrie 1948, la Timișoara, orașul pe care îl iubește nespus. S-a specializat pe domenii de avangardă, cum ar fi semiotica și poetica matematică. Participantă la peste 50 de congrese, din care 15 internaționale, este cunoscută publicului larg mai ales prin articolele pe care le semnează în revistele „România literară” și „Orizont”. Este nu doar o profesoară excepțională și membră a
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
la început structurale, încetățenită sub insigna naratologiei. A venit apoi teoria descrierii, promovată de Ph. Hamon și J.-M. Adam. Aceasta a recuperat zona, socotită de multe ori indigestă, a zugrăvirii de locuri și ființe romanești. Mariajul dintre poetică și semiotică a dus la elaborarea unor tehnici de analiză a descrierii cu efecte nebănuit de grăitoare. Făcînd o sinteză a principalelor achiziții în analiza descrierii, Mihaela Mancaș oferă un "tablou" complet al acesteia, care este destinat a face un nou mod
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
propriul său pacient și a parcurs la rându-i triada suferință-creație-bucurie, semnele care-i definesc arta. Student la arte vizuale A absolvit anul III la Facultatea de Arte Vizuale, clasa de sculptură, a Universității din Oradea, unde pentru cursul de semiotică al profesorului Gheorghe Buș de la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj a pregătit eseul „Impactul suferinței asupra creației”. „Meditând asupra forței inexorabile a destinului, încerci o senzație purificatoare, aidoma celei întâlnite în tragediile antice”, spune Ciobanu. Este convins că toți cei
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
secția germană. În prezent este student la Facultatea de Arte Vizuale a Universității din Oradea, fiind cel mai în vârstă student în învățământul superior orădean. Impactul suferinței asupra creației (Fragment dintr-un eseu al doctorului Celus Ciobanu la cursul de semiotică al Facultății de Arte Vizuale) Poate afirma cineva că nu s-a speriat vreodată de propriile gânduri și imbolduri? Psihologia și psihiatria se străduiesc, elaborează tipare și modele comportamental-semiotice, clasifică și încadrează. Dar cum rămâne cu imensa diversitate afectivă individuală
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
nu fi suportat cronica "sincronizată" cu modernismul, după cum crede preopinentul nostru, o confruntare cu ceea ce îi succeda în chip firesc modernismului, cu ceea ce creștea dintr-însul? Pe de altă parte, ar putea fi ea oare încărcată cu sarcini metodologice, structuraliste, semiotice, matematizante, psihanalitice, care să nu impieteze asupra analizei în primă instanță, să nu conturbe diagnosticul estetic precum și echilivalentul expresiv al acestuia? Dl Lefter declară totuși: "Mă număr printre cei cărora definirea repetată a criticii noastre drept Ťfoiletonisticăť (cu toate nuanțele
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
a produsului cultural în general, și a celui poetic / plastic în articular. ș...ț Noua paradigmă explorează tăcerea sub-/inconștientului, masa colectivă de arhetipuri / anarhetipuri, descojește, dezvăluie maya de pe simboluri, taie în două concepte îmbătrînite, reînsămînțează în frageda țarină a semioticii / retoricii mituri antropologice / ontologice, reasamblează fragmente de cosmos, într-un haosmos (sic! - n.n ) anticipator de alte și alte esențe / aparențe ale cunoașerii / interpretării/ valorizării; corpul omenesc creează preajma, ca să se reflecte în ea; își însușește exterioritatea ca să-și habitalizeze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile monografii despre Faulkner, al unei introduceri în structuralism, al unor cursuri despre semiotica și alte asemenea. Întîmplarea a făcut ca la catedră d-sale de la Universitatea din Amsterdam să țină un curs de literatură și istorie a României. Și, treptat, pentru informare, începe să studieze sistematic cărți de istorie. De aici pînă la
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
care mi se părea, naiv, că descopăr înțelepciunea lumii academice.) Ne recomandam reciproc noi apariții editoriale, ne comentam articolele și studiile - ce mai, un paradis al comunicării profesor - student. Au trecut anii, a murit și moda structuralismului, au apus studiile semiotice, a trecut peste noi și postmodernismul. Continuam să ne întâlnim întâmplător la etajul patru și să discutăm, în trecere, despre ce mai citim și scriem. Întruna din aceste șuete în fața liftului, m-a întrebat la ce mai lucrez. Mai mult
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
faptul de a fi ori nu funcțional intră nu numai aspectele tehnice sau cel mult de Lingvistică zisă "computațională", ci șí, cele relevate de diverși cercetători până acum, uneori, însă încă insuficient studiate - de natură lingvistică dar și psiholingvistică, psihologică, semiotică șí sociologică sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]