5,850 matches
-
de îndrăgostire, în care controlează jocul. În rețeta poetică, dezamăgirea, deocamdată, nu încape. Aparte de viața lui personală, poetul își creează o biografie de învingător. Și asta atrage. Reînnodând mai degrabă cu Eminescu, în latura lui florală, decorativă, de elan sentimental, decât cu moderniștii, poezia lui Nichita e cântată, e recitată, e dramatizată. E un text de muzică ușoară, cu ingenioase luări prin surprindere ale simțului nostru comun (dar, în definitiv, dragostea ce-i?) și profunzimi la care au acces nu
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
Gheorghe Grigurcu Lucia Negoiță, Dincolo de Barbaria, Ed. Brumar, 2010, 80 p. Lucia Negoiță cultivă o poezie feminină în accepția mai nouă a manifestării sale. Nu mai e vorba de corzi sentimentale, de figuri ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții somatice, a unei fiziologii specifice. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retrăgînduse într-un gineceu afectiv. Acum, femeia poetă poate păși cu siguranță pe un
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
Culmea e că la Alex Ștefănescu principalul dușman al carierei literare e tocmai candoarea, și anume prin efectele ei colaterale, în număr de patru : 1) duioșia. Alex Ștefănescu nu poate fi grav în sens metafizic, ci patetic moderat, fiind un sentimental de coardă blîndă, un malac bonom încasînd trădări tocmai de la ființe pe care le socotea definitiv apropiate. Duioșia îl face incapabil de cruzimi menite a-i pune brutal la punct pe cei care i-au înșelat așteptările; 2) generozitatea, care
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
sale un impresionant talent nativ. De-ar fi să ne gîndim doar la splendida Epură pentru Longos (textul „în foileton” din Compunere cu paralele inegale, a doua lui carte, din 1988), amestec extraordinar de luxurianță naturistă și de bogăție senzorială, sentimental erotică... O evidență ilustrată - de fapt - de toate scrierile autorului, de la exercițiile de notație din tinerețe, din jumătatea a doua a anilor 1970, recuperate în Mecanica fluidului (2002), și pînă la proza și eseistica maturității. Un enorm talent sprijin pe
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
-i iarăși oglindește Un cer întins și arbori și culori. Bătrâne doctor, te-ai oprit din drum. Se joacă o fetiță-n flori... Ce dacă? Pe ochii tăi, sub ochelari, acum Pânze de fum tremurătoare-ți joacă. Eu te cunosc - sentimental nu ești Și viața o iubești cu bărbăție. Atâtea vieți, tu fără să clipești Ai smuls din gheara morții, sângerie. Și de perdeai vreo luptă-n zori de zi Cu fața palidă și răvășită, Spuneai că nu oricând poți izbândi
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
arme Ți-apar în gând fasciștii, preschimbând Spitalele în săli pentru cazarme? Vezi tu din nou copiii cum se sting Neîngrijiți, în hrube-n loc de case, Vezi tu c-al morții nevăzut paing I-nvăluie în nevăzute plase? Nu ești sentimental dar uite, sunt Și amintiri amare-ngrozitoare Ce-ți înfioară gândul ca un vânt Și te opresc deodată pe cărare. Și-atunci atâta duioșie simți Privind cum zburdă-n faptul dimineții Acest copil ce râde cu albi dinți, Acest copil
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
Elena Badea Horia Brenciu a recunoscut sâmbătă seară că a fost "răpus sentimental". Jurații show-lui-concurs "Te cunosc de undeva!", prezentat de Antena 1, au rămas impresionați de evoluția concurentei care a trebuit sâmbătă seară să intre în pielea Indilei, interpreta melodiei-fenomen Derniere Danse. Însă cel mai afectat a fost Horia Brenciu, care a
Brenciu, răpus sentimental de Indila by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38033_a_39358]
-
evoluția concurentei care a trebuit sâmbătă seară să intre în pielea Indilei, interpreta melodiei-fenomen Derniere Danse. Însă cel mai afectat a fost Horia Brenciu, care a recunoscut metaforic că Nicole Cherry este un artist desavârșit. "Dragă Indila, m-ai răpus sentimental. Să știi că în România există o fată pe nume Nicole Cherry care e al naibii de talentată", i-a spus juratul. Nici Pepe nu a rămas indiferent la prestația tinerei: "Am simțit o profunzime fantastică. O sensibilitate pe care ai știut
Brenciu, răpus sentimental de Indila by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38033_a_39358]
-
atent dozat de dispreț și sentimente pozitive” (Knight, 2005:118) sunt multiplicate cvasiidentic de la carte la carte. Atunci când strategia devine obositoare, scriitorul se întoarce la o formulă preexistentă epocii hardboiled, propunând un roman în cea mai bună descendență a literaturii sentimentale. Dar, chiar și în acest caz, punctele tari rămân personajele și stilul, nu structura romanescă și narațiunea. Logica internă a genului a determinat ca, finalmente, diferențele la nivel tematic să se atenueze prin evoluția și absorbția în main-stream-ul practicii literare
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
să fie readusă în atenția publicului. Textul pe care îl reproduce reeditarea de la Humanitas este cel al ediției a doua, revăzute, a cărții, datând din 1969 și conținând în plus față de cea princeps trei noi capitole: „Revizor școlar”, „Un moment sentimental din tinerețe” și „Reporter judiciar ocazional”. Micile îndreptări stilistice și îmbogățirea capitolului „Cronologie”, cu care se deschide biografia, sunt și ele semnalate cititorului, dar fără a fi precis indicate. Primul dintre aceste capitole a constituit, de fapt, o revenire a
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
Recitindu-l azi, descopăr numeroase „întoarceri acasă” - la Belobreșca, satul natal, spațiu al unei ferilități creatoare sârbe neobișnuite: aici s-au născut mulți artiști, cărturari, literați citabili. În (Între Belobreșca și Zlatița) - titlul e pus în paranteze - asistăm la topografii sentimentale: „în vârful Locvei se află un tei/cu flori/cu alai de albine/cu păstori nepricepuți/cu un pârâu alb/între două umbre de pasăre//nu mă lasă o clipă să adorm//noapte de noapte/îi taie oamenii râzând în
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
Liceului „Bălcescu”, profesoara Maria Cogălniceanu, autoarea, în 2006, a unei culegeri de documente privitoare la Panait Istrati. Autorul Chirei Chiralina era de așteptat să ocupe atenția cercetătorilor brăileni și constatăm cu satisfacție că faptul se întâmplă nu doar din rațiuni sentimentale. Vor fi fost, în punctul de pornire, și acestea,dar ce ni se înfățișează acum are aspect laborios și interesează întâi de toate prin conținut, prin ce ni se spune. Lucrarea Mariei Cogălniceanu (Istrati după Istrati, apărută la Editura clujeană
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
o scurtă prefață la reportajul cu pricina. Cu toate necazurile din ultimii patru ani, cât au durat procesele USR cu moștenitorii, despărțirea a fost mai puțin tristă decât ne-am așteptat, ba chiar aproape senină, presărată cu momente de umor sentimental și reconfortant. Au participat scriitori legați de perioade diferite din istoria Casei Monteoru. Poetul Ion Horea a povestit cum a decurs întâlnirea inauguratoare, de la începutul lui 1952, în care Mihail Sadoveanu a citit o proză, sau aceea din 1956 în
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
în acest spațiu consacrat. Administrativ, Uniunea revine în Casa Vernescu, în aripa dinspre strada Sfinții Voievozi, unde există toate condițiile de funcționare. Cu mărturisirea că, dintre toate întâlnirile, numeroase, din Sala Oglinzilor, de-a lungul anilor, aceasta e cea mai sentimentală, Nicolae Manolescu le-a dat cuvântul scriitorilor prezenți, martori de zeci de ani ai istoriei casei. Șirul evocărilor a fost deschis de Ion Ianoși, care s-a văzut pus în imposibilitatea de a alege dintre sute de amintiri, care-i
Despărțirea de Sala Oglinzilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3754_a_5079]
-
tânărul (apărut cu câțiva ani mai devreme). Prezentă și ea, autoarea i-ar fi șocat pe auditori propunând un joc de societate destul de neofertant: cei din sală erau convocați să ghicească cine (din lumea literară) a fost, în biografia ei sentimentală, „tânărul”. Am motivele mele să mă îndoiesc de veracitatea acestei relatări 1. Dacă însă lucrurile chiar se vor fi întâmplat așa, gestul lui Danilov tot inoportun mi se pare (pp. 188 - 189). Revenind la mărunțișurile aproape private pe care autorul
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
Din solidaritate și compasiune, era în stare să-și dăruiască nu numai sufletul, ci și trupul primului venit” (p. 45). De formulări nedemne nu scapă nici Rodica Palade (în chestiunea legăturii cu Virgil Mazilescu), nici Magdalena Ghica (ale cărei încurcături sentimentale de la începutul deceniului al nouălea sunt devoalate fără înconjur), nici soția poetului Ion Drăgănoiu (descrisă ca o doamnă încă seducătoare la aproape patruzeci de ani, nevoită să tolereze infidelitățile soțului). Pretinsa reabilitare a unei poete astăzi uitate (Ileana Zubașcu, soră
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
Dacă acum nu putem avea cetățenie română pe ambele maluri ale Prutului, măcar să le am pe amândouă", a spus șeful statului, citat de Traian Băsescu a fost întrebat dacă este hotărât să ceară cetățenie moldovenească. "Da, categoric. E o chestiune sentimentală. Eu mi-aș dori ca românii să trăiască într-o singură țară, să aibă o singură cetățenie. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aș bucura să fiu și cetățean al Republicii Moldova. Ar exprima ce simt. Dacă
Traian Băsescu va cere cetățenia unui alt stat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36137_a_37462]
-
ana, Elena Badea Președintele Traian Băsescu este decis să ceară cetățenia Republicii Moldova, însă doar după ce își va încheia mandatul de președinte al României. "Da, categoric. E o chestiune sentimentală. Eu mi-aș dori ca românii să trăiască într-o singură țară, să aibă o singură cetățenie. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aș bucura să fiu și cetățean al R. Moldova: ar exprima ce simt
De ce vrea Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36151_a_37476]
-
remarcabilă, fapt care nu mă îndoiesc că îi va atrage pe cititorii interesați de istoria vieții cotidiene din România. Astfel „restaurată”, ediția se înfățișează ca una cu adevărat critică a vechii monografii, a cărei valoare era mai curând istorică și sentimentală, decât științifică. Valoarea ei istorică a fost prezervată, iar informația interesantă științific a fost mai bine pusă în valoare. Rezultatul este o imagine complexă a Brașovului imediat după Marea Unire. Una de natură să îi intereseze pe istorici, pe sociologi
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
va viza și culegerile de documente și monografiile publicate în limbile germană și maghiară, înainte și după 1918. Evident, ar fi bine și ca volumele următoare să fie îngrijite la fel de bine ca acesta. Altminteri, utilitatea lor ar rămâne locală și sentimentală, nu culturală.
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
pe care îl văd pe litoral în fiecare an", a spus Băsescu. El a adăugat că artiștii din țara vecină nu au nicio restricție în România, deoarece vin cu o "muzică dulce, de calitate, care păstrează fibra firii noastre". "Sunteți sentimentali, ca și noi, și sunteți buni", a mai spus Băsescu.
Care este motivul personal al lui Băsescu pentru deplasarea în Moldova by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36347_a_37672]
-
anunțat și răsanunțat este Emir Kusturica, probabil unul dintre cei mai serioși candidați la o a treia Palme d'Or, singurii rivali fiind frații Dardenne. S-a spus că filmul bosniacului, The Milky Road (Calea laptelui), ar fi "o dramă sentimentală", ale cărei turnaje au avut loc în Bosnia și Șerbia, cu Monica Bellucci în rolul principal. Mare dezamăgire în rândurile ziariștilor care nu par mulțumiți cu argumentul neterminării peliculei la timp, bănuind, mai degrabă, cauze de natură politică. Surpriză plăcută
Cannes 2014-Cronica unei selecții bănuite. Un mare absent: Emir Kusturica by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/36466_a_37791]
-
sunt guralive. Importante sunt situarea, harta pe care evoluezi de bună voie ori împins de condiționări exterioare și relaționărilede care ești în stare. Acestea din urmă pot oricând ignora curgerea firească a orelor, dar întoarcerile nu sunt nici nostalgice, nici sentimentale, ci relansatori în partida numită viață. Jucătorul consideră fiecare experiență parte dintr-un antrenament cu final niciodată evocat: „Pentru Issac, privirile înapoi erau doar resorturi pentru elan. Priviți un săritor la înălțime. Face un pas înapoi și apoi se îndreaptă
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
care Dante o nutrea pentru ea de pe cînd era un băiețaș. Că Dante a fost atunci salutat de Beatrice, nu e neverosimil; neverosimil este, în schimb, că după împlinirea vîrstei de optsprezece ani între cei doi se stabilise o legătură sentimentală. Chiar Viața nouă, unde se afirmă asta, dezminte. Într-adevăr, citim că după acel moment, timp de „cîteva luni și ani”, Dante a scris poezii de dragoste pentru cel puțin alte două destinatare. În roman susține că recursese la aceste
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
paravan”, pentru a putea să-și țină ascunsă adevărata iubire și pentru a îndrepta în altă direcție atenția curioșilor din Florența; în realitate, aceste rime dovedesc că timp de cîțiva ani, după 1283, Beatrice încă nu apăruse în orizonturile lui sentimentale și poetice. În Viața nouă recurge la aceste expediente și la altele doar pentru că vrea să-și plaseze întreaga producție lirico-amoroasă sub semnul Beatricei, alterînd, desigur, faptele, dar în așa fel încît să fie credibile. Anul 1283, ca prag al
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]