124,680 matches
-
colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în toată această varietate a decorurilor și luxurianță imagistică adecvată la sintaxa revoltei, este postura singulară a poetului, atât de consecvent pe linia privirii lui. Deși o serie de ipostaze, de roluri dramatice, de voci distincte intră în combinatoria lirică, unitatea punctului de vedere se păstrează. Iarăși un paradox: pe cât de histrionic se prezintă autorul în viața sa diurnă, obișnuită, cam agitată după 1989, pe atât de centrată
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Soldat, de straja nopții în agora, Îmi port mantaua grea de întuneric Și voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
locului, scriitorul Francisc Păcurariu ar fi împlinit acum nouăzeci de ani. Printre participanți, o parte din redactorii revistei „Mișcarea literară” de la Bistrița și conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
partea de sfârșit a anului 2004 și cea de început a anului 2005, Marian Barbu este pe „pământul dintre două oceane”, cum numește UȘA. Scrie aici 12 texte, cele mai multe cu finisare în decembrie și martie, pe care le publică în seria cărților de critică și istorie literară, Trăind printre cărți, vol. IV (Ed. Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu” Petroșani, 2005), ordonate (și alături de alte texte) în conexiune ideatica, în capitolele: ÎI. Literatura universală (Harold Bloom - la 75 de ani; Julio Cortázar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom, care a introdus termenul de canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom, care a introdus termenul de canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa mult despre cuprinsul acoladelor, de la probleme de teorie la teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și a desfrâului, de aceea întreabă: pentru ce nu o lași pe desfrânată să fie o simplă desfrânată, ci o faci și pe ea o criminală?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 24 despre Epistola către Romani, în NPNF seria I, vol. 11, p. 520 apud Pr. Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 193. footnote> Sesizând relația cauză-efect, Sfântul Ioan Gură de Aur respinge contracepția și adulterul, întrucât acestea conduc la avort. Astfel, el spune: De ce semeni acolo unde nu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cel mai mare preț dăruit omului de Dumnezeu pe care nimeni nu-l mai poate da înapoi: viața. 4. Se încalcă porunca dragostei. 5. Se știrbesc drepturile societății față de care fiecare om are anumite îndatoriri de îndeplinit. 6. Se ucid serii întregi de urmași, care aveau dreptul la viață și puteau fi de mare folos societății (genii, preoți, dascăli, muncitori, mame etc.). Deci uciderea pruncilor în pântece este păcat împotriva firii omului, împotriva societății și împotriva lui Dumnezeu<footnote Pr. Prof.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sau femeie, se confruntă în timpul vieții cu o varietate de sentimente, cum ar fi: speranță sau disperare, dragoste sau cinism, mulțumire sau frustrare. Cu aceste sentimente va întâmpina și femeia apariția unei sarcini, la care se mai adaugă și o serie de factori care îi determină alegerea de a o păstra sau de a o întrerupe. Dintre acești factori, cei mai importanți ar fi: împrejurările: relația cu familia, relația cu tatăl copilului, sănătatea în timpul sarcinii, situația școlară (nefinalizarea studiilor); emoțiile: secreția
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
războinică este înlăturată. În mijlocul deprimării generale, principele Ferdinand este proclamat rege. Iar la câteva zile se face înmormântarea grandioasă a acelui care a fost întemeietorul României moderne. Din balconul Conservatorului de muzică, pe atunci în str. Visarion, priveam cu o serie de colegi cortegiul înmormântării, care se desfășura pe marele bulevard Brătianu. În aer plutea o tristețe imensă, iar toate clopotele orașului cântau cu jale. Cu moartea regelui, mie personal mi s-a năruit o lume întreagă! La curtea de Argeș
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
abia se mai putea respira și primirea făcută mie a fost într-adevăr enormă; ziarele delirau. După concert, mi s-a dat un mare banchet în cinstea mea, de către doamnele patronese, maestrul Dima, Părintele ProtopopSaftu și alte notabilități. După o serie de toasturi văd alături la o masă instalat și un ochi la mine, pe credinciosul meu cerber, agentul de siguranță, care crezu de cuviință că nici la această manifestație să nu mă slăbească din vedere. A doua zi făcurăm o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
decât pe cei deja convinși de valoarea unei opere de artă dacă rămâi la formula adormitoare a mesei rotunde și a discursului citit - cu sau fără har - de pe prompter. Cultura ar putea fi promovată eficient adoptând modelul filmelor documentar-militante din seria ,Mari români". Altminteri, dacă anchor-man-ul unei emisiuni culturale nu are carisma și competența unei veritabile vedete, efortul e inutil. Un element de care nu ține nimeni seamă este dozajul. Important nu e doar cum, ci și cât spui privitorului sau
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
păstreze prospețimea pe care i-a dat-o coregraful danezo-francez Harold Lander, probabil pentru că a fost dansată cu multă dăruire de toți soliștii parizieni, în finalul recitalului, a fost piesa Studii de Czerny. Pe muzica lui Karl Czerny, după o serie de exerciții la bară, cu siluetele balerinelor poetic conturate ŕ contre jour, a urmat o adevărată avalanșă de variații - duete, solo-uri, trio, quartete - executate cu brio, care ne-au consolat parțial pentru tot restul serii. Din păcate spectacolul parizian
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
Și nu mică mi-a fost satisfacția în fața unui spectacol plin de savoare și prospețime. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 85 de ani de la înființarea Operei Române ca instituție de stat, în 1921, și face parte dintr-o serie de festivități. Iar coproducția alătură teatrului bucureștean, Opera Națională Timișoara și asociația vieneză C.E.E. Musiktheater (,Teatrele muzicale din Europa Centrală și de Est") care susține proiecte multinaționale în sprijinul scenelor respective (colaborări, schimburi, dotări, investiții, burse pentru cântăreți); și nu
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
prieten N. D. Cocea și a lui E. Giurgiuca, am înființat o editură de cărți literare. Aveam o tipografie mică cu o singură mașină plană Nr. 6. Aici am început să tipăresc pe cheltuiala mea primele lucrări ale unei întregi serii de scriitori, azi cu renume, care pe atunci erau lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
lucrare diferită (Mozart)<footnote Analiza comparativă a acestui tip de procedură convențională în lucrările lui Mozart și reformularea convenționalului în tematic la Beethoven o găsim tratată la modul detaliat în Charles Rosen, Tradition without Convention: The Impossible Nineteenth-Century Project, în seria „The Tanner Lectures on Human Values”, University of Utah, 11 aprilie, 2000. footnote> . Gândirea lui Schnittke, însă, procedează la inserția organică a citatului, reformulând semnificația idiosincratică a citatului stilistic în termeni de funcție tematică. Un termen generic pentru întreaga concepție
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât și la sistemul de leitmotive în dramele muzicale ale lui Wagner, sau funcția de modúl generativ al seriei, spre exemplu, în muzica lui Webern. Putem construi în acest sens o linie de descendență a însăși funcției de idee generativă ca element organic primar, implicat în edificarea procesual-structurală a unei lucrări muzicale. footnote> o dezvăluie chiar compozitorul într-o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Ann Arbor. Acolo am ținut un curs de programare, având acces la un studio de muzică electronică ultraperformant, în cadrul căruia am obținut un doctorat în compoziție. Cu un grup de colegi și cu suportul regretatului William Albright am organizat o serie de concerte "multi-media" destul de îndrăznețe, aș spune, chiar și pentru perioada de mijloc a deceniului opt. Următorii trei ani am predat la Chicago Musical College, care aparține de Roosevelt University, iar din 1978 sunt la University of Illinois in Urbana-Champaign
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
care vor fi supuse, în stabilirea limitelor exacte între care diferitele valori pot să varieze, până la decizia de a folosi, să zicem, un program de tip DISSCO. Prin comparație, deseori se uită că a scrie muzică tonală reprezintă o lungă serie de decizii implicite, pe care însă le acceptăm (fără să ne mai gândim la ele) din obișnuință sau din lene intelectuală.
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Kremlin, care a căzut odată cu prăbușirea sistemului sovietic? Ce altceva era "independența" națională, trîmbițată pînă dincolo de sațietate decît o grimă ticluită spre a-i înșela pe oamenii politici occidentali, extorcînd de la aceștia o nemeritată recunoaștere? Explicabil, s-au găsit o serie de autori români care au marșat pe găselnița protocronistă. Ne vom opri la analiza cîtorva dintre ei așa cum apare în substanțialul, remarcabilul prin necomplezență volum de eseuri al lui S. Damian, Trepte în sus, trepte în jos. Evident, literații în
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
clopotul bisericii din Pipirig. Dacă și Ciubuc, al cărui nume, săpat în bronz, clopotul îl bătea, zi de zi, făcându-l să răsune în lume, intra în genealogia luminoasei manie... Și bunicul David relatează mai departe, desfășurând lent, dar apăsat, seria de nume de oameni și locuri, în stilul pe care, mai târziu, în aceeași vatră istorică veche, îl vom întâlni la Rebreanu... Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine; și apoi a pribegit de-acolo, ca
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
semnificativă nu numai pentru tezaurul de spiritualitate autohtonă, dar reprezentându-l și pe George Breazul în apogeul carierei sale științifice și didactice”<footnote Oprea, Gheorghe - George Breazul - 110 ani de la naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de Colinde s-a bucurat și de valoroase aprecieri externe, cum ar fi cele exprimate de muzicianul belgian, Ernest Closson, de muzicologul englez Edward Dent, de muzicologul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în: Gândirea. București, An XV, nr. 6 iunie 1936, pp. 314 - 317; Republicat ca broșură, sub titlul Muzica românească la Praga, București, Cartea Românească, 1936, p. 12. O variantă mai scurtă a apărut în revista Mișcarea muzicală, București, An I, (Serie nouă), nr.6 - 7, iunie - iulie 1936, pp. 7 - 9; Republicat în formă integrală în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 352 - 359; footnote> . Manualele au intrat în atenția specialiștilor străini, o mare autoritate e timpului elogiindu-le
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Roumaine d’Histoire de l’Art, Série Théâtre, Musique, Cinéma, București, Edition de l’Academie, tom X, nr. 1973; footnote> , Gheorghe Oprea<footnote Oprea, Gheorghe - George Breazul - 110 ani de la naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> ; - istoricul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I..., pp. 5 - 83; footnote> , Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu Ioana - Pagini
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1 (77), ianuarie - martie 2009, pp. 39 - 58; footnote>. Acestor conflicte se poate datora și disprețul unor folcloriști din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]