1,273 matches
-
scrisului în limba idiș. Aflând în cele în urmă de succesul schițelor și foiletoanelor umoristice ale fiului său, Nahum Rabinovici îsi va exprima totuși satisfacția, dar totodată și marele regret că el iși risipește talentul în „limba bucătăreselor și a servitoarelor”, cu alte cuvinte a femeilor evreice, în loc de ebraică, limba învățaților și a scriitorului mult admirat din mișcarea Haskala, Avraham Mapu, (în vremea aceea evreicile nu aveau acces la „heder”, „ieșiva”, sau alte școli religioase cu limba de predare ebraică deci
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
cu autoportretele sale. Printre tablourile notabile din această perioadă se numără "La conversione della Maddalena" (Convertirea Magdalenei), auto portret, cântăreață la lăută (acum se află în colecția Ateneului Wadsworth, Muzeul de Arta) și "Giuditta con la sua ancella" (Judith și servitoarea ei), acum se află în Palatul Pitti. Artemisia a pictat o a doua versiune a "Giuditta che decapita Oloferne" (Judith ucigându-l pe Holoferne), care acum este găzduită în Galeria Uffizi din Florența. Prima, o versiune mai mică a "Giuditta
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
realizate picturile ei, se pot atribui anumite picturi de-ale ei acestor ani, precum: "Ritratto di gonfaloniere" (Portretul gonfanorierului), astăzi aflat la Bologna (un exemplu rar al capacității sale de pictoriță portretistă) și "Giuditta con la sua ancella"(Judith și servitoarea ei), astăzi, găzduit la Institutul Artelor din Detroit. Tabloul din Detroit este remarcabil mai ales pentru măiestria sale în clarobscur și tenebrism(folosirea contrastelor puternice între lumină și întuneric), tehnici pentru care Gerrit van Honthorst, Trophime Bigot, și mulți alții
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
ani și va avea 8 copii. În anul 1826 reușește să fugă de la propietarul ei refugiindu-se la o familie de quakeri, o sectă religioasă întemeiată în secolul XVII de George Fox (1624-1691). Mai târziu va lucra în New York ca servitoare. În anul 1843 își schimbă numele în „” (Vizitatoarea adevărului) și devine predicatoare nomadă, atrage atenția asupra ei prin predicile ținute la biserici sau diferite adunări.
Sojourner Truth () [Corola-website/Science/313328_a_314657]
-
mult cum ea îl iubea pe el. Seri și Moe Două colege de clasă ale lui Yaya și așa numite prietene ale ei, care au o plăcere în a o tortura. Ele o poreclesc și o tratează ca pe o servitoare și sunt primele care descoperă că lui Yaya îi place să se costumeze în lolita gotică dar eșuează în a arăta tuturor acest lucru, fiind oprite de Nana. Shōhei Un prieten de-al lui Moriyama care este interesat de vocea
Othello (manga) () [Corola-website/Science/313480_a_314809]
-
și didactice. Atât Wells cât și Jules Verne sunt recunoscuți ca „părinții genului științifico-fantastic”. Herbert George Wells, al patrulea și ultimul copil al lui Joseph Wells (proprietar de magazin și amator de cricket) și al soției sale Sarah Neal (fostă servitoare), s-a născut pe 21 septembrie 1866, la Atlas House, 47 High Street, Bromley în districtul Kent. Familia sa făcea parte din clasa mijlocie inferioară. O moștenire le-a permis să achiziționeze un magazin de bibelouri, fără a fi o
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
târziu utilizate ca inspirație pentru nuvelele "Roțile Norocului" și "Kipps". Mama și tatăl lui Wells nu se împăcau prea bine unul cu celălalt (ea era protestantă iar el un liber cugetător). Când mama sa s-a întors să lucreze ca servitoare (în Uppark, o casă în Sussex) o condiție a locului de muncă a fost ca să nu aibă spațiu pentru soț sau copiii. Ca urmare, părinții săi au dus vieți separate deși nu au divorțat niciodată și nu au avut alte
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
Godefroy, fiul unui bancher, prieten al artistului, urmărește fascinat jucăria care se învârte, este dedicat nestingherit jocului, uitând de toată lumea, pierzând noțiunea timpului. În jurul anului 1740, temele reprezentând scene de viață ale lui Chardin suferă transformări profunde. Pictorul renunță la servitoarele care ajută la treburile casei (vezi "Femeia curățind gulii"), el ne invită acum în interioare mobilate cu gust unde se desfășoară scene de viață burgheză. Succesul de care se bucură "Toaleta de dimineață" se bazează totuși pe ceva mai mult
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
povestiri. În această povestire, Holmes îi narează lui Watson niște evenimente petrecute după o vizită a unui fost coleg de universitate, Reginald Musgrave. Musgrave îl vizitează pe Holmes după dispariția a două persoane din personalul său casnic, Rachel Howells, o servitoare, și Richard Brunton, un majordom aflat de mult timp în slujba familiei. Cei doi au dispărut după ce Musgrave îl concediase pe Brunton pentru că l-a prins citind pe ascuns un document de familie, Ritualul Musgrave. Ritualul, care data din secolul
Ritualul Musgrave () [Corola-website/Science/323391_a_324720]
-
săptămână. Cititorul află mai târziu că Brunton avea nevoie de timp pentru altceva. Câteva zile mai târziu, Brunton a dispărut, lăsându-și în cameră majoritatea bunurilor sale. Patul său nu fusese folosit. Nici o urmă nu a fost găsită de la el. Servitoarea, Rachel Howells, care era o fostă iubită a lui Brunton, a avut un comportament isteric când a fost întrebată despre locul unde se afla Brunton, repetând mereu că el a plecat. Ea s-a aflat într-o astfel de stare
Ritualul Musgrave () [Corola-website/Science/323391_a_324720]
-
isteric când a fost întrebată despre locul unde se afla Brunton, repetând mereu că el a plecat. Ea s-a aflat într-o astfel de stare de boală că a fost necesar ca să fie supravegheată peste noaptea de o altă servitoare. În cele din urmă, servitoarea care o supraveghea a ațipit, iar isterica Rachel Howells a fugit pe o fereastră. Urmele ei de pași duceau pe malul unui lac și se opreau acolo. Musgrave a dragat lacul, dar a găsit doar
Ritualul Musgrave () [Corola-website/Science/323391_a_324720]
-
despre locul unde se afla Brunton, repetând mereu că el a plecat. Ea s-a aflat într-o astfel de stare de boală că a fost necesar ca să fie supravegheată peste noaptea de o altă servitoare. În cele din urmă, servitoarea care o supraveghea a ațipit, iar isterica Rachel Howells a fugit pe o fereastră. Urmele ei de pași duceau pe malul unui lac și se opreau acolo. Musgrave a dragat lacul, dar a găsit doar un sac de pânză de
Ritualul Musgrave () [Corola-website/Science/323391_a_324720]
-
echipa pentru a le găsi. Din fericire, Peyton îi găsește la teatru. Între timp, Amber Lee își concediază asistentul ei și o angajează pe Sharpay doar pentru a face pe șefa cu Sharpay. În necunoștința de cauză, Sharpay este o servitoare pentru ea și vine de câte ori are ea nevoie. Sharpay mai tarziu află că Amber Lee nu e cine pare a fi. Așa că ea și Roger născocesc un plan pentru a o concedia de la spectacol. Planul ei a mers, numai că
Minunata aventură a lui Sharpay () [Corola-website/Science/323465_a_324794]
-
sunt severă - bufnește la mine." Într-o altă scrisoare către Nicolae, în timpul Primului Război Mondial, Alexandra se plânge că Olga n-are umor și că în general este reticentă în a face vizite la spital, unde lucra pentru Crucea Roșie. Una dintre servitoare, Elizaveta Nikolaevna Ersberg, i-a spus nepoatei sale că Țarul acorda mai multă atenție copiilor decât o făcea Alexandra iar Alexandra era adesea bolnavă de la migrene sau de la cearta cu servitorii În 1913 într-o scrisoare către bunica sa, împărăteasa
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
simte obosită sau nu se simte bine. Olga i-a răspuns la 12 ianuarie că încearcă să se poarte cât mai bine însă nu e ușor deoarece doica s-a enervat fără a avea un motiv. Totuși, Ersberg, una dintre servitoare, i-a spus nepoatei sale că uneori servitorii aveau motive bune pentru a fi în conflict cu Olga deoarece Marea Ducesă era răsfățată, capricioasă și leneșă. Trei ani mai târziu, Alexandra a învinovățit-o pe Olga care avea 16 ani
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
mare eșec literar. După Răscoala , Rebreanu nu a mai dat nici o capodoperă, toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. Călinescu drept inegale. În Amândoi Rebreanu a încercat să scrie un roman polițist, descriind o crimă comisă de o servitoare cu instincte criminale. Evident scriitorul cunoștea romanele naturaliste. Liviu Rebreanu, a fost unul dintre puțini autori români care s-a bucurat de succes de librărie și a avut o situație stabilă din punctul de vedere financiar, s-a bucurat și
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
disparate surprinzând conștiința. Tristan Tzara e un poet de o incontestabilă ușurință lirică, știind să radă cu aripile cea mai joasă proză: ”Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată,/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul.” O ramură a avangardismului este constructivismul, inițiat la noi de poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
este comerciant și patronul unei fabrici de bere, iar bunicul ei dinspre mamă este talmudist. Devenind, după moartea mamei, singura femeie într-o familie cu șase bărbați (tatăl și cei cinci frați), Julie Löwy își acceptă de timpuriu statutul de servitoare a capriciilor masculine. Hermann și Julie se căsătoresc la 3 septembrie 1882, apoi se mută în Praga și deschid un magazin de galanterii ("Galanteriewaren"), unde vând umbrele, bastoane, articole de îmbrăcăminte, accesorii la modă etc. Cei doi vorbesc un dialect
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
bunăvoie dintr-o lume vrăjmașă, fără speranță, unde se simte un parazit. "America" începe ca un roman inițiatic, avându-l ca protagonist pe Karl Rossmann, un tânăr de șaisprezece ani exilat din Europa de proprii părinți pentru că a sedus o servitoare. Coborând în portul New York, Rossmann își dă seama că și-a uitat umbrela, așa că se întoarce pe vas și pătrunde într-un labirint de uși și culoare. Întâlnește un fochist aflat într-o situație lamentabilă din cauza tratamentului inuman pe care
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și rămâne inaccesibilă rațiunii. Romanul este completat de scurte episoade de iubire, spontane și vremelnice, dovedind nesiguranța și lipsa de angajament sentimental a protagonistului. Josef K. este atras de domnișoara Bürstner, o chiriașă dintr-o cameră vecină, sau de Leni, servitoarea avocatului Huld. Capitolul final al romanului este tragic și teatral: doi domni îl execută pe Josef K. cu un cuțit de măcelar, iar eroul se supune destinului și acceptă să moară « ca un câine ». Dintre cele trei mari romane ale
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Informații și Contrasabotaj, a comandat trupele de luptă împotriva rezistenței anticomuniste din munți. a fost căsătorit cu Elisabeta Gall și au avut doi băieți: Vladimir (n. 1950) și Pavel (n. 1960). Pavel Aranici a fost fiul Iulianei Aranici, bucătăreasă și servitoare la Satu Mare; tatăl nu este cunoscut. În dosarul de cadre de la Securitate scrie că Aranici este „fiul lui Natural și Iuliana, din Satu Mare”. Istoricul Marius Oprea susține într-una din cărțile sale că tatăl lui Aranici se numea Szabó și
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
si a restului concubinelor (femei cu rolul funcțional de a-l întreține pe Sultan în dormitor). Alături de acestea im Harem mai locuiau fiicele Sultanului și Eunucii. Multe dintre femeile din harem nu aveau să îl vadă niciodată pe Sultan devenind servitoare pentru acoperirea necesităților zilnice ale funcționarii haremului. Putem caută motivul existenței Haremului în însăși cultură Otomană. În tradiția Otomană se obișnuia concubinajul alături de sclave, concomitent cu mariajul legal pentru reproducere. Sclavia concubinajului presupunea folosirea sclavelor femei pentru reproducere. Sclavele, copii
Harem () [Corola-website/Science/317656_a_318985]
-
ndute de proprii părinți. Multe familii georginene și circasiene își încurajau fiicele să dewvina concubine prin intermediul sclaviei , promitandu-le o viață de lux confortabilă, toate femeile la intrarea în harem purtau denumirea de odalisce (femei de curte), îndeplinind rolul de servitoare în harem. Odaliscele nu erau de obicei prezentate sultanului, numai acelea de o extrordinară frumusețe și talent, văzute ca niște potențiale concubine, erau pregătite pentru acest pas. Ele erau învățate să danseze, să recite poezii, să cânte la diverse instrumente
Harem () [Corola-website/Science/317656_a_318985]
-
în anturaj 150 de femei care o deserveau, cantitatea de bijuterii, haine, proprietăți și daruri făcute de sultan era direct proporțională cu afecțiunea pe care acesta i-o purta. Odaliscele era pe treaptă de jos în ierarhia haremului. Erau considerate servitoare de uz general în harem. De obicei nu erau considerate suficient de frumoase pentru a fi prezentate sultanului. Erau văzute că potențiale canditate la rolul de concubină și pregătite pentru a-și dezvolta talentele. O mare onoare pe care sultanului
Harem () [Corola-website/Science/317656_a_318985]
-
de zece ani. Primea doar câte o felicitare de Crăciun, dar scrisorile ei nu l-au găsit niciodată. La vârsta de 16 ani sosește la Kaleido Stage și se împrietenește cu Mia Guillem și Sora Naegino. Inițial, aceasta obținuse rolul servitoarei Cenușăresei, dar Mia creează Tripla Iluzie pe care o execută alături de Anna și Sora. Anna va fi partenera Sorei și va juca la trapez în Mica Sirenă, și cu această ocazie va începe să aibă mult succes și mulți fani
Anna Heart () [Corola-website/Science/317724_a_319053]