19,086 matches
-
când i se părea că un text nu sună bine, că nu respectă unele rigori ale teoriei literare. Uneori mă supăram, aveam senzația că-mi critică excesiv scrisul, dar în fond, simțeam că are dreptate și până la urmă, îi urmam sfaturile. Totul spre binele meu, ca aspirant la un nume, într-o lume destul de crudă și selectivă. A, am uitat să-ți spun, Mihu era profesor de limba franceză, la un renumit liceu din București. Un bărbat distins, cult, rafinat. Dar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vin peste tine ca un torent care mătură totul în cale. Preț de o clipă, o zi sau luni întregi. Depinde. Ești tânără, Ana. Știi și tu, fiecare învață din propriile experiențe, dar aș vrea să-ți dau totuși un sfat: să nu crezi orbește în nimic! Cu atât mai mult, în iubirea perfectă, completă, fără cusur. Nu există decât în visele noastre cele mai tainice. - Și eu care speram că tu ai găsit-o. Toate scrisorile tale m-au făcut
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
femeii din mine. Când vei avea un copil, vei vedea că așa stau lucrurile. Da, fiecare învață din experiențele proprii. Din greșeli și din suferințe adânci. Îmi ești dragă, Ana. Și pentru că îmi ești dragă, vreau să-ți dau un sfat: ai grijă de sufletul tău, drămuiește bine cui merită să-l așezi în palmă. Să nu crezi orbește în nimic. Mai ales în dragostea perfectă. Indestructibilă. Viața nu este deloc un film siropos, ea este o lecție grea, destul de complicată
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
m-au întrebat de ce nu scriu din cele ce le povesteam. Răspundeam că nu știu gramatică, replica din partea lor venind imediat spunînd că sunt oameni care să facă corectura. Printre cei care m-au sfătuit, mulți sunt profesori universitari. Un sfat l-am primit prin corespondență de la o persoană necunoscută, ulterior am aflat că locuiește în Franța și este de naționalitate franceză. Am ezitat și de această dată timp de trei ani până când m-am hotărât. Țin să mulțumesc domnului prof.
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ducă la cimitir și să-i facă groapă și să-l îngroape creștinește, dar toate acestea după ce va muri Zavastia, că de acum nu mai are mult de trăit. După vreo săptămână Zavastia a trecut în lumea celor drepți. După sfaturile primite de la acea vrăjitoare și de la un călugăr bătrân de la Mănăstirea Neamț, neamurile au înmormântat-o pe Zavastia, conducând-o pe ultimul drum alături de toată suflarea satului. Foarte multe femei au jelit-o. Întorși acasă, au săpat sub pragul de la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai facă. Călugărul i-a certat că nu au îngropat osemintele de om creștinește. Apoi i-a sfătuit să dea foc la casă și să nu ia nimic din casa respectivă. S-au întors acasă, dar tot nu au urmat sfatul călugărului și au dărâmat casa fără să-i dea foc. Și-au făcut o altă casă și au luat o ușă de la casa diavolului, că erau săraci și nu aveau cu ce să-și cumpere o ușă nouă. Așa s-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar atunci când se discutau chestiuni care priveau direct proprietatea lor. În satul arhaic, voturile erau egale, având la bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice și satele roi vor ajunge în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice și satele roi vor ajunge în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice și satele roi vor ajunge în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în seama judecătoriilor oficiale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în seama judecătoriilor oficiale și rezolvate conform Codului civil (Stahl, 1998, vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al Vrancei era o structură de organizare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în seama judecătoriilor oficiale și rezolvate conform Codului civil (Stahl, 1998, vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al Vrancei era o structură de organizare care venea să completeze nivelul constituțional, era una dintre „constituții”. Vrancea însă avea un statut unic între regiunile românești de atunci, cu o independență mare în autoorganizare. În lipsa presiunilor oficiale, structurile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei care ajung astfel să plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul de proprietate asupra părților respective de munte, negând astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tot ce găsea mai frumos pe la colegele de liceu, păstra semințele și primăvara numai ce vedeai cum răsăreau acele minunății, de care bunicii ei erau foarte mândri. Oameni În vârstă, creștini ortodocși, cu frică de Dumnezeu, nu mai conteneau cu sfaturile pentru nepoata lor să fie cu mare băgare de seamă, să nu cumva să facă o prostie să le Flora Stănescu - facă familia de râs. Bunica Îi povestea de unele fete neascultătoare care au sfârșit foarte rău. La vremea aceea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]