1,505 matches
-
priveliște a Infernului". Evident, o formulare așa de categorică pune pe gânduri. Autorul invocă însă pe Boltzmann, pe Heisenberg, pe Georgescu-Roegen, pe Schrödinger și pe mulți alții spre a ne convinge că dreptatea e de partea sa, ba nu se sfiește să declare că "în privința cosmogoniei pentru care a optat, se poate spune că gândul lui Eminescu se aventurează mai departe decât al lui Einstein, al cărui model cosmologic propriu-zis cel pseudostatic n-a rezistat ultimelor concluzii ale științei". Intuirea universului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modernă datorită, preocupărilor științifice, unele susținute cu intuiții de mare cutezanță, aidoma unui Leonardo (comparația aparține lui C. Noica), Th. Codreanu se pierde în digresiuni care, evident, diminuează din valoarea studiului. Iar ca "rețeta" să fie completă, el nu se sfiește să uzeze într-o insațietate de argumente stocate ritos de afirmația lui Tudor Ghideanu și de uimirea acestuia "că Eminescu recurge chiar și la calculul probabilităților pe axa existențială a identității numerice (?!), deși nu o face ca specialist" (sic!). Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau angajamente aproape sinucigașe, căci în dorința unora îndeobște intelectuali cu apetituri cosmopolite de a vedea România, și tot ceea ce ține de ființa ei spirituală sau materială, într-un circuit de referințe european, de liberă circulație internațională, nu s-au sfiit să denunțe și să repudieze, ca pe un adevărat balast, sau mai neaoșist spus, ca pe niște pietre de moară legate de picioare, toate elementele ce le configurau, fie și doar potențial, o identitate națională pur românească, în favoarea unui blazon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
independenței noastre statale. Așa în trecut, așa și azi. Iar pentru ca strădania demersurilor lor să fie cât mai eficientă, trebuia atacată conștiința națională, unul din factorii esențiali în definirea ei fiind Eminescu, pe care nu numai că nu s-au sfiit să-l denigreze, dar și-au pus la contribuție, cu ostentație, toate mijloacele posibile de compromitere, de respingere, de discreditare și chiar de anulare fizică sau morală, cu o înverșunare și o ură aproape de neînțeles. Din această perspectivă, cercetarea condițiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tălmăciri ale sinuciderii, pe portughezul Fernando Pessoa, care "identifică în sine 72 de poeți", pe Nichita Stănescu sfărâmând substantive și încă multe-multe alte personalități și fenomene spirituale. Zice în volum Theodor Codreanu: "Firește, putem divaga mai departe...". Și nu se sfiește s-o facă. Dar aceste divagații dau cărții atâta farmec și atâta împlinire! Desigur, autorul nu uită de "Cenușăreasă". Și revine în permanență la Bacovia, descifrându-i poezia, făcând paralele, arătându-i pe premergătorii și urmașii poetului de la Bacău. Tobă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a colectivității creatoare de mari valori intelectuale, pulsând mai viu prin colonialism, jaf, armonizarea intereselor pe calea războiului. Destinul trebuie acceptat nu interogat. Prea multe întrebări duc la expulzarea din istorie. Chiar "Dostoievski și Pușkin, umaniști, cum erau, nu se sfiau să disprețuiască și să dorească exterminarea unor popoare intruse în raport cu panslavismul, precum românii!". Orice ideologie stă foarte bine în pagină, aplicată creează panică, goluri uriașe în memoria celor care o declanșează, resemnare în sufletul celor asupra cărora se proiectează. Lucrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aproape de neclintit, în jurul căruia vibrează, cu iradieri subite, ființa oricăreia dintre cărțile semnate de acest autor. Pronunțând vocabula caiete, mintea ne duce de îndată la Eminescu. Manuscrisele lui au căpătat chip pe aceste forme materiale și Codreanu nu s-a sfiit să-l calchieze, din moment ce el s-a declarat discipol al marelui bard de la Ipotești aproape din copilărie. Ce să mai vorbim despre adolescență sau prima tinerețe? Aici, în aceste vârste, s-au copt conceptele, s-a născut flacăra și s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar fi putut avea mari necazuri dacă cineva ar fi avut acces la "comentariile" lui pe teme din acest palier. Deși Ceaușescu se afla în plină ascensiune și manifesta idei curajoase, mai ales în legătură cu evenimentele din Cehoslovacia, el nu se sfiește să surprindă gravele probleme legate de declinul socialismului și comunismului din pricina dictatorilor. Marx și Lenin au fost singurii care ar fi putut duce lumea la adevărul mult așteptat. E și aici un soi de utopie, dar să nu uităm că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o manieră neconvingătoare), criticul vorbind despre efectele nefaste ale corectitudinii politice și despre caracterul conjunctural al odei închinate lui Hitler, pe care o explică prin trimitere la o posibilă simetrie cu exaltarea lui Gr. Alexandrescu la 1840. Autorul nu se sfiește să discute nici despre acuzațiile de antisemitism aduse poetului sau despre experiențele toxicomane și sexuale din Germania, perioadă decisivă pentru formația lui Dan Barbilian (suferind, se pare, de priapism), care o cunoaște acum pe marea sa iubire Helga, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el, Nicolae Ceaușescu, îl alungase din Țară, furându-i ce avea mai scump: cetățenia românească." De altfel, se zice că poziția de la Congresul XIV, fie și numai schițată, ar fi grăbit căderea dictatorului. Dincolo de raptul teritorial, Ceaușescu nu s-a sfiit să abordeze explicit, chiar cu o anume vehemență (la prima întâlnire cu Brejnev), chestiunea Tezaurului, rămasă până acum într-un ridicol stand-by: o tot "analizează" o Comisie Mixtă care... tace. Cartea lui Th. Codreanu oferă, în a doua ei jumătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paraipan, gazdele mele. Tu le cunoști destul de bine. Am căutat să discut cu ele și să le mai dau câte un sfat relativ chiar la felul cum se poartă cu părinții. Le consider ca pe niște surori și nu mă sfiesc să le fac chiar și câte o mică observație. Așa sunt eu, lupul moralist, tu mă cunoști. M-am culcat cam pe la 10,30. De scris, nu am putut să-ți scriu nimic, și chiar de ți-aș fi scris
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
individ pe nume Walkay. Acesta avea, pe lângă actele sale de identitate, un pașaport pe numele Tibor Ardelean și s-a lăudat comerciantului de lemne că se afla „în serviciul de spionaj maghiar din Seghedin”. De asemenea, el nu s-a sfiit să afirme că tocmai se întorcea de la Ocna Mureș, unde un ofițer român i-a înmânat documente militare „prețioase”, și se îndrepta spre Seghedin pentru a le înmâna șefului său. Evident, informațiile furnizate de Freisberg au fost transmise rapid de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
internă a țării, iar cheltuielile de protocol ale ministrului de Externe „treceau de câteva zeci de milioane”, fapt care a alimentat supoziții diverse despre risipa banilor publici sau chiar despre proveniența acestor sume. Cercurile politice de dreapta nu s-au sfiit să acuze, tendențios, faptul că numele său real ar fi Titorov, ai cărui ascendenți proveneau din Rusia, iar ulterior s-ar fi stabilit în Oltenia, precum și faptul că, în activitatea sa diplomatică cu timpul, ar fi intenționat „chiar la o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a subminat în activitatea desfășurată. La rândul lor, starea de spirit a cercurilor ardelene care nu se aflau înregimentate în mișcări politice era liniștită față de prezența militară sovietică la granița de nord a țării. Unii dintre aceștia nu s-au sfiit să afirme că „rușii au interese care se completează, cel puțin momentan, cu ale noastre”, în scopul de a se opune, considerau ei, unor eventuale injoncțiuni germane. Intelectualii comuniști își exprimau satisfacția privind înfrângerea Poloniei, stat care, în opinia lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a condițiilor favorabile de exprimare politică și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de armatele eliberatoare, ca un popor ce a suferit cel mai mult jugul nazist. Din contră, nu se sfiesc să critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și, implicit, aderenți. Dorința cetățenilor era „reînvierea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fi fost exclusiv străini, urmași ai colportorilor, ai acelor mercatores sirieni și evrei din secolele al VIII-lea și al IX-lea, acele "picioare prăfuite" fără domiciliu fix și fără rădăcini. Tocmai acești nomazi, pe care nimeni nu s-a sfiit să-i exploateze și persecute în timpul negrelor secole ale "anarhiei feudale", și-au fixat în cele din urmă, atunci cînd averea lor și securitatea le-au fost asigurate prin constituirea asociațiilor de apărare și într-ajutorare frății, companionaje, "keures" etc.
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pămîntului Sfînt de la păgîni. Cu cîteva luni mai devreme, cu prilejul altui conciliu ținut la Piacenza, în martie 1095, suveranul pontif primise o solie bizantină venită să-i ceară ajutorul împotriva necredincioșilor, "în numele apărării Sfintei Biserici". Trimisul Basileului nu se sfiește să zugrăvească tabloul în culori și mai sumbre, anume pentru a smulge Papei adeziunea, pe care acesta din urmă, puternic impresionat de cele relatate, i-o și acordă, emoționat, dar și interesat de ideea de a putea aduna, în lupta
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
De la Poverello din Assisi și pînă la tribunalele Inchiziției, unde-și vor afla loc repede frații "minori" și "predicatori", distanța este uriașă. Cu franciscanii și dominicanii, Papalitatea dispune de un instrument de temut de convertire, de care nu se va sfii să se folosească în tot timpul secolului al XIII-lea și, mai departe chiar, pentru a-și menține și întări influența în Europa creștină. Capitolul 7 CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ ÎNTRE SECOLELE XI-XIII ■ Fărîmițată politic, Europa este totuși, începînd cu secolul al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Teohari Georgescu este identificat, după anumite surse (neidentificate), ca evreu cu numele de Burăh Tescovici"14. În capitolul "Gheorghiu-Dej și evreii", Paul Sfetcu, care și-a scris memoriile în stilul lipsit de har al documentelor de partid, nu s-a sfiit să reproducă o anecdotă antisemită care circula, după spusele lui, în anii cincizeci prin București, conform căreia "războiul dintre Israel și Egipt din 1956 a încetat nu ca urmare a amenințării URSS că va interveni în conflict, ci pentru că egiptenii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de astă dată ca mediator. El va lansa un apel la negocieri directe între Israel și OEP și va afirma că aspirația palestinienilor la un stat propriu este legitimă. Primul-ministru, Menachem Begin, a luat imediat cuvântul și nu s-a sfiit să respingă în mod categoric pozițiile lui Mitterrand. Begin era convins că nu poate trece cu vederea concepții care făceau abstracție de consensul larg și multipartidar existent atunci în Israel privind împotrivirea la constituirea unui stat palestinian între Iordan și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la cultura română; ea ar necesita spații de care nu dispunem aici, dar nici nu cred că ar fi indispensabilă argumentării tezelor mele. Vreau, în schimb, să reamintesc admirația marelui om politic și istoric Mihail Kogălniceanu, care nu s-a sfiit să recunoască în termeni cât se poate de clari că "geniile produse de acest mic și împrăștiat popor [evreu, n.a.] au lucrat pentru binele omenirii în genere și și-au pus puterea lor intelectuală în serviciul tuturor cauzelor mari, al
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
bisericești. Chiar pe însuși capul bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre vii” - Sfântul Atanasie. Urmează doar întrebarea firească. Acum încotro? - Imi lași prea multă libertate, mărite Spirit. Si asta mă onorează, dar mă pune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dumnezeu. Dacă judecata finală n-ar fi decât o pedantă aplicare de principii, notarul de cartier ar fi personajul cel mai indicat pentru a o oficia expert și expeditiv. Un alt erou al Patericului, Avva Teodor de la Ferme, nu se sfiește să relativizeze principiul însuși al iubirii creștine: compasiunea: Parcă văd cum apărătorii - religioși sau nu - ai principiilor, activiștii sociali, firile militante, umaniștii de toate obediențele își pun mâinile în cap. Cum se poate ca tocmai un călugăr creștin să vorbească
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe o sântă 127. Ceea ce-l deosebește pe Eminescu de înaintașii săi este și faptul că în structura sa poetică a încorporat ceea ce îndeobște se cheamă muzica sferelor. Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de închipuiri [...] îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesea se transformau în șiruri ritmice, în vorbe rimate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]