4,171 matches
-
Dumnezeu, monahul Chesarie și fiul său, Nicolae, au pus bazele unui schit. Biserica „în formă de treflă, cu o singură turlă pe naos, cu ziduri groase de peste 1 metru, din cărămidă și piatră, întărită cu traverse de stejar” a fost sfințită la 6 decembrie 1829, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena.” (Nicodim Dimulescu/Florin N. Șinca - Mânăstirea Crasna, județul Prahova, scurt istoric, p. 6) A fost pictată în 1834 de către Costache Eladie din Ploiești și de fiul acestuia, Toma și
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
un centru monahal foarte puternic, care atrage un număr mare de credincioși și pelerini. Astfel, între anii 1992 - 1998 a fost construită Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost târnosită la 18 octombrie 1998. La 17 iulie 2005 a fost sfințit Altarul de Vară și la 22 iulie 2007 a fost târnosit Paraclisul „Duminica Sfinților Români” în care pe fondul unei foițe de aur sunt pictați numai sfinți români. În incinta mânăstirii se mai află o cruce de piatră, pictată, din
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
împrejmuită cu niciun gard, ceea ce sporește ideea de comuniune cu cei din afara ei. În fața Bisericii, câteva flori și două morminte. Biserica Sfântul Apostol Andrei a fost definitivată în anul 2001, în 2006 a fost finalizată pictura interioară și a fost sfințită pe data de 30 XI 2006. Pe pereții exteriori se află medalioane ale unor sfinți dobrogeni: Ep. Teotim, Ier. Chesarie, Cuv. Gherman, Ep. Bretanion, Ierh. Efrem, M. Epictet, M. Astion, M. Zotic, M. Atal, M. Camasie, M. Filip. Partea de la
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
interior. Pe locul unde se află astăzi Biserica a existat un așezământ monahal străvechi care a fost distrus în 1036 în urma invaziei pecenegilor. La 5 iulie 1936 a fost pusă piatra de temelie a Bisericii de la Dervent care a fost sfințită în anul 1942, primind trei hramuri: Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Înălțarea Sfintei Cruci. Catapeteasma este din lemn sculptat, de culoare închisă, pe lângă ferestre sunt pictate motive vegetale, pe unul din pereți se află vitralii pictate cu
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
au vindecat pe un surdomut. Două din ele au fost distruse, una este expusă în grădina Bisericii și pentru cea mai mare s-a construit un paraclis lângă Biserică, unde este așezată sub un altar de marmură pe care se sfințește Sfântul Maslu. Credincioșii îngenunchează în fața crucii și se roagă să le fie vindecate bolile, după care sunt miruiți de un preot. Tot în acest paraclis, în patru racle sunt expuse moaștele Sfântului Mc. Epictet și ale Sf. Mc. Astion, ambii
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
D.D. Nifon Cernicanul, sub No. 2, același an, Martie 9, spre a se îngriji amândouă de singur starețul Frăsineiului. Pentru o mai bună susținere a lor din venitul propietății lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfințit la 1863, Măi 12. Biserică a fost pictată în ulei, de către pictorul ardelean Mișu Pop, în stilul renascentist al lui Gheorghe Tattarăscu. Pictură bisericii mari a fost spălata la anul 1968, de către pictorul Aritium Avachian. Astăzi, biserica este monument istoric
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
trezvie și rugăciune, pregătit pentru a trece hotarul cel de taină, spre întâlnirea cu Domnul nostru Iisus Hristos. La dorința să, a fost înmormântat în cimitirul sfintei mănăstiri, în mormântul din vreme rânduit lângă ceilalți stareți și părinți care au sfințit acest binecuvântat loc. (Cf. http://arhiepiscopiaramnicului.ro/comunicate-de-presa/parintele-neonil-stefan-staretul-sfintei-manastiri-frasinei-trecut-la-cele - 14.03.2016/29.03.2016; http://ziarullumina.ro/staretul-manastirii-frasinei-a-trecut-la-cele-vesnice-110252.html - 14.03.2016/29.03.2016). Părintele Arhim. Neonil Ștefan s-a adăugat vechilor și vrednicilor Stareți ai Sfintei Mănăstiri
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
care tânjim atât de mult! Este cadoul ce se deschide cu degetele iubirii și cu aripa viselor. E cadoul pe care doar dorul aprins, cerșit cerului în fiecare zi ți-l poate aduce. Oferind dragostea ta în fiecare zi aproapelui, sfințești cu adevărat cadoul pe care divinitatea ți l-a oferit, viața ta. Și dacă întâlnești în drumul tău un om ce are nevoie să primească un dar, nu uita ce spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: Cu un bănuț dăruit
CADOUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354523_a_355852]
-
ale educației pentru viață.” După încheierea festivității, elevii, însoțiți de mămici, tătici, bunici sau alte rude, plini de emoție, au pășit în sălile de clasă, frumos amenajate, care îi așteptau să le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și valoare școlii în care învață. Dacă elevii din clasele mai mari și-au stăpânit ușor emoțiile, prichindeii ce au pășit în clasa pregătitoare erau uimiți de ceea ce au observat
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
inseparabile visări, Vers necitit dintr-un poem, definitive neuitări. Eu, licuriciul unui vis, parfum de lotus pătimaș, Răscumpărat de-un curcubeu, salvat de vânt și ger vrăjmaș, Nedivizat de stări de fapt, de legi proscrise sau furtuni, Iubind etern, adevărat, sfințit prin hâr și rugăciuni. Tu clipă veșnic peticita cu-ntârzieri fără răspuns, Un joc al sorții răvășite, fără-nțeles, de nepătruns. Strivește lacrima-ntre gene, nu suspina, fii fericit, Îngroapă culpă și dorința, descânta visul ne-mplinit! Iar stelelor ce rătăcesc
ANOTIMP CU PLOI DE MACI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353812_a_355141]
-
Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Zidindu-se fiecare-n fiecare pietrele templelor se plâng de liniștea din interior. Policandrul spânzurat își aprinde luminile, nu mai fumegă nicio ceață-n priviri. Fețele se sfințesc umede și lucioase, zâmbetele copiilor consimțind cumințenia. Nu predică nimeni dar se aud cuvintele în fiecare cum se clădesc. Între linii punctele nu se ating de margini, cercurile sunt ochiuri de cer în oglindă. Oglinzile se pierd unele în altele
NICIO UMBRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353821_a_355150]
-
de unde am plecat simțind și trăind viața că oamenii de acolo. Îmi stăruie viu în minte tabloul femeilor care se întorc de la biserica cu coșul în care au pus cel mai frumos ștergar și bunătățile interzise în timpul postului aduse pentru sfințit, apoi, spre ziua când se duc la cimitir. Acolo aprind lumânări, tămâiază mormintele și își jelesc morții cum se cuvine, cu glas răsunător, acoperind satul, povestindu-le printre lacrimi ultimile evenimente petrecute în viața lor, căci pentru oamenii satelor, granița
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților însurățeilor, presărarea de petale de trandafir și crenguțe de brad, ramuri de busuioc sfințit cu aghiasmă, un bob de tămâie (pe cearșaful nupțial, perne, la oglindă) și interpretarea viselor (soției și a soțului) dacă vor avea băiat sau fată, ori gemeni; după cum e voia lui Dumnezeu și a Maicii Precista. g) „Botezul” - culorile costumelor
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
a creat viețuitoarele și plantele, și la urmă, Omul, pe care l-a lăsat să stăpânească pământul cu darurile pe care Dumnezeu l-a înzestrat. Și dacă omul a fost creat după chipul și asemănarea Lui, a fost lăsat să „sfințească” locul pe unde calcă, să îngrijească pământul, i s-a dat libertate absolută de a acționa și de a lua hotărâri conform propriei voințe (liber-arbitru), să se dezvolte, să evolueze în funcție de timpul pe care îl depune pentru fiecare lucru în
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor de clorofilă Nu seamănă...E efemer. Ninge cu noi peste pădure, E-al cerului sărut plăpând, Sfințind în amalgamul vieții, Iubire, oameni, ram, pământ. foto: Sarutul de Constantin - Brancuș Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: SĂRUTUL / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1573, Anul V, 22 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SĂRUTUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353935_a_355264]
-
devine nealterabilă, pnevmatică și pnevmatoforă, plină de sla¬vă și sfântă. Trebuie să subliniem încă odată faptul că sfintele moaște nu au fost niciodată imagini ale unui "memento mori", ci icoane ale formei viitoare și desăvârșite ale trupului lumii acesteia, sfințit prin lucrarea euharistică, sfințitoare și sacramentală a Bisericii. Înțelegem de aici că prin aceste experien¬țe ecleziale se descoperă clar, limpede și lămurit dimensiunea universală a Sfintei Liturghii precum și angajamentul creștin față de lume. În Dumnezeiasca Liturghie, la care sunt de
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > OMUL SFINȚEȘTE LOCUL, DAR ȘI CULTURA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prin acest text propun să readuc în imagine, un adevăr istoric care a avut loc în satul Petia din Județul
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
contribuție la apărarea tradițiilor bucovinene din partea locului, cât și promovarea oamenilor talentați de aici, prin înființarea în satul Petia a unui Muzeu Etnografic și Biblioteca Mihai Leonte. Iată cum acest bun gospodar, domnul Gheorghe Beraru, la începutul acestei toamne a sfințit locul și cultura, făcând tot ce i-a stat în putință dar conștientizând - cred eu - că mintea fiecăruia, fără încălzirea inimii pentru credință și bună sporire, ar fi fost o unealtă slabă. Fiindu-i alături preot dr. Constantin Tudosă, paroh
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
bună sporire, ar fi fost o unealtă slabă. Fiindu-i alături preot dr. Constantin Tudosă, paroh în satul Petia și preot Florin Grigorescu, paroh în Uncești, dintre oficialitățile locale precum și invitații poetului Mihai Leonte, printr-o slujbă liturgică, s-a sfințit acest lăcaș de cultură cu numele poetului Mihai Leonte, care încă odată i s-a stabilit în comnuna natală, locul care i se cuvine, ca om care face cinste satului din care a plecat în lume spre a învăța și
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
Președinta Asociaței ,, Universul Prieteniei ,, din Iași, care a contribuit la acest eveniment prin bogata și experimentata sa activitate de organizator și manager a sutelor de activități create în cadrul asociației pe care a înființat-o. 29 septembrie, 2014. Referință Bibliografică: Omul sfințește locul, dar și cultura / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, adică actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat pentru prima dată în Țara Românească, „Deșteaptă-te, române!” Tot în anul 1848 Anton Pann cumpără pe numele celei de a treia consoarte o casă pe strada Taurului nr 12 din mahalaua Lucaci, unde
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
muntele sfânt, Duhul Lui să mă anime, să-mi dea har, să-mi dea avânt, Să spun lumii despre Viață, Cale, Adevăr și crez, Despre Evanghelia păcii, pocăință și botez. Despre înnoirea minții, despre cugetul curat, Având ca model pe sfinții ce cu Domnul au umblat, Să atenționez, să mustru, să îndrept prin Duhul Sfânt, Cu blândețe să apropii pe cei mulți, înspre Cuvânt. Să-nțeleagă că viața, e-n van fără Dumnezeu, Că nu se sfârșește aicea! Domnul spune: "Dragul
DOAMNE, ÎMPLINEŞTE-ȚI VOIA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353189_a_354518]
-
este mintea unui neam! Avem, ca nație, atâta minte câtă cultură avem. În spațiul mental al unui neam se plămădește viitorul lui. În cultură se ascund marile taine ale unui neam, iar taina neamului nostru este sfântă deoarece creștinismul a sfințit mintea și cultura neamului nostru. Și în ceea ce privește participarea factorului cultural la evidențierea României în spațiul european, putem fi convinși de acest lucru atâta timp cât o parte din taina lumii este tezaurizată și în cultura noastră românească. De aceea, avem datoria morală
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
1985 - 1986, face demersuri pentru salvarea de la demolare a Bisericii Sapienței. Supraveghează mutarea și restaurarea Bisericii Mihai Vodă. În anul 1988, moare soția sa, Laura-Florentina. Este înmormântată în cimitirul Mănăstirii Cernica. În anul 1990, participă la manifestația din Piața Universității; sfințește crucile din Piață. Este membru fondator al Alianței Civice; devine membru fondator și vicepreședinte al Asociației "Christiana"; participă la înființarea Centrului de medicină socială "Christiana". Este membru în Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de alte mari figuri ale societății
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
mare evlavioasă. Cât de mult s-a închinat fiind fată credincioaasă. Face cruci pe la altare să o vadă lumea toată și susține mult și tare ca-i cinstită și curată. Nalță rugăciuni fierbinți cu cuvinte potrivite, s-o ajute niscai sfinți fiindcă vrea să se mărite. Are-atâția pretendenți, însă nu poate s-aleagă că băieții-s inocenți, iară dânsa nu-i o bleagă. Vrea om cu experiență ! Și frumos și cu mașină. Tipu' să aibă potență, dar și punga cât
RĂSTURNICA LUI PĂSAT de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352686_a_354015]