4,438 matches
-
trupul și lucrările lui Iisus Hristos, noi ne aflăm împreună subiect cu Iisus Hristos, al trupului nostru devenit și trupul Lui sau al trupului Lui devenit și trupul nostru". Prin intimitatea și comuniunea aceasta desăvârșită cu El, noi trăim stările, simțirile și lucrările lui Iisus Hristos și El le trăiește pe ale noastre, pătrunse de ale Lui. "De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine", a spus Sfantul Apostol Pavel (Galateni II, 20). Unirea deplină între Iisus Hristos
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
fost prezenți de-a lungul acestor zile minunate mereu cu zâmbetul pe buze, fericiți să poată participa și organiza alături de membrii participanți aceste frumoase și importante evenimente din diaspora românească. O primăvară frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o primăvară care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește. Pentru mai multe imagini de la aceste frumoase evenimente, vă rog să accesați link-ul de mai jos
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
place oricum chipul tău, ochii-ți șirag în perle eu-lui meu.. cât mai îmi doresc să-i privesc, zâmbetul mereu ți-l îndrăgesc, când dintre dulci gropițe apare, între colțuri de mare candoare, gingășie ce-ar vrea să omoare, comună simțire pusă-n pârjoale.. călindu-ne viețile-n “canoane”. Referință Bibliografică: fața de floare / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FAŢA DE FLOARE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349308_a_350637]
-
cu mari nevoințe. Este o greșeală deoarece credincioșii ori nu le fac, fiind o serie de împrejurări familiale, sociale, istorice care îi opresc, ori este o lipsă de mare trăire, și atunci este mai bine să dai un canon de simțire. Dar și în aceste condiții, după o astfel de spovedanie, suntem departe de o pocăință adevărată. Dar să fim pe drum și ne ajută harul lui Dumnezeu. Altfel ne caută harul și nu ne găsește. Dacă nu-ți poți iubi
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
un sfat - atunci, încercând să-i iubești, te trezești la un moment dat că nu-i mai urăști. De aici pleacă totul. Și dacă nu-i urăști, ești deja pe o treaptă. Și cu harul lui Dumnezeu și cu marile simțiri duhovnicești din noi ne agățăm de altă treaptă, tot mai sus. Harul lui Dumnezeu vine dacă tu ești pe drum. Vreau să spun că mai întâi trebuie să fie dorință, voință, inițiativă și mișcare, căci în acest fel harul vine
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
-mi mai amintesc bine citatul, însă spunea cam așa: atunci când iubești, încetezi să mai trăiești pentru tine. Tot ce ține de om, teama, bucuria, speranța, durerea, plăcerea, suferința, încep să depindă de o singură ființă. Nu-ți mai găsești limita simțirii, începi să te scufunzi în infinit, începi ca întreaga-ți viață să o închini unei singure persoane. Nu trăiești și nu gândești decât la cum să o faci fericită. Dacă este îndurerată, tu îi cauți alinarea, dacă este umilită, tu
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
Emil Druncea. Dacă ar fi să stabilim conexiunea între poezia lui Emil Druncea și cea a lui Constant Călugăru, se poate spune că cele două universuri lirice seamănă incredibil de mult, prin concentrarea sensurilor, non-abundența sintagmelor neologice, epatând prin expresivitatea simțirii și prin cromatica specială. În aura poeziei sale există toate culorile spectrului. În cele din urmă, ESENȚE(le) - „îmbuteliate“ în sticluțe mici - țâșnesc precum apele fierbinți ale unui gheizer în plină iarnă hibernală, polarizând mirarea la porțile aurorei boreale. La
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
care îi și dedică o remarcabilă reeditare a cursurilor de mistică. Nichifor Crainic a fost, în cele din urmă, un gânditor creștin ortodox. Dar a fost nu numai un gânditor al ortodoxiei, ci și un trăitor al ei. Gândirea și simțirea lui creștina poartă o pecete românească, ceea ce face din scrisul lui Crainic o mărturie a spiritualității românești, care e o sinteză între credința ortodoxă tradițională și calitățile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spațiul și de istoria lui
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Crainic o mărturie a spiritualității românești, care e o sinteză între credința ortodoxă tradițională și calitățile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spațiul și de istoria lui. Poezia lui Crainic nu e nici ea o poezie a unor simțiri general umane, și în acest sens, o poezie "abstractă", ci o poezie care exprimă viața spirituală concretă a poporului român. Poezia lui poate fi considerată, de aceea, ca expresia spiritualității concrete a acestui popor. Însuși titlul unuia din eseurile sale
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului Visule, mergi în vărfuri de dor, au înflorit maci sub pocnet de iubire! Și lumina o filtrează inima sub sunetele poemelor margaretelor! Libelulă Vocea ta? Emoția vântului în brațele copacilor frunzărindu-mi trăirea sub răscolitoarea simțire. Da dragul meu, E vremea libelulelor din anotimpul îmbrățișării E timpul arcuitelor-străvezii-albastre- zbateri din ziua bucuriei. Fără formă dar cu fond, fără chemare dar cu sosire, fără mal, doar o continuă curgere într-o clipocitoare, totală detașare, a mea de
VARĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349777_a_351106]
-
se pietrifică în fulger / Peste priviri pătrunzătoare / Urmate de revărsări albastre / Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Gh. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
simboluri ale luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mișcare istorică a dacilor liberi, o forță spirituală
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
pentru visul națiunii din 2018. Pînă atunci, România trebuie să aibă un ansamblu monumental Burebista și garda sa în centrul capitalei țării, precum și în fiecare dintre marile centre în care trăiesc compact români. Unirea se construiește în inimi, cuget și simțire românească, nu se face de la sine. În conjuncturi potrivnice ea cere sacrificii, atît singulare, cît și în proporții de masă. Prima premiză o constituie faptul că, anterior, națiunea noastră a fost unificată de Burebista, ca urmare a unificării spirituale înfăptuite
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
tot corpul tremurând Cu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurând Mi-am întins ochii mari Înlăcrimați și uimiți de fericire Către un rai la început Mișcat mereu de devenire Și l-am închis cu pleoapele tremurânde În versuri și simțiri plăpânde Izbucnind eliberare, mulțumire, dăruire Spre un unic Dumnezeu, ce expiră încântare Văzând lumea în mișcare! Referință Bibliografică: Colț de rai / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
COLŢ DE RAI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349918_a_351247]
-
unui trecut:Iubire! (Desigur) Spuneam la începutul acestor rânduri că nu știu nimic despre autoare. Acum, la sfârșitul acestei lecture pot spune că știu totul, sau, mă rog, știu esențialul: Știu că dispune de un izvor germinativ generos, cel al simțirii productive, din care se alimentează registrul liric. Și acest lucru este fundamental. Ionel Necula Referință Bibliografica: Cristina Emanuela Dascalu-lirismul afectiv între echinocțiu și solstițiu / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui cosmic vânt de stele a nins. Luna-n seară respiră gheața-n gerul grotesc, Iar sudoarea-i de sticlă între lumi ancestrale, Lentă ceața înoată în sublim femeiesc, Umblă-n valuri desculță cu simțiri născătoare, Trupuri uită-nghețarea, în statui clipe zbor, Vers cu chipuri încântă, marș pe muzica iernii, În adânc clocotind viscoliri se strecor Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în prezent, viitor, Timpul moare închis într-
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Peste o clipă, peste azi Aidoma destinului răgaz, Tot cred în locul hărăzit De întâmplare, fericit. Se cern sclipiri de o privire Se cern luceferi din simțire, Nimic nu țipă și nu doare Privirea ta, rază de soare. De-i rău, de-i bine, eu îndur Mă risipesc și mă adun, Sunt prins în haina de copac Sunt scoarța roasă de abac. Aplaud umbra ce se roagă
ȘI MĂ MINT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349985_a_351314]
-
și apoi, vineri - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
supraluminos de pe vârful muntelui Sinai, Moise a văzut cortul/templul imaterial, prototipul cortului/templului pământesc. În orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii divine însăși are o „structură” (Gestalt), „nu e simțirea unui gol sau a unui val fără formă”. Lumina iubirii dumnezeiești este experiată „ca un vast, infinit și sfânt adăpost al iubirii, care-l acoperă și primește în interiorul lui, cuprinzând în același timp în iubirea lui toate”. Lumina e acel
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Sfânt. Iubirea nu e uniformă. Sensibilitatea Tatălui față de Fiul ia chipul ipostatic mângâietor al Duhului Sfânt. Tatăl se bucură împreună cu Duhul, de Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . 2. Despre intersubiectivitatea divină Părintele Profesor Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fiecărui Subiect treimi îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Homiakov - este în comuniunea credinței; dacă cineva iubește, este în comuniunea iubirii; dacă cineva se roagă, este în comuniunea rugă¬ciunii". Fiecare trăiește prin Biserică într-o comuniune duhovnicească și fiecare este legat de celălalt frate al său printr-o simțire comună. Sfântul Vasile cel Mare zicea: "Mădularele se îngrijesc împreună de același lucru și unele de altele și au o comuniune duhovnicească, existând între ele o supremă sim¬țire". Credinciosul trebuie să fie în comuniune și cu cosmosul întreg, pentru că
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
nu dacă toți mint înseamnă că și toți sunt fericiți. Lumea este caracterizată de nefericire, în general, datorită faptului că toți merg că un torent unde îi trage curentul. Tu cum te destingi de acest torent? Cum ne manifestăm individualitatea, simțirea, persoana cu plăcerile și neplăcerile noastre, în fine cum ne manifestăm iubirea dacă mințim? Oare avem nevoie de așa ceva? Atuncea care ar fi necesitatea minciunii? Necesitatea, necesitatea - imi suna-n cap cam des - este că doar cam mare la persoanele
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344515_a_345844]
-
semnalmente fizice de depistare a minciunilor. Ori, după cum femeile au acel al șaselea simt (Că mai mint și ele cateodat așa nevinovat ! ), instinctiv simt dublă lor măsură minciună? Poate că cineva s-ar oferi să-mi spună cum este aceasta simțire dublă a minciunii.. Personal nu prea știu cum e cu intuiția feminină, sau cu fenomenul de a ști dinainte de a ști, dar sunt tare curios c-aș vrea să-mi fac și eu o armă din asta, e imbatabila, nu
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344515_a_345844]
-
distincția omului fericit, căci nu dacă toți mint înseamnă că toți sunt așa. în general, lumea este caracterizată prin nefericire, datorită faptului că toți merg că un torent unde îi trage curentul. tu cum te destingi? Cum ne manifestăm individualitatea, simțirea, persoana cu plăcerile și neplăcerile noastre, în fine cum ne manifestăm iubirea dacă mințim? Motto; Numai viața are ceva specific, ea face distincția omului fericit, căci nu dacă toți mint înseamnă că și toți sunt fericiți. Lumea este caracterizată de
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
nu dacă toți mint înseamnă că și toți sunt fericiți. Lumea este caracterizată de nefericire, în general, datorită faptului că toți merg că un torent unde îi trage curentul. Tu cum te destingi de acest torent? Cum ne manifestăm individualitatea, simțirea, persoana cu plăcerile și neplăcerile noastre, în fine cum ne manifestăm iubirea dacă mințim? Oare avem nevoie de așa ceva? Atuncea care ar fi necesitatea minciunii? Necesitatea, necesitatea - imi suna-n cap cam des - este că doar cam mare la persoanele
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]