1,321 matches
-
scalelor de percepție, a referințelor și reperelor, dar nu furnizează o alternativă clară pentru că nu reușește să ofere alte criterii pentru judecata socială (a asemănărilor și deosebirilor) decât cele culturale. Așadar auto- și hetero- atribuirile depind de percepția socială a similarităților și diferențelor culturale colective. Odată ce contextul social se modifică și judecățile asupra asemănărilor și deosebirilor sunt făcute, percepțiile asupra granițelor se schimbă, ceea ce va conduce în cele din urmă la redefinirea lor și, în final, a identității. Brass (1991) dezvoltă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât a relațiilor dintre ei. Identitatea devine importantă la intersecția între modurile interne de a organiza viața grupului (care înseamnă de fapt cultura grupului) și atribuirile externe de caracter. Markerii identificării sunt cultura, comportamentul și atitudinile (Calhoun, 1997:40). Problema
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe variabile, metoda Ward. Soluția este stabilă, rezultate similare se obțin și dacă utilizăm metoda BAVERAGE. Rezultate similare obținându-se și dacă utilizăm metoda scalării multidimensionale (coeficientul ce măsoară adecvarea la date Normalizes raw stress = 0,005, iar coeficientul de similaritate Tucker = 0,99). Aceleași soluție cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o adecvare; potrivit filosofului german, exprimarea, în structură predicativă, a acestei relații constituie o afirmație, a cărei valoare de adevăr este Adevăratul. În alți termeni, obiectul respectiv este adecvat conceptului; sau lucrul respectiv este adecvat cuvântului. Substituțiile propuse aici, precum și similaritatea chiar identitatea formală dintre adecvarea lucrului la cuvânt și relația dintre un obiect și un concept sub care acesta cade sunt posibile pe temeiul identității orizonturilor tematice ale celor două serii de fapte. Lucrul și "obiectul" aparțin orizontului ontic; cuvântul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și servicii într-un mediu economic specific și care este subiectul riscurilor și beneficiilor care sunt diferite de acelea ale componentelor care operează în alte medii economice. ... Factorii care vor fi luați în considerare în identificarea segmentelor geografice includ: a) similaritatea condițiilor economice și politice; ... b) legătură între operațiile din diferite zone geografice; ... c) apropierea operațiilor; ... d) riscuri speciale asociate operațiilor dintr-un domeniu specific; ... e) reguli de control privind schimbul valutar; și ... f) riscurile valutare aferente. ... Riscurile și beneficiile unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
Încearcă emoții profunde și au o oarecare Înțelegere a morții”66. știm de asemenea că aproape toate animalele se joacă, În special atunci când sunt tinere. Oricine a observat giumbușlucurile cățeilor, pisicilor și puilor de urs nu poate să nu remarce similaritatea În modul În care aceste animale și copiii noștri se joacă. Studii recente ale chimiei creierului la șobolani arată că atunci când aceștia se joacă, creierul lor eliberează cantități mari de dopamină, o substanță neurochimică asociată la oameni cu plăcerea și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În care aceste animale și copiii noștri se joacă. Studii recente ale chimiei creierului la șobolani arată că atunci când aceștia se joacă, creierul lor eliberează cantități mari de dopamină, o substanță neurochimică asociată la oameni cu plăcerea și emoția. Observând similaritățile În anatomia și chimia creierului la oameni și alte animale, Steven Siviy, un cercetător al comportamentului la Gettysburg College, În Pennsylvania, pune o Întrebare pe care mulți alții și-au pus-o: „Dacă credem În evoluția prin selecție naturală, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
militar, fundamentele și evoluția orientării spațiale a fluxurilor comerciale, investițiilor de capital, comerțului cu armament și asistenței militare străine. După acest criteriu pot fi individualizate areale precum spațiul monarhiilor din peninsula arabă, ce se distinge prin rata redusă a conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității, ponderi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
nici una dintre conștiințele creatorilor lor. Cercetând succesiunea acestor produse înalt fundate pe știință, putem să desprindem o serie de semnificații, caracteristici ale lor care nu au fost intenționate de către creatorii lor (Simon, 1970). Comprehensiunea este posibilă doar în condiții de similaritate psihologicăși culturală între subiectul cunoscător și subiectul de cunoscut. La baza metodei comprehensive stă presupoziția unei naturi umane universale care reacționează în linii generale identic în situații identice. Îl pot înțelege pe Cezar pentru că, imaginându-mă în condițiile particulare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ness, o țigară Kent, un kil de banane etc.). Autoarea ne ajută să ne privim În oglindă, doar aparent retroactiv, pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii „altora”, atunci când analizează fenomenele memoriei și uitării la intelectualii francezi. E un prilej de meditație asupra ideii că insinuarea răului nu are limite În timp și spațiu. Într-o altă secțiune a lucrării, ne sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a legăturilor de prietenie În obținerea acordului. Profesioniștii persuasiunii dețin cheia construirii circumstanțelor prin care se poate trece de la stadiul de necunoscut la acela de prieten. Dintre tehnicile enumerate de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sistem în care primarii erau numiți la unul în care aceștia erau aleși pe căi democratice. Astfel, aceiași factori care l-au motivat pe López Obrador să guverneze într-un stil instituționalist se reregăseau și în timpul mandatului lui Cárdenas. O similaritate frapantă între cele două cazuri este aceea că nici López Obrador nici Cárdenas nu au făcut eforturi pentru a construi canale instituționale pentru participarea populară la politicile publice, în linia bugetării participative creată de Partido dos Trabalhadores Partidul Muncitorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
procentul celor care au declarat că le este frică să umble singuri noaptea, conform sondajelor de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată că frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch (1980) a decoperit că televiziunea „cultivă” frica în rândul persoanelor mari
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
corupției în România 118 Capitolul 5 Analiza cluster 129 Ce este analiza cluster? 129 Realizarea unei analize cluster 133 Formularea problemei de cercetare și stabilirea scopului analizei cluster 133 Selecția variabilelor care servesc drept criterii de grupare 135 Măsuri de similaritate a obiectelor 137 Coeficienți de corelație 139 Distanțe 141 Coeficienți de asociere 143 Metode (algoritmi) de grupare 145 Metode de grupare ierarhice aglomerative 146 Metode de partiționare iterativă 149 Metode factoriale 151 Stabilirea numărului de grupuri 152 Interpretarea grupurilor 153
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
bine tehnicile prezentate în acest volum este necesară cunoașterea regresiei liniare multiple (prezentată în detaliu în cartea menționată mai sus) și a procesului de testare a ipotezelor statistice. Pe de altă parte, sunt prezentate cu mare atenție noțiuni precum distanță, similaritate, proximitate, măsurare, validitate și fidelitate, dimensionalitate a datelor. Un întreg capitol este dedicat problematicii datelor, în care se abordează și se clarifică multe lucruri care, în general, sunt trecute cu vederea, puțin înțelese sau ignorate, cu consecințe negative asupra tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un număr mic de variabile (factori latenți), neobservabile empiric, care explică structura de relații dintre acestea. Analiza pornește de la matricea de corelații dintre variabile. Analiza cluster grupează cazurile (i.e. unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pornește de la matricea de corelații dintre variabile. Analiza cluster grupează cazurile (i.e. unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
variabile. Analiza cluster grupează cazurile (i.e. unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate (și pot rămâne neformulate chiar celor care fac evaluarea). În schimb, ele pot fi interpretate ca dimensiuni de grupare a obiectelor, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de cazuri, variabile, obiecte sau atribute și încearcă să formeze o reprezentare sau evaluare pe baza combinațiilor (interrelațiilor) dintre acestea. Compunerea datelor (cazuri, variabile, obiecte sau atribute) într-o structură cu dimensionalitate redusă se face pe baza unei măsuri de similaritate, definită în mod particular pentru fiecare tip de problematică. Această metodă este asociată celorlalte tehnici de analiză multivariată de interdependență, tradiționale (analiza factorială, analiza cluster) și special proiectate pentru a produce hărți perceptuale (analiza de corespondență, analiza de omogenitate). Metodele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
vom aborda problema diferit. O variantă este să realizăm o analiză factorială pentru matricea legăturilor directe dintre cazuri (pe linii avem cazurile, pe coloane - adică drept variabile - vom avea din nou cazurile). O corelație puternică între două variabile înseamnă o similaritate a relațiilor inițiate către cele două cazuri de către toate celelalte. De asemenea, pentru aceeași bază de date putem realiza o scalare multidimensională pentru similarități - similaritatea este dată de faptul că valorile luate de cele două variabile pentru cazurile de pe linii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
adică drept variabile - vom avea din nou cazurile). O corelație puternică între două variabile înseamnă o similaritate a relațiilor inițiate către cele două cazuri de către toate celelalte. De asemenea, pentru aceeași bază de date putem realiza o scalare multidimensională pentru similarități - similaritatea este dată de faptul că valorile luate de cele două variabile pentru cazurile de pe linii sunt aceleași 1. Dacă baza de date definește relațiile în termeni de atribute, vom realiza o analiză de omogenitate 2. Cum se vede din
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
drept variabile - vom avea din nou cazurile). O corelație puternică între două variabile înseamnă o similaritate a relațiilor inițiate către cele două cazuri de către toate celelalte. De asemenea, pentru aceeași bază de date putem realiza o scalare multidimensională pentru similarități - similaritatea este dată de faptul că valorile luate de cele două variabile pentru cazurile de pe linii sunt aceleași 1. Dacă baza de date definește relațiile în termeni de atribute, vom realiza o analiză de omogenitate 2. Cum se vede din această
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]