KorAP: Find »[drukola/base=sintactic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...209 >

5,222 matches

Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

aceste construcții primul termen, desemantizându-se, s-a integrat (prin conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice de același rang Relația sintactică

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
sintactice de rang diferit (relație sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice de același rang Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative coordonare copulativă cumulativ (asociere) și, nici atât..., cât și nu numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
sintactică de dependență, de subordonare): atât..., cât și; nu numai..., ci și; pe cât..., pe atât; atunci... când; dacă... atunci; deși..., totuși etc. (vezi Tabelul 2)4. Tabelul 1 Conectare la nivel propozițional/frastic între unități sintactice de același rang Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative coordonare copulativă cumulativ (asociere) și, nici atât..., cât și nu numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță când... când acum... acum aici

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
nici atât..., cât și nu numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță când... când acum... acum aici... aici ba... ba Tabelul 2 Conectare la nivel frastic între unități sintactice de rang diferit Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
numai..., ci / dar și și... și nici... nici coordonare disjunctivă excludere sau fie... fie ori... ori sau... sau alternanță când... când acum... acum aici... aici ba... ba Tabelul 2 Conectare la nivel frastic între unități sintactice de rang diferit Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
1.2. În ce privește primul component al structurii corelative se pot observa două fenomene de limbă interesante: posibilitatea realizării acestui component sub forma nu numai că și disponibilitatea dislocării lui sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
subminau legea, fie devenind complicii infractorilor, fie încălcând ei flagrant legile țării ("Adevărul") Nu numai că nu strică, dar toată lumea înțelege ce înseamnă declarația politică, figura de stil, retorica (EZ). În exemplele de mai sus că nu redă o relație sintactică între două unități de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
înțelege ce înseamnă declarația politică, figura de stil, retorica (EZ). În exemplele de mai sus că nu redă o relație sintactică între două unități de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
3.1) 2.1.2.2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și azi încă, cred că valoarea unei inteligențe nu este dată

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
gândirii (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Trebuie subliniat faptul că inserarea modificatorilor de tipul: deopotrivă, mai ales, în general marchează suplimentar și ierarhizarea informației transmise, "favorizând" al doilea component al structurii (compară cu 2.1.2.1). Dacă unitățile sintactice relaționate sunt predicate ale enunțării sau semantico-sintactice16 în al doilea component al structurii corelative pot fi inserați și modificatori opoziționali (dimpotrivă, din contra). În acest caz se marchează suplimentar raportul semantic de opoziție "forte" redat prin ci17. Poți greși nu

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
în considerare datele oferite de corpusul cercetat, remarcăm faptul că, spre deosebire de perechea corelativă nu numai..., ci (și) dar (și), structura nu doar..., ci (și)/dar (și) prezintă o distribuție mai limitată în raport cu tipul de text și anumite trăsături de comportament sintactic care ilustrează o flexibilitate mai redusă. 2.2.1.Tiparul complet al acestei structuri - în ambele variante: nu doar..., ci și//nu doar..., dar și apare în textele artistice, estetico-filozofice și praxiologice, dar nu și în textele științifice (vezi Tabelul

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
se realizează ca nu doar că dacă sunt relaționate două predicate ale enunțării (vezi supra, 2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar 5 ocurențe). Nu se observă nici regularitatea comportamentului sintactic remarcat la nu numai că..., ci (și/dar (și). Varianta nu doar că..., dar relaționează două predicate afirmative, însă varianta nu doar că..., ci "leagă" atât un predicat afirmativ cu unul negativ, cât și două predicate de același fel (afirmative

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
2.2.2. Primul component este dislocat în rare cazuri, de obicei, prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș al tuturor morților ( G. Liiceanu, Tragicul) = "este nu doar

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
timpul anului, așa cum s-a întâmplat în 2005, în principal pentru că aceste schimbări sunt greu de administrat și de către firme, și de către ANAF ("Cotidianul"). 5. CONCLUZII 5.1. Structurile corelative care asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici constituie în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin flexibilă

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
ascuns, ci și că nu poate accepta o realitate evidentă: că nu mai deține controlul absolut asupra justiției, presei și sistemului politic. (22) 14 "Prin adverbe de modalizare emfatică subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile" (Irimia 1997: 295-296). 15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au sens de intensificare sau de precizare: chiar, și, nici, încă, tocmai, tot [...], de

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3. Sintagma conversie discursivă naște întrebarea legitimă: cum putem

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază construită prin subordonare vs coordonare) , ci și (sau în primul rând) pragmatic: modificarea tipului de proces interpretativ la care este supus enunțul, pe parcursul transmiterii sale, de către alocutor (anticipând informația în curs de a fi primită pe baza celei

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
și non-culoarea negru (EZ, 05.V.2008). 5.2.2.7. Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare este limitată la situațiile de evidentă adecvare obiectivă. Cu toate acestea

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
politică a țării nu se va schimba în mod radical (A. Pleșu, DV, 2007). Se poate observa că operatorul indiferent se poate cupla nu numai cu dacă, ci și cu ce, cine, care, unde, când, cum, cât (cu varii funcții sintactice)10 - valoarea dominantă, supraordonată tuturor acestor variante putând fi considerată cea condițională (cum se poate verifica prin explicitarea apozițională a alternativelor): (22) Indiferent cât câștigă sau cum trăiesc [dacă câștigă mult sau puțin], oamenii se bucură de promoții și de

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
indiferent că e vorba de partid sau de Academie (Stejărel Olaru, declarație pentru "Cotidianul", 2007). 4.3. Sunt, în schimb, indubitabil hibride două tipuri de expresii ale CI care se bucură de un succes nemeritat (dată fiind structura lor rebarbativă sintactic și semantic): fie că... sau și (chiar) dacă.... sau (nu), acestea proliferând necontrolat în mass-media (chiar de nivel mediu-înalt), în stilul scris, dar și oral, începând să apară sporadic și în discursul unor vorbitori cu înalt nivel de educație, uneori

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]