1,856 matches
-
oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după care pot apare simptome focale neurologice legate de progresia trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sindrom incomplet sau complet de hipertensiune intracraniană. Tratamentul trombozelor venoase cu sindrom de HIC este: - etiologic și patogenic pentru afecțiunea vasculară, când este posibil, - patogenic pentru sindromul de hipertensiune intracraniană. Un mecanism patogenic particular este scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) cu blocaj important al rezorbției LCR-ului: - în malformațiile arterio-venoase cu interesarea venei Galien (anevrisme de venă Galien); - la sugar și copilul mic simptomatologia dominantă este afectarea cardiacă datorită creșterii întoarcerii venoase și la copilul mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
afectarea cardiacă datorită creșterii întoarcerii venoase și la copilul mai mare apare sindromul de HIC; 354 - în cazul unei fracturi craniene intruzive mediane care interesează treimea posterioară a SLS; - la copiii cu craniostenoze cu anomalii ale drenajului venos care interesează sinusul sigmoid și vena jugulară ce poate determina o hipertensiune venoasă, cu diminuarea drenajului LCR-ului și creșterea presiunii intracraniene. Encefalopatia hipertensivă Hipertensiunea arterială este cel mai important factor predispozant pentru bolile cerebro-vasculare și cea mai frecventă complicație este hemoragia cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deja declanșate, - hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă prin edem cerebral posttraumatic, edem cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ameliorare în câteva zile. III. În cazul encefalopatiei hipertensive tratamentul etiologic este tratamentul crizei hipertensive cu revenirea progresivă, dar destul de rapid, la valori normale ale tensiunii arteriale. IV. În hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior etc. se pot folosi substanțe antitrombotice și anticoagulante. V. În stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un obiect parțial scufundat pare îndoit în locul unde intră în apă fiindcă lumina care vine de sub apă este refractată. Legea DescartesSnell numită astfel după matematicianul olandez Willebrord Snell și celebrul filozof francez Descartes, afirmă că produsul indicelui de refracție și sinusul unghiului de incidență al unei raze într-un mediu este egal cu produsul indicelui de refracție și sinusului unghiului de refracție într-un mediu succesiv, adică: n1· sinθ1 = n2· sinθ2. Se considera că toate substanțele cunoscute aveau un indice de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
refractată. Legea DescartesSnell numită astfel după matematicianul olandez Willebrord Snell și celebrul filozof francez Descartes, afirmă că produsul indicelui de refracție și sinusul unghiului de incidență al unei raze într-un mediu este egal cu produsul indicelui de refracție și sinusului unghiului de refracție într-un mediu succesiv, adică: n1· sinθ1 = n2· sinθ2. Se considera că toate substanțele cunoscute aveau un indice de refracție pozitiv. În 2001 fizicianul Sheldon Schultz și colegii lui de la Universitatea Californiei din San Diego au creat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
trecerea printr-o lentilă este. 2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează. 3. O rază de lumină trece din aer (naer= 1) în apă (napă= 4/3). Unghiul de incidență este i= 30°. Sinusul unghiului de refracție are valoarea. 4. Un obiect este așezat în fața unei oglinzi plane. Dacă obiectul se depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa. 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni luminii; d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni luminii; d) polarizarea luminii. 7. Un dispozitiv Young are următoarele caracteristici. TEST 18 1. O rază de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente, înainte de trecerea prin aceasta. F1 și F2 sunt focarele lentilei. După trecerea prin lentilă, raza va urma traiectoria. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
alegere, din motive de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din cazuri și se datorează cel mai adesea unui cateter ghid mai
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din cazuri și se datorează cel mai adesea unui cateter ghid mai rigid sau unei manipulări lipsite de delicatețe. Cel mai adesea aceste complicații au o evoluție favorabilă și procedura de implant
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
poate continua. Tamponada cardiacă este excepțională, dar nu neîntâlnită [9]. În funcție de anumite particularități anatomice, cu precădere întîlnite la pacienții cu insuficiență cardiacă și cavități drepte dilatate sau cu intervenții chirurgicale cardiace anterioare, este posibil ca identificarea și abordul ostiumului de sinus coronar să fie imposibile. În aceste condiții se continuă cu plasarea sondelor de atriu drept și ventricul drept, se obturează ieșirea aparatului dedicată ventriculului stâng și se încearcă un nou abord 4-6 săptămâni mai târziu sau se referă pacientul chirurgului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
obturează ieșirea aparatului dedicată ventriculului stâng și se încearcă un nou abord 4-6 săptămâni mai târziu sau se referă pacientul chirurgului, care poate plasa chiar în ziua următoare o sondă de stimulare epicardică la nivelul dorit [11]. 3. Angiografia de sinus coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
11]. 3. Angiografia de sinus coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția acestuia. Disecția poate fi și urmarea distensiei accidentale a balonului într-o venă de dimensiuni inadecvate (un ram al unei vene principale). În circa 20% din cazuri poate apare o extravazare a substanței de contrast către
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
1000 ml ser fiziologic (dacă situația hemodinamică o permite), combinat cu 2×600 mg acetilcisteină/24 ore [8,10,13,14]. Există și implantatori extrem de experimentați care pot și efectuează plasarea sondei de ventricul stâng chiar și fără angiografia de sinus coronar. 4. Accepțiunea actuală generală este că plasarea ideală a sondei de ventricul stâng se face la nivelul postero-lateral, această zonă oferind rezultate optime atât imediate cât și la distanță. Stimularea apexului ventriculului stâng sau a peretelui anterior este descurajată
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]