4,821 matches
-
a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un factor cauzal care trebuie depistat și tratamentul va fi subordonat raționamentului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
multă suficiență vizionară... Lecțiile unui atlas Cu 10 milioane de rurali și 3 milioane de activi în agricultură, România are un caracter rural, țărănesc și sătesc, în ciuda violentului episod socialist, care a dorit sfîrșitul țăranilor prin colectivizarea terenurilor și prin sistematizarea localităților rurale. (...) în 2006, ruralitatea agricolă este semnul cel mai distinctiv al României în cadrul Europei. Cu această afirmație începe capitolul dedicat „lumii rurale și agricole” din noua ediție a Atlasului României coordonat de Violette Rey la Editura RAO. Și urmează
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
exercițiu epistemologic original: un a ști că nu se știe. Nu este simplă exprimarea acestei situații speculative, întrucât participă atât la natura judecății raționale, cât și a experienței trăite. Diferența de potențial între judecată și experiență pune în criză orice sistematizare, ce privește nu atât coerența logică a contextelor, cât mai ales conexiunile lor cu viața lumii, aflată în alarmă astăzi, nu datorită unei nostalgii pentru ceva mitic, ci datorită exigenței de nestăvilit de a ști ceea ce va urma, ce va
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Un prim răspuns îl găsim în tendința naturală a omului de a se întreba cu privire la viață și la realitate, în ciuda tuturor răspunsurilor pe care știința le poate da și a opiniilor curente, deja consolidate. Capacitatea constantă de a se sustrage sistematizărilor, trăirea vieții punând în chestiune ceea ce, în general, nu este pus, problematizarea a ceea ce în mod obișnuit nu este considerat a fi o problemă, toate acestea sunt atitudini de fond, înrădăcinate în cea mai autentică condiție umană. La începutul gândirii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cel mai important. Kierkegaard leagă filosofia de exercițiul îndoielii. Între acea «fisură» de care s-a vorbit mai sus și «exercițiul îndoielii» există o conexiune intrinsecă. Filosofia apare ca interogație și îndoială față de «căile netede» ale opiniei comune sau ale sistematizărilor conceptuale exhaustive, o îndoială pusă în mișcare de înțelepciunea, superioară sugestiilor, și de luciditatea tare. Aceasta cere o forță interioară, un echilibru și o detașare prin implicare; o libertate spirituală exprimată prin angajare și atitudine, caracteristici tipice unei depline maturizări
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dialectică a procesului discursiv; prin intermediul dialecticii a evidențiat legătura dintre particular și universal, caracterizând-o ca pe un raport deductiv și furnizând astfel instrumentele tehnice necesare definiției și demonstrației; în sfârșit, a adus în atenție conștientizarea sapiențială a limitei oricărei sistematizări omenești și teorii asumate și mitizate dogmatic: suspendarea judecății înseamnă denunțarea oricărei închideri definitive. Problema, dialectica, analitica, căutarea, nu sunt elemente contradictorii, ci constituie un ideal organic al activității teoretice. Problema este condiția esențială a acestei activități teoretice: dialectica - profilul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ei constante, ni se pare, după o cercetare mai amănunțită, că este vorba, în esență, de o cerință de sens. Ne mirăm întrucât nevoia noastră de sens este nesatisfăcută, în timp ce echilibrele trăite deja într-o ingenuitate inițială sau dobândite prin intermediul sistematizărilor teoretice și etice precedente, sunt puse acum în criză de noile niveluri de cunoaștere sau de noile complicații ale vieții morale. De asemenea, ne mai mirăm, întrucât sensurile precedente își pierd capacitatea lor persuasivă precum și validitatea lor existențială; este momentul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
De asemenea, ne mai mirăm, întrucât sensurile precedente își pierd capacitatea lor persuasivă precum și validitatea lor existențială; este momentul reîntoarcerii la origini: de la trăirea vieții cotidiene în conformitate cu unele sensuri sectoriale, se trece la punerea în discuție a unor astfel de sistematizări conceptuale și operative, fapt ce devine în final o punere în discuție a noastră înșine, un apel la ceea ce este fundamental și deci inițial, un apel ce ia forma interogației. Conform etimologiei sale, cuvântul sens înseamnă „semnificație”, „înțeles”, „indiciu”. Deja
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
credință. În acest sens, putem să ne amintim de expresia sfântului Augustin: «fides quaerit» și «intellectus invenit». Credința este cea care deschide problema, iar intelectul caută soluții. Aici intelectul este înțeles ca activitate clarificatoare: intervenția sa este îndreptată spre înțelegere, sistematizare, soluționare a unui context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar înțelege să ajungă la soluționarea propriei misiuni. Discursul pe care l-am formulat până aici se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care deschide problema, iar intelectul caută soluții. Aici intelectul este înțeles ca activitate clarificatoare: intervenția sa este îndreptată spre înțelegere, sistematizare, soluționare a unui context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar înțelege să ajungă la soluționarea propriei misiuni. Discursul pe care l-am formulat până aici se încadrează în orizontul speculativ de inspirație clasică-augustiniană (studiul de față nu-i este altceva decât o anexă), atent mai ales
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
temă controversată, cu o diversitate remarcabilă a teoriilor de rang mediu, teorii catalogate deseori drept concurente și slab predictive. Primul capitol prezintă principalele controverse și paradoxuri care au caracterizat cercetarea motivației după anul 1900. De asemenea, sunt ilustrate direcțiile de sistematizare și clasificare a modelelor teoretice, precum și etapele de dezvoltare a cercetării din acest domeniu. Cel de-al doilea capitol sintetizează contribuțiile precursorilor și ale cercetărilor care au marcat începutul studiului sistematic al motivației. Capitolele trei și patru prezintă cele mai
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
filosofia greacă până la jumătatea secolului al XX-lea), "vârsta de aur" (1960-1970, perioada elaborării teoriilor de proces/cognitive) și cea de-a treia etapă denumită "dezvoltările recente", stadiu ce cuprinde în esență resemnificări ale teoriilor cognitive. O altă încercare de sistematizarea a evoluției cercetării motivației este realizată tot de Latham (Latham, 2007) care identifică zece momente cheie, numite de cercetător "evenimente seismice": legea efectului a lui Thorndike, ideea banilor ca singur motivator, contribuția lui Likert la măsurarea atitudinii, studiile Hawthorne, teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
singur motivator, contribuția lui Likert la măsurarea atitudinii, studiile Hawthorne, teoria ierarhiei nevoilor, teoria bifactorială, teoria expectanței, teoria stabilirii scopului, teoria social-cognitivă, justiția organizațională. Având în vedere traiectoria evolutivă a disciplinelor care au concurat la dezvoltarea cercetării motivației, operația de sistematizare este dificilă. Dintre criteriile existente, cel cronologic permite integrarea într-o singură schemă a cercetărilor subscrise psihologiei organizaționale, sociologiei industriale și managementului organizației. 1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație Controversele privind conceptul de motivație, concurența și limitele teoriilor se reflectă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
existente, cel cronologic permite integrarea într-o singură schemă a cercetărilor subscrise psihologiei organizaționale, sociologiei industriale și managementului organizației. 1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație Controversele privind conceptul de motivație, concurența și limitele teoriilor se reflectă și în încercările de sistematizare, clasificare, i.e. în taxonomia teoriilor motivației. Două aspecte necesită clarificări: care este criteriul pe baza căruia o teorie este considerată o teorie despre motivație și care este criteriul de clasificare pentru teoriile motivației. Deci și Ryan propun un criteriu pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2000; Zamfir (coord.) 1980b). Modelul lui Taylor privind managementul organizațiilor are la bază patru principii (Taylor, 1911, pp. 128-129, după Taska, 1992, p. 375): 1. adunarea tuturor cunoștințelor tradiționale care în trecut au fost deținute de muncitori și apoi clasificarea, sistematizarea și reducerea acestora sub forma regulilor, a legilor și chiar a formulelor matematice. Managementul trebuie să preia responsabilitatea pentru dezvoltarea "adevăratei" științe, înlocuind vechile cunoștințe empirice ale muncitorilor; 2. selectarea științifică a muncitorilor; 3. educarea și dezvoltarea științifică a muncitorilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acuratețe al cercetărilor ori ignorarea teoriei științifice, ci o repoziționare a cercetătorului în raport cu celelalte stocuri de cunoaștere despre fenomenul cercetat. De asemenea, nu înseamnă revitalizarea "psihologiei bunicii" (bubba psychology) ori a viziunii lui Heider ce afirma reducerea rolului cercetătorului la sistematizarea enunțurilor psihologiei naive (după Chelcea, 2007). Dimpotrivă, dezvoltarea pragmaticii motivării implică recitirea, reamenajarea și creșterea stocului de cunoaștere al cercetătorului pe baza unui demers integrativ. Etnometodologia este paradigma care poate oferi un cadru pentru dezvoltarea în această direcție. Iluț (1997
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu ajutorul tuturor simțurilor 206 VII Corporate Identity 226 Bibliografie 230 Capitolul I Acțiunea planificată Planificarea reprezintă una dintre cele mai importante activități din cadrul muncii de PR (relații publice) care, de cele mai multe ori, nu este realizată foarte riguros, prezentînd minusuri în ceea ce privește sistematizarea. Hiperexactitatea nu este o caracteristică specifică omului ci, mai degrabă, a computerului. În cazul planificării, minuțiozitatea este imperios necesară, pentru ca efectele produse de o anumită strategie să aibă relevanță maximă. Din datele statistice rezultă că aproximativ 40 % din întreprinderile europene
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
efectele produse de o anumită strategie să aibă relevanță maximă. Din datele statistice rezultă că aproximativ 40 % din întreprinderile europene și 20 % din cele din S.U.A. mai folosesc încă, la nivelul acestei acțiuni, doar elemente ale simțului comun, fără o sistematizare și o rigurozitate cerută, de fapt, de piața anilor 2000. Pentru realizarea unui bun proces al comunicării, atît intracît și interinstituțional, trebuie îndeplinite, în primul rînd, următoarele criterii: Criteriul credibilității: Încrederea reciprocă nu este un deziderat realizabil în cîteva ore
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Ajungem astfel la concluzia că succesiunea cronologică și raporturile dintre sărbătoarea „colibelor” și a recoltei, pe de o parte, și cele două din prima și a zecea zi a lunii a șaptea, pe de alta, sunt două probleme încă nesoluționate; sistematizarea pe care o realizează mai târziu iudaismul mijlociu în Mișna este un compromis „raționalizator” și nu o explicație, chiar dacă putem presupune că conținutul lor a rămas mai mult sau mai puțin același. Situația se complică și mai mult din cauza existenței
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sportului se poate observa, nu doar în procesul de susținere economică a tipurilor de probe olimpice, cât și de crearea, probele noi de elemente artistice cu implicații utilitare în instrumente și în echipamente (snowboard și în desemnarea unor tendințe de sistematizare a unor concepții filozofice de dezvoltare armonioasă a ființei/kalos kagaton). Transformarea războiului, a marșului, aruncarea suliței, a luptei corp la corp, a acțiunii sincronizate în exercițiu fizic îmbracă astăzi mai puțin caracterul de gimnastică terapeutică, cât devine un fenomen
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de tip democratic, muzeul este un spațiu deschis, nemaifiind un privilegiu al unor anumite categorii sociale așa cum se întîmpla în trecut. Se poate vorbi acum de o veritabilă "democratizare a tezaurului", ale cărei coordonate se bazează pe două idei fundamentale: sistematizarea patrimoniului și utilizarea patrimoniului ca formă de educație 4. Sensul pedagogic al expunerii face apel la ansamblu, la relațiile ce se stabilesc între obiecte. Spațiul destinat expunerii devine liber, privitorul se mișcă ca într-un labirint, experiența muzeală transformîndu-se într-
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
învăța de acolo orășenii din toate profesiunile, elevii din toate școlile, ori străinii care ne vizitează spre a ne cunoaște și care ar avea prilejul să vadă laolaltă, sistematizate toate datele necesare pentru înțelegerea satului românesc". În fața valului de schimbări, sistematizarea localităților, mutații profunde în viața materială și socială, dezvoltarea industriei, devenea necesară prezența muzeului în aer liber. Tot cu acest prilej Gusti preciza faptul că "Un muzeu este [...] un mijloc de a înfățișa astfel colecțiile pentru ca din ele să se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ideii proiectului "muzeului social" devine o sarcină dificilă, uneori riscantă pentru acești muzeografi. Începînd cu anul 1978 se creează Muzeul Satului și de artă populară prin unificarea Muzeului Satului cu Muzeul de artă populară. Scăpat în ultima clipă de "elanul" sistematizării la care fusese supus Bucureștiul în perioada 1983-1989, muzeul reușește să-și recapete adevărata sa identitate după 1990. Muzeul Satului devine membru activ al organismelor internaționale de specialitate: ICOMOS și ICROM. În anul 1991 se conturează proiectul constituirii unui complex
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe care o situație dificilă le poate avea asupra diferitor indivizi. McVicar (2003) susținea că la baza diferențelor existente între nivelul de stres al mai multor asistente medicale evaluate, se află factorii de personalitate și strategiile de burnout. Încercând o sistematizare a caracteristicilor de personalitate care protejează împotriva stresului, Kobasa (1979) a propus un nou concept "reziliența" sau "personalitatea rezilientă" inițiind o altă perspectivă asupra relațiilor individuale cu ceilalți, cu obiectivele sale și cu dificultățile ce pot apărea. Modelul este alcătuit
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în comunism al Banatului, cu armonii constănțene greco romane, specific turco-tătaro-armean, cu Legea Litoralului din 1939 (ceva omolog inexistent astăzi), G.M. Cantacuzino la Eforie și Duiliu Marcu la Balcic, plus un instructiv dialog cu prof. Alexandru Sandu despre planul de sistematizare a litoralului românesc din 1953, până la nimicnicia pustietoare a prezentului. Satul ca peisaj cultural și Polii de creștere din România, nr. 2, respectiv 4, sunt alte subiecte arzătoare, unde muritorul de rând găsește un „decalog al dezvoltării spațiului rural“, citește
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]