1,909 matches
-
valori drept țintă la pacientul vârstnic este bazată în principal pe opinia experților și nu pe rezultatele unor trialuri clinice randomizate. Cu toate acestea, cel mai recent document de consens AHA/ACCF asupra HTA la pacien ii vârstnici recomandă TA sistolică < 140 mmHg ca valoare-țintă la pacienții cu vârsta sub 79 de ani, iar la subiecții peste 80 de ani - valoarea de 140-145 mmHg, dacă este tolerată (19). Ghidurile pentru HTA de la National Institute of Clinical Excellence recomandă, de asemenea, o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
valoare -țintă a TA < 150/90 mmHg, inclusiv la pacienții cu vârsta peste 80 ani, aceste recomandări fiind bazate pe rezultatele din studiul HYVET (27). Meta-analiza publicată de Schall și colaboratorii săi în 2011 a arătat că reducerea valorilor TA sistolice la 140-150 mmHg determină scăderea morbi-mortalității globale la subiecții cu vârsta peste 75 de ani. În schimb, valori foarte scăzute ale TA la vârstnici sunt asociate cu o mortalitate crescută (28). Rezultate similare au fost publicate de Protogerou și colabo
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
incluși în 9 studii prospective randomizate. Mortalitatea globală a fost redusă cu 22%, necesitatea revascularizației cu 30%, iar incidența evenimentele majore cardiovasculare a fost redusă cu 23-26% (44). Un studiu amplu realizat de Kjekshus a inclus pacienți vârstnici cu IC sistolică de cauză ischemică tratați cu rosuvastatin. Peste 41% dintre cei 5.011 subiecți incluși în studiu aveau peste 75 de ani. Autorii au concluzionat că rosuvastatina reduce rata respitalizărilor com - parativ cu grupul control, fără a evidenția diferențe semnificative statistic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
bine tolerat. Totuși pacienții vârstnici au avut beneficii reduse comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Analiza retrospectivă a rezultatelor studiului Metoprolol CR/XL Randomized Intervention Trial in Heart Failure (MERIT-HF) la pacienții cu vârsta peste 65 de ani și IC sistolică arată că metoprololul a fost bine tolerat, cu un profil de siguranță acceptabil, atât inițial, cât și pe termen lung (140). În ceea ce privește utilizarea carvedilolului în IC, două mari studii au arătat beneficii clare, fără a se adresa însă în mod
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice și defectul de umplere a VS. Dilatația crește volumul telediastolic și menține într‑un prim timp fracția de ejecție (FE) a VS constantă cu un volum bătaie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ventriculară. Resincronizarea este asociată cu diminuarea activării sistemului nervos simpatic și scăderea nivelului de BNP. Resin cronizarea augmentează debitul cardiac fără a crește consumul de oxigen, spre deosebire de drogurile inotrop pozitive indicate la pacienții cu IC severă refractară la tratament, disfuncție sistolică a VS, cord dilatat și alungirea conducerii atrioventriculare și intraventriculare în scopul ameliorării simptomatologiei, a toleranței la efort și a calității vieții. Defibrilatorul implantabil (DEF), utilizat în scopul scăderii mortalității, este indicat în prevenția secundară la pacienții cu stop cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
pacienții cu IC și zone de miocard viabil, fără istoric de angină pot prezenta ameliorarea funcției miocardice postrevascularizare. Un rol determinant îl au comorbiditățile sistemice precum boala pulmonară cronică, insuficiența renală, cancerul sau DZ. Mortalitatea perioperatorie crește odată cu scăderea funcției sistolice, înregistrând o creștere substanțială dacă FE scade sub 20% și IC este decompensată (9). Unele studii recente au evidențiat scăderea mortalității postoperatorii în cazul utilizării în timpul intervenției chirurgicale a balonului de contrapulsație și a agenților inotrop pozitivi (6). Între factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
BAC datorită continuării procesului de remodelare ventriculară. Un aspect important care influențează prognosticul îl reprezintă dilatarea majoră a VS preoperator. Chiar dacă există o zonă importantă de miocard viabil, dar VS este sever dilatat (volumul telesistolic depășește 130 ml), ameliorarea funcției sistolice a VS după revascularizare chirurgicală va fi minoră, iar prognosticul pe termen lung rezervat (1). Limita de viabilitate a miocardului peste care este indicată revascularizarea chirurgicală nu este stabilită, însă literatura de specialitate sugerează că un procent de 20 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
iar pentru testul de mers la 6 minute au fost de -18,7 m. În plus, nu s au înregistrat diferențe semnificative între programele la domiciliu și cele în centre specializate pentru modificările parametrilor clinici secundari urmăriți: tensiunea arterială (TA) sistolică, valorile serice ale LDL colesterolului și HDL colesterolului, compoziția corporală și calitatea vieții. În cazul întreruperii programelor de recuperare, s au înregistrat rate similare ale declinului capacității de efort la 12 luni. Concluzia studiului a fost că pot fi concepute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
din celulele endoteliului vascular (18). Reducerea TA determinate de exercițiul fizic aerobic este adesea similară cu cea deter minată de utilizarea unui medicament antihipertensiv. Rezultatele unei meta analize importante arată reduceri medii de 3,8/2,6 mmHg ale TA sistolice/diastolice. Efectele hipotensoare s au dovedit asemănătoare la subiecții hipertensivi și la cei normotensivi, respectiv la cei supraponderali și la normoponderali (19) . Important în cazul hipertensivilor vârstnici este efectul hipotensor al exercițiului fizic de intensitate redusă, demonstrat a fi similar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
arteriopatie periferică, ateroscleroză carotidiană). Tratament medical Obiectivul terapiei medicamentoase este de a încetini progresia anevrismelor și a reduce riscul de disecție și ruptură. Tratamentul include administrarea de betablocante și, în funcție de profilul cardiovascular al pacientului, alte medicamente hipotensoare în vederea menținerii TA sistolice preferabil sub 120 mmHg. Se recomandă evitarea eforturilor fizice deoarece presiunea intratoracică poate crește brusc în acest context. Adițional terapiei medicamentoase este necesară oprirea fumatului și corectarea dislipidemiilor. Tratament chirurgical Obiectivele tratamentului chirurgical în boala anevrismală la pacienții în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Sheehan, sindrom Cushing. 36.2.6. Strategii terapeutice în disecția acută de aortă 36.2.6.1. Mangamentul terapeutic imediat Obiectivul tratamentului medicamentos în urgență este menținerea frecvenței cardiace între 60 i 80 bătăi/minut și a tensiunii arteriale (TA) sistolice între 100 i 120 mmHg. Managementul terapeutic debutează cu resuscitarea, stabilizarea și pregătirea pacientului pentru explorările imagistice: ventilație și oxigenare, monitorizarea funcției respiratorii, plasarea a două linii venoase, monitorizarea ritmului cardiac, a TA și a diurezei. Se administrează betablocante pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție. Pacienții cu boli cardiovasculare care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
mai frecventă patologie cardiacă a vârstnicului este ischemia miocardică. Prevalența bolii coronariene crește cu vârsta. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă se produce scăderea elasticității arteriale și a relaxării la stimuli normali. Aceasta poate conduce la creșterea cronică a TA sistolice și eventual la dilatarea aortei. Creșterea impedanței aortice poate determina hipertrofie ventri culară stângă, care crește consumul miocardic de oxigen și predispune la apariția ischemiei. Scăderea complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
programați pentru intervenție chirurgicală cu risc mare trebuie să primească tratament betablocant (recomandare de clasa I). Recomandările de clasa IIa includ pacienții programați pentru intervenții chirurgicale cu risc intermediar și cei tratați anterior cu betablocante pentru IC cronică și disfuncție sistolică. Pacienții cu factori de risc, programați pentru intervenții chirurgicale cu risc mic, au o recomandare de clasă IIb (23). Statinele pot stabiliza plăcile de aterom coronariene, prevenind ruptura lor și apariția IM perioperator. Un studiu retrospectiv de tip caz -control
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
o săptămână anterior intervenției chirurgicale (recomandare de clasa I) (23);- nitrații nu au un efect dovedit asupra deceselor cardiace în perioada perioperatorie;- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) au o recomandare de clasa I la pacienții stabili, cu disfuncție sistolică de VS, programați pentru intervenție chi rurgicală cu risc mare; de asemenea, se recomandă continuarea tratamentului cu IECA în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace la pacienții cu disfuncție sistolică de VS (clasa I) (23);- diureticele ar trebui întrerupte la pacienții hipertensivi în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
angiotensinei (IECA) au o recomandare de clasa I la pacienții stabili, cu disfuncție sistolică de VS, programați pentru intervenție chi rurgicală cu risc mare; de asemenea, se recomandă continuarea tratamentului cu IECA în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace la pacienții cu disfuncție sistolică de VS (clasa I) (23);- diureticele ar trebui întrerupte la pacienții hipertensivi în ziua intervenției chirurgi cale (clasa IC), iar la cei cu IC ar trebui continuate până în ziua intervenției; perioperator se administrează intravenos, ulterior se reia terapia orală atunci când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
transcateter (TAVI) înainte de intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. La bolnavii asimptomatici, intervențiile chirurgicale cu risc mic sau moderat pot fi efectuate în siguranță. La pacienții cu stenoză mitrală ușoară, cei cu stenoză semnificativă, dar asimptomatici și cei cu presiune sistolică în artera pulmonară mai mică de 50 mmHg, riscurile chirurgiei non-cardiace sunt relativ mici (23), de aceea corectarea chirurgicală a stenozei nu este necesară preoperator. Este necesar însă un control foarte bun al frecvenței cardiace pentru evitarea apariției edemului pulmonar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
punct pentru calculul riscului. FA crește de 3 ori riscul de IC și numărul de spitalizări pentru agravarea IC, dar și IC poate determina apariția și progresia FA, încheind un cerc vicios. Riscul este mai mare în IC cu funcție sistolică prezervată, situație mai frecvent întâlnită la femeile vârstnice. Relația între prevalența FA, IC și vârstă se păstrează pentru intervalul 65 -84 de ani (23,24). Interpretarea acestei variații de frecvență trebuie însă realizată cu prudență, deoarece numărul de pacienți peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
prospectiv, cu perioadă de urmărire de 3 ani a unei cohorte de 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani, subliniază rolul altor factori de predicție ca sexul feminin (pentru intervalul 65-84 de ani), înălțimea, nivelul tensiunii arteriale (TA) sistolice și al glicemiei, utilizarea de diuretice (34). Studii mai recente sugerează importanța unor markeri de predicție subclinici ca disfuncția diastolică sau nivelul seric crescut de NT-proBNP (35,36). Interesantă este afirmarea prevalenței crescute a FA la pacienți peste 60 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
utilă, deoarece poate susține IC (62). Vârsta influențează însă în mod clar valorile cut-off, care sunt mai mari în absența IC. Pe de altă parte, comorbiditățile vârstnicilor necesită ajustarea interpretării. De exemplu, valorile sunt mai mici în IC cu funcție sistolică prezervată, sunt influențate de însăși prezența FA și de coexistența bolii cronice de rinichi, tromboembolismului pulmonar etc. (tabelul 29.2) (71). Ecocardiografia trebuie să completeze evaluarea, pentru confirmarea/infirmarea bolii structurale cardiace, evidențierea trombilor intracavitari. Ecografia transesofagiană va fi rezervată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
La nivelul sistemului cardiovascular, creșterea debitului cardiac în condițiile unui efort fizic ușor sau moderat este suportat în bune condiții la pacienții peste 60 de ani (fără afecțiuni cardiace evidente), dar creșterea este în principal rezultatul măririi volumului de ejecție sistolică și nu a tahicardiei, cum se întâmplă în cazul tinerilor (8). Odată cu înaintarea în vârstă, dimensiunile rinichilor se reduc (aproximativ 10% reducere în fiecare decadă de vârstă, după 20 de ani), și, de asemenea, scad fluxul sanguin renal și filtrarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
de miocard (IMA), cu IC sau tahiaritmii (14). 45.4.1.3. Blocantele canalelor de calciu Sunt medicamente care reduc intrarea calciului în celulele musculare netede arteriale, cu dilatarea arterelor coronare și a celor periferice (10). Diminuează atât presiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică, scad rezistența periferică, diminuează fluxul sanguin coronarian, scad debitul cardiac (cu excepția blocantelor de canale de calciu relativ selective la nivelul cordului) (17). Numeroase trialuri clinice au demonstrat eficacitatea și siguranța administrării blocantelor de canale de calciu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
terapeutice aplicate (32). Terapia IC are drept obiective: reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea postsarcinii, ameliorarea aportului de oxigen și a nutriției tisulare (19). În cazul pacienților vârstnici cu afectare cardiacă, se cunoaște eficacitatea unor clase de medicamente asupra disfuncției sistolice (betablocante - care scad necesarul de oxigen la nivelul miocardului sau captează radicalii liberi de oxigen, IECA, blocanți ai receptorilor pentru angiotensină), în schimb, efectul benefic al medicației asupra disfuncției diastolice este mai puțin evident (10,14). Opțiunile farmacologice pentru disfuncția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
cei cu DZ, se preferă eplerenona. De asemenea, eplerenona va substitui spironolactona la pacienți care prezintă ginecomastie (14). Multe studii clinice au demonstrat o eficacitate și o siguranță mai bună a eplerenonei, comparativ cu spironolactona, la pacienții vârstnici cu IC sistolică și IM, la care se constată o reducere semnificativă a mortalității (14). 45.4.4.3. Antagoniștii de aldosteron Sunt indicați, în special, în cazul IC sistolice clasele III-IV NYHA, la pacienții aflați în tratament cu diuretice, IECA, betablocante, dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]