1,482 matches
-
sau poloneză (versiune de Amelia Lisicka), iar în Germania a fost chiar leit-motivul unui film artistic de lung-metraj! Povestea acestui cântec este amuzantă, pentru că inițial el a fost un vals și purta titlul... „Gagarin”, fiindcă se comandase compozitorilor noștri să slăvească pe note primul zbor al omului în Cosmos; așa s-au născut patru melodii aparținând unor creatori de frunte, dar după consumarea evenimentului, ca orice operă ocazională, acestea au căzut în uitare... Noroc cu Luigi Ionescu, aflat în vizită de
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
țărani, munteni contra moldoveni, părinte contra fiu. S-a tăiat la greu, secole întregi, în carne vie. Ca să nu se afle adevărul, au apărut scriitorii, care au trecut pe pilde și eroisme. Mormane de maculatură, grămezi de versuri și basme, slăvind o patrie minunată, glorioasă, eternă și curată ca o fecioară neprihănită. Le citeai și-ți venea să fugi: ăștia chiar credeau ce spuneau? Trebuiau înlocuiți poeții și povestitorii care își bătuseră joc și de ea, și de noi: ei erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
șampanie. Evgheni Pavlovici venise doar de o jumătate de oră. Pentru șampanie și sărbătorire insistase stăruitor și Kolea. Lebedev le dăduse cu plăcere băutura. — Dar din a mea, din a mea! îi gângurea el prințului. Pe socoteala mea, ca să vă slăvim și să vă felicităm, va fi și ceva de mâncare, niște gustări, de asta se îngrijește fiică-mea. Dar, prințe, dacă ați ști ce temă e pe tapet! Vă amintiți, în Hamlet: „A fi sau a nu fi?“ E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deveni gelos de această producție literară. {EminescuOpXII 314} INDEPENDENȚA I III Am o țară, mult iubită, Să trăiască Căpitanul România, independentă, Carol, Rege și oșteanul Ea era sub jug turcesc, Căci cu a lui debacie, O! pământ ce eu îl slăvesc Și a noastră vitejie, II IV Dar, armata românească Am scăpat din jug turcesc Cu virtutea strămoșească Pământul cel strămoșesc, Au luptat ca niște lei Și mai repet încă o dată, Ș-au scăpat țara de ei C-am o țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi lăsat pe atâția răi să‑și petreacă zilele lor În plăceri, În lăfăire și În Îmbuibare și pe atâția drepți să sufere lipsuri, nenorociri și necazuri. Drepții suferinzi nu sunt nicidecum socotiți „nenorociți” de către Sfinții Bisericii noastre, ci sunt slăviți și fericiți pentru viitoarea lor bogăție cerească pe care o vor moșteni. În viața de acum tuturor li se aplică legea răsplătirii. Cei virtuoși, care nu vor fi lipsiți de raiul luminii și al bucuriei nesfârșite, sunt cuprinși de focul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
primim cele cuvenite după faptele noastre ; Acesta Însă n‑a făcut nici un rău” (Luca 23, 41). Mai mult, sutașul care conducea plutonul de execuție, uluit de evenimentele care Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 63 se petreceau În fața sa, a slăvit pe Dumnezeu, zicând : „Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost” (Luca 23, 47). Și totuși Iisus a murit Între doi criminali, mari tâlhari la drumul mare, oameni care erau păcătoși În ochii lumii : „L‑au răstignit acolo pe El și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și nimeni nu m‑a cercetat și iată, șapte zile sunt de când a trimis Dumnezeu un Înger care Îmi slujea și cum ați intrat voi, s‑a depărtat de la mineă. Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându‑se, au pro‑ slăvit pe Dumnezeu”120. IV.7. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase Eusebiu de Cezareea, În cartea sa Istoria bisericească, aduce În atenție o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei, ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îmi aduc aminte - consemna Klitos Ioannidis - cu câtă răbdare a suportat crucea bolii. Și știți că a suferit foarte mult. Cancerul pe care l‑a avut Îi provoca dureri teribile. Dar niciodată nu se plângea. Mereu spunea «Slavă Domnuluiă. Îl slăvea pe Dumnezeu fără Încetare”191. Fiind suferind de reumatism, preacuviosul părinte Damian Țâru de la Mănăstirea Secu‑Neamț (1892‑1964) a fost Între‑ bat de ucenicul său dacă nu dorește să beneficieze de câteva băi pentru ușurarea durerilor. La care părintele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o mie. Prin aceasta a vrut să spună că lauda adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun Rugăciunea lui Iisus când au nevoie de ceva ; dar când cineva, fiind În suferință, Îl slăvește pe Dumnezeu, este o nevoință”206. Bolnavilor care sunt chinuiți În ultima parte a acestei vieți de durerile teribile ale vreunei boli incurabile și dece‑ sul le este previzibil, consider că le‑ar aduce măcar o mică ușurare lectura unei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aș fi știut ce slavă au sfinții În cer, aș fi făcut tot ce aș fi putut ca să Îndur chinuri și mai mari. După această Întâmplare, timp de trei zile nu am putut să fac nimic. Tresăltam de bucurie și slăveam neîncetat pe Dumnezeu. Nu puteam nici să mănânc, nici nimic altceva să fac ... doxologie neîncetată”. În alt loc, același cuvios părinte, Într‑una din epistolele sale, a adăugat : „În toată viața mea nu‑mi voi putea plăti marea mea datorie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească 212. 174 Suferința și creșterea spirituală Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să‑mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să‑L slăvesc În durere. Multă vreme m‑am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi‑a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce‑o să facă. Așa că n‑am mai stăruit. Vedeți Însă că Dumnezeu n‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atacuri, i‑a proclamat numele și a astupat cu multă bogăție gura nerușinată a acelui rău demon. Socotind deci necontenit aceste lucruri, bucură‑te și te veselește tu care săvârșești lupta cea mare, care porți cu blândețe capul Încercărilor și slăvești pentru ele pe Iubitorul de oameni Dumnezeu Care poate să facă să dispară toate dintr‑o dată, dar le lasă să fie ca să‑ți fie și mai strălucitoare această bună negustorie. De aceea și noi nu Încetăm să te fericim”234
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
părtași la suferințele lui Hristos, bucurați‑vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare”. (I Petru 4, 13). În scrierile Sfinților Părinți ni se arată că, după cum Domnul, trecând prin suferințe și răstignire, a fost slăvit și așezat de‑a dreapta Tatălui, tot așa și creștinul suferă Împreună cu El, se răstignește Împreună cu El, pentru a fi ridicat și a Împărăți Împreună cu El, pentru a se uni cu Hristos și pentru a Împărăți, Împreună cu El În veci. Pentru că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și creștinul suferă Împreună cu El, se răstignește Împreună cu El, pentru a fi ridicat și a Împărăți Împreună cu El, pentru a se uni cu Hristos și pentru a Împărăți, Împreună cu El În veci. Pentru că „dacă pătimim Împreună cu El, vom fi și slăviți Împreună cu El” (Romani 8, 17). Însă aceasta nu Înseamnă că bunii creștini ar trebui să caute suferința, pentru a fi mai asemănători lui Hristos. Suferința ne vine la dorința sau Îngăduința lui Dumnezeu, dacă vine. Este mai bine ca momentul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încercarea nădejde ; iar nădejdea Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 207 nu rușineazăă (Romani 5, 3‑5)254”. Îndelunga‑răbdare este „mare și puternică, are putere tare și neclintită și e răspân‑ dită pe mare Întindere ; este veselă, bucuroasă, fără grijă, slăvește pe Domnul, În toată vremea, n‑are nimic amar În ea, rămâne totdeauna blândă și liniștită”255. Fără nădejdea În viața veșnică, nu putem Îndura Încer‑ cările acestei vieți. Nu vom putea suporta usturătoarele dureri ale bolii sau marile ispite
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
slăbit, Întorcându‑se la forma și greutatea lui inițială. Nu numai că a fost vindecat de hidro‑ pizie, dar rana provocată de sabie s‑a vindecat complet până În noaptea următoare. Astfel, bătrânul s‑a Întors la casa lui, mergând și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Redăm, În continuare, o altă minune a sfinților. Un nobil creștin se afla pe moarte din cauza unei boli incurabile numite disurie. Nobilul a cheltuit mulți bani căutând un leac, dar eforturile sale au fost În zadar. Disperat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și, conform instrucțiuni‑ lor sfântului, le‑au ars și le‑au pisat bine. Pudra a fost amestecată În puțină apă și dată nobilului să o bea. 222 Suferința și creșterea spirituală Numaidecât omul și‑a revenit și a mers acasă slăvindu‑l pe Dumnezeu, Care a săvârșit această minune de dragul cre‑ dinței supușilor Săi. Un alt nobil bogat din Anatolia era smerit și cu frică de Dumnezeu. De tânăr suferea foarte tare de o boală la inimă și la stomac care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
minoră ; căci, «Căci Domnul ceartă pe cel pe care‑l iubește și ca un părinte pedepsește pe feciorul care Îi este dragă (Proverbe 3, 12)”. Prin urmare, fiind complet vindecat de boala lui de stomac, el s‑a Întors acasă slăvind pe Dumnezeu și pe slujitorii Lui, doctorii fără de arginți. Încheiem acum relatările noastre din The Great Synaxaristes of The Orthodox Church despre minunile vrednicilor de pome‑ nire frați, Sfinții Cosma și Damian, chiar dacă sunt nenu‑ mărate altele. Ei au devenit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
avut parte de o imagine sur‑ prinzătoare. Fata era sănătoasă și Întreagă la minte. Mult prețuitul și minunatul cap al Sfântului Pantelimon care era așezat pe platou izvora mir frumos mirositor. Întreaga fami‑ lie s‑a bucurat și l‑a slăvit pe Dumnezeu și pe martirul Său, Pantelimon. Toți au cerut să fie primiți În sânul Bisericii Ortodoxe, lucru pe care bătrânul Sava l‑a făcut cu bucurie. Cât despre mirul care era izvorâse din cinstitul cap al muce‑ nicului, bătrânul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dânsa. Un bărbat din Lamia, care suferea de nebu‑ nie, a mers la sfânt. După ce Sfântul Nectarie a citit rugă‑ ciuni de exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie, În momen‑ tul În care el Împărtășea, ea a văzut că strălucea de lumină divină. A ezitat să se apropie și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împreună cu fiica lor aflată În suferință, la Eghina pentru a cinsti mormântul sfântului ierarh. Constantina s‑a Închi‑ nat la mormântul sfântului și a stat câteva zile la mănăstire. A redobândit sănătatea pe care și‑o dorea atât de mult, slăvindu‑L pe Dumnezeu și pe Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Apoi Constantina a luat hotărârea de a rămâne la mănăstire și de a se afierosi cu totul lui Dumnezeu deve‑ nind maică. I s‑a dat numele de Cecilia. O
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
carenă care i‑a Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 243 ferit de pericol. În ciuda vremii rele, ei au ajuns În primul port italian integri și nevătămați. Acolo au reparat ruptura. Cu lacrimi În ochi, oamenii Îl slăveau pe Sfântul Nectarie și Îi mulțumeau din inimă pentru că i‑a salvat de la Înec. Multe alte minuni au fost consemnate În diferite cărți, dezvăluind prezența și asistența miraculoasă și taumatur‑ gică a sfântului În fiecare parte a lumii pentru cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dar Întâlnirea dintre ei, cel din urmă o poate propune sau invoca insistent prin rugă‑ ciune sau o poate refuza. De aceea El rămâne Într‑o aștep‑ tare smerită (Apocalipsa 3, 20) și nu săvârșește minuni care fie I‑ar slăvi Persoana, fie ar constrânge pe om la o credință servilă, eludând poate personalitatea omului și neluând În seamă doleanțele lui. Astfel, Dumnezeu dorește ca omul să aibă și un folos sufletesc de pe urma acțiunii Sale tauma‑ turgice și ca acesta să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
socialiste, vindem puțin și cumpărăm puțin. Dar lucrul cel mai grav este că filmele romînești au început să nu mai fie frecventate, în număr satisfăcător, nici de publicul nostru. Criticii, aproape în unanimitate nu sunt mulțumiți de producția noastră și slăvesc pînă la adorație unele filme străine, popularizează vedete încă necunoscute la noi și nu se sfiesc să compare un film brutal cu sex, cu un film despre munca țăranilor noștri în cooperative. Vina este atribuită, după dînșii, regizorilor de filme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]