11,011 matches
-
Clipele sunt bătrâne, Ochii lor lunateci și goi, Pipăind printre stele, Câte-un deluviu, câte-un război, Ori uitările mele; Lumina zace pe lucruri bolnavă, E o pace slută în ape, Nici un glas nu încape, Nici un zeu nu e-n slavă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
de pasărea cu aripile largi, colorată în culorile curcubeului. Mă fixa cu ochi vii, care semănau izbitor cu propriii mei ochi. I-am zâmbit, i-am făcut un semn discret de recunoaștere și i-am șoptit: Du-te, zboară în slava cerului, imensitatea albastră te așteaptă. Ea m-a auzit, s-a ridicat în spirale line și s-a pierdut după un bloc mai înalt. Mă simțeam ca și cum eu aș fi zburat, mă aflam acolo jos, pe trotuar, dar în același
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
beciurile pușcăriei, e drept numai pentru cîteva ore, la Mangalia, Constanța și București. Nu știu cît de mult ura regimul și pe reprezentanții săi - ura nu era specialitatea lui - dar avea o poftă nebună să facă bășcălie de ei și, Slavă Domnului, prilejuri se găseau destule. Pe milițieni îi făcea analfabeți, pe Ceaușescu țigan pentru că, explica el etimologia numelui, Ceaușescu venea de la ceauș, și pe urmă cum puteam noi decripta titlul cărții lui ultime "Margareta, poetul și administratorul"? Cine altul era
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
cu vitraliile unei particule divizate într-un perpetuum mobile scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur ochiul unui păianjen în inimă fanioane pe fraga febrei albastru bizantin cu embleme de sînge gravura unui ascet potire de slavă din care beau alchimii într-un cîmp de pirită cu focuri mîngîi sfera orbită torentul din cerc mătură totul în cale implozia mării arzînd în chilie potire de ceară sărută flacăra și un nor de perdele părînd idealuri un rug
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase "barza" "viezure" "mînz" în nopțile cînd o lună latină trece lin peste vîrfuri slave... cu patetismul politic ce sufla în cărbuni sub cazane de țuică și muta din loc munții prin cîrciumile murdare ale minerilor unde se recîștiga bătălii demult pierdute-n istorie cu fanfaronada geambașilor deveniți manageri ai fostelor izvoare carpatice din care
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
dinainte de ultimul război mondial, în această zonă stilistică se plasau mai mulți termeni de sursă religioasă, printre care de mare succes se bucurau ,apostol" și ,apostolat". Dascăl e un cuvînt de origine greacă (didaskalos), intrat în română și pe filieră slavă, prezent în cele mai vechi texte, cu sensul de ,persoană care învață pe alții" și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
Corespondență din Franța - Literatura română este intransportabilă? Iulia Ba Pentru francezul acestui debut de secol, România este o nebuloasă. în țara lui Moličre, nimeni nu pare a ști cu certitudine dacă limba română este o limbă slavă sau latină, dacă românii sunt toți infractori sau unde se situeaza geografic Ťțara lui Draculať. Literatura română, la rândul ei, este victimă a propriului său succes, scriitorii fiind prizonieri ai aceluiași complex: intraductibilitatea limbii. Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugčne Ionesco
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii ciobani, Scârbiți de slava ce-o dau vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să pască oile, măgarii și berbecii. Poemul a fost publicat întâia dată în ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din iunie 1946, p. 264. Am mers la sursă, să verific
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei etc. - nu se străduiește, de cîțiva ani, decît să vîneze și să recolteze elogii și premii. își regizează cu măiestrie campaniile de presă ca să-l ridice în slăvi și nu pierde nici o ocazie ca să pună mîna pe o nouă distincție. Anul trecut, împlinind 70 de ani, a fost decorat de șeful statului și a primit (de fapt, a ciupit) marele premiu al Uniunii Scriitorilor. Osanalele n-au contenit
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
citește greșit poemul Portret, atât de des citat de critică și atât de rău înțeles, înghesuit într-un loc comun: , M-am zămislit ca-n basme, cu șapte frunți și șapte/ Grumazi și șapte țeste./ Cu-o frunte dau în slavă, cu celelalte-n noapte,/ Și fiecare este/ Și nu este.// Sunt înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge o mulțime de atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
am zămislit ca-n basme, cu șapte frunți și șapte/ Grumazi și șapte țeste./ Cu-o frunte dau în slavă, cu celelalte-n noapte,/ Și fiecare este/ Și nu este.// Sunt înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge o mulțime de atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de arătare cu ,șapte țeste". În actul chinuitor al cunoașterii, al explorării slavei și a nopții (aici nu e o dualitate, ci
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge o mulțime de atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de arătare cu ,șapte țeste". În actul chinuitor al cunoașterii, al explorării slavei și a nopții (aici nu e o dualitate, ci o delimitare a teritoriului, a universului, un vast spațiu captiv în care se zbate ființa argheziană), poetul e și înger, și diavol, dar nu numai atât: ,și fiară și-alte-asemeni", mai adaugă
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
de făcut câteva observații care, fără să atenueze impresia general favorabilă, punctează deficiențele volumului. Mai întâi că autorul nu folosește întotdeauna aceeași măsură critică: excesiv de sever cu contribuțiile, totuși, importante în materie de ionescologie ale Martei Petreu, el ridică în slăvi cartea "alternativă" scrisă de Marie-France Ionesco. Pe de o parte, îi sugerează acesteia unele ipoteze interpretative, indicând și citatele care să le susțină. Pe de alta, avansându-le, recurge la un ton neașteptat de umil: "Marie-France Ionesco nu citează acest
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
la valorile autentice, prin articole, luări de cuvânt la radio și TV, la conferințe și la întrevederile cu potentații care puteau fi convinși numai de la Moscova și Leningrad" (apud Vințeler, op. cit., p. 245). Cunoscând toate limbile clasice, romanice, germanice și slave, profesorul Piotrowski este, în același timp, prototipul lingvistului total, care a abordat, în cercetările sale, toate compartimentele limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, stilistică, dialectologie, lingvistică generală, lingvistică matematică etc. * - Stimate Domnule Profesor, am aflat multe lucruri despre activitatea Dvs. din cartea
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
sintaxă și de lexic, este văzută în dinamica proceselor de gramaticalizare și în deschiderea interpretărilor alternative. Impresionează, la lectura în ansamblu a acestor texte, importanța acordată perspectivei contrastive și tipologice, plasarea fenomenelor românești în context romanic, dar și în raport cu limbile slave din jur. În articolele recente abundă exemplele din presă, din publicitate; Mioara Avram avea un simț de observație căruia nu-i scăpa nimic semnificativ din evoluțiile contemporane ale limbii. Din păcate, spațiul acestei rubrici e insuficient chiar și pentru simpla
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne, gata să îmi mânjească degetele cu cerneală. Și asta nu ar fi mare dandana! Săpun, slavă Domnului, este! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugina, dar este! Așa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli și mâinile îți sunt iar curate. Plumbul, otravă nevăzuta din cerneală, se duce pe apă sâmbetei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de minte dat de Dumnezeu (restul cică ar fi un fel de materie bună de pus în tigaie), gândește, cine nu, pune de o mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se afuma slavă pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
importantă traducerea în românește a lucrării cu cât, așa cum observă toți specialiștii, lucrarea dovedește că Pelikan privea Tradiția creștină din perspectiva Sfinților Părinți, pe care i-a studiat cu seriozitatea și metoda deprinse de la Harnack și cu dragostea și sensibilitatea slavă, pe care i-a sădit-o prietenia sa cu marele George Florowski, principalul său mentor, cu John Meyendorff, cu Alexandru Schmeman și alții. Această prietenie, dar mai ales cea a Sfinților Părinți l-au determinat să îmbrățișeze Ortodoxia cu mult
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
Saba și-a reactualizat în memorie scurta perioadă fericită în care a locuit la aceasta doică în casa de pe colină (legătura va fi atît de strânsă, încât pseudonimul Saba ales de poet este chiar numele de familie al acestei doici slave; e adevarat însă că același cuvânt înseamnă în ebraică ,înțelept" sau ,bunic"). Iar mai apoi actualizarea s-a concretizat în numeroase poeme ce refac drumul spre aceeași casă , drumul spre fericirea pierdută, spre timpul trecut, spre puritate. Dacă parcurgem cu
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
la alte limbi, o formulă amuzantă și rezistentă este ,C'est la vie, toujours parchive!" (România liberă, 2232, 1997). Cuvîntul final parșiv se integrează destul de bine, sonor și grafic, contextului - doar că nu are nimic francez, fiind de origine nord slavă (împrumut din ucraineană sau rusă). Formula se întîlnește în presă și pe Internet, în combinațiile plurilingve la modă, care întrețes româna cu franceza și engleza: ,așa cum e viața ŤUp and downť, sau mai exact ŤToujours parchiveť" (Opinia studențească, 12, 1992
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, influența fiind și prin pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și a fost tipărită la Viena. A urmat o perioadă de relatinizare, spre secolul al 19-lea. Pe la anul 1800, lingviștii români au lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile... prin anumite modificări, eliminând unele cuvinte dure, de origine slavă. în prima jumătate a secolului al 19-lea a început o perioadă de “iluminare” în România. Au fost traduse cărți ale unor scriitori din vest, ca: Racine, Moliere, Lemartine... în acea perioadă, scriitorul teoretician român, Ion Heliade Rădulescu și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
țărilor europene) de limba engleză americană. Limba română este, așa cum spunea Negruzzi, o pânză țesută cu multe fire diferite. Dar românii de astăzi au ajuns să accepte mai multe fire “grosiere”... Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare și influență slavă, limba română spune povestea unui popor de supraviețuitori. Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, de reprezentanțele diplomatice și de institutele culturale ale României, care vor organiza programe și manifestări cultural-educative, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]