8,304 matches
-
infailibilă, că poate să-l domine pe Ovidiu cu acel gen de tandrețe, că are în ea ceva care o face să treacă dincolo de norme, că e de ajuns să se gândească la el cu intensitate, ca bărbatul să se smulgă din preajma televizorului, în fața căruia se abandona și să înceapă să se plimbe prin camere cu mâinile la spate, așa cum făcea el, ca un leu în cușcă, indecis, înfrigurat, și gândul să-l poarte către ea ca la o posibilă schimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de celelalte în interiorul geamantanului, mai târziu, privind absentă pe fereastra vagonului, realiză că gestul ei nu însemna o fugă, ci o eliberare, trebuia să fie conștientă de asta și să acționeze ca atare. Datoria ei era să încerce să se smulgă din păienjenișul senzorial pe care și-l țesuse singură în jur, așa cum viermele de mătase își țese în jurul său, cu migală, firul subțire, sclipitor de alb. Tot ceea ce crezuse până atunci a fi imbatabil se dovedea a fi iluzoriu, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de ce să...Se răsuci din nou pe cearceaf, cu pumnii strânși, cu pleoapele închise. Doamne, ce rămăsese în casă, covoarele răsucite sub picioarele lor în timp ce se îmbrânceau de ici, colo, cămașa de noapte ruptă, așternutul atârnând jumătate pe podea, perdeaua smulsă la mijloc din clame, husa fotoliului mototolită pe jos, lucrurile ei răvășite, trântite pe parchet, lănțișorul de aur rupt, așteptând într-o cută a cearceafului. În timp ce-și făcea în pripă bagajul, cineva sunase la ușă lung, insistent. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și irezistibilă pentru mine, Miau mă pupă pe mână, Mamiii... cu ochișorii ei care privesc peste pupături scurte, râdem și bem și vorbim, păstrez distanță cu Pinochio, o regulă impusă de noi 2 în universul actual, Miau vrea să-i smulgă o șosetă să i-o arunce pe geam, mă duc și eu să o ajut, băi, un pahar zboară prin aer și nu-mi vine să cred, i-ai dat cu paharul în cap! dar Pinochio nu se supără, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ceva, l-a întors din drum, spune-mi tu, Bianca, ce ți-a zis când ați vorbit pe bancă, Bianca n-ar vrea să spună, băi, e o treabă între voi, nu vreau să mă bag... e rău? e nasol... smulg din privirea ei, ce s-a-ntâmplat? a, căcat... are pe altcineva? Bianca privește din centru, are pe altcineva?!? o să-ți spună el mai încolo, vreau acum, ce contează?!? ei îi plac poveștile de dragoste, mai ales cele repovestite, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
zi... să fac clătite cu brânză de vaci și stafide, pilaf cu pui, mere la cuptor cu scorțișoară și miere... Sunt mică iar și stau în cur pe vad pe o movilă de leuștean uscat. Ciorile fură nuci și le smulg din cioc în aer, grădina e plină de verdeață cu viață, doar foșnet de toamnă în uscăciune. Sunt transparentă și poroasă și se citește din mine, cuvintele simt nevoia să iasă și să mă exprime într-o nevoie dureroasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
modul privirii, urechii... ce tare a obosit sufletul meu și ce de minciună sleioasă, pe surâs strâmb din chip strâmb, umbli cu mocirla în jur și pe ce pui mâna se îmbolnăvește de tuse. O lume pe care mi-o smulg cu mâinile din cap și o arunc moartă, pulsândă încă și cu voință, o lume a stresului, a alienării și a cuvintelor neterminate și a șuvoaielor de cuvinte ca un suc de mere fără mere, verde ca gușterii, anormală, nenaturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
scenă violului din Cu canoea prin chei. A susținut că scandalul l-ar fi făcut de fapt actrița, de parcă n-ar mai fi văzut-o nimeni niciodată fără chiloți. L-am întrebat cum s-ar simți el dacă i-ar smulge cineva chiloții în văzul unui mic grup de bărbați tăcuți, care-și văd de mânuirea apărăturii din dotare. Răspunsul lui a fost: «Actorii se pot trezi că-s nevoiți să-și arate curul din când în când. Eu, unul, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
copilăriei poetului. Ipoteștii aduc cu sine emoția începuturilor, pentru că au născut poezia unei nații. N-au inventat-o, n-au dobândit-o, căci o aveau în ființa lor. Locul acesta a fost sfințit de un om și este locul care smuls poezia unei vieți, unei vieți făcute pentru poezie. Ipoteștii însemnă strigătul ,,pădurii de argint”, ,,lacul codrilor albastru”, ,,văzduhul tămâiet”, basmul, luceafărul ceresc a cărui strălucire a sporit o dată mai mult cu farmecul și frumusețea plămădite de autorul acelui Luceafăr al
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
soarelui. Eu îmi pusesem pălăria în vârful capului, astfel încât fruntea rămânea liberă și goală și fluieram alene un cântec monoton.” Mihai Eminescu - O zi de vară Furtuna ,,Furtuna, odată, m-a prins la căsuța din poiană. Parcă voiau să-și smulgă rădăcinile din pământ, așa se frământau plopi cenușii de la marginea poienii. Fagii bătrâni se cutremurau mânioși, se aplecau prelung și iar se îndreptau. Printre ei, din inima codrului, zvâcnea cu vârtejuri, cu frunze spulberate, cu găteje, mânia furtunii. Un zvon
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
am părăsit masa de lucru. Trecuseră 36 de ore și tot ce reușisem era un mecanism care acționa exact invers, adică spre rău. Tocmai când mă pregăteam să-i schimb programul spre bine, își făcură apariția soldații imperiali care îmi smulseseră schema sub amenințarea armei. Peste scurt timp, a sosit la mine președintele Organizației pentru Apărarea Mondială, bucuros peste măsură. Odată cu el intraseră și mulți reporteri care începeau să-mi pună întrebări referitoare la robot. În prima clipă am rămas nedumerit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aveau limpezimea legăturilor de circumstanță cu care se obișnuise. I se adeverea faptul ca doar senzațiile nu-i erau de ajuns pentru a judeca o relație. Dar cum să străpungă tăcerea ei ostilă? Și ce să afle? Cum să-i smulgă rochia asta Îmbrăcată parcă pe ascuns pentru o sărbătoare ea Însăși clandestină? Când, Într-un târziu, ajunse la concluzia nefiresc de simplă că lucrul cel mai Înțelept era să o accepte așa cum era, se simți sfârșit, epuizat. Din nou a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Încă nu-și scosese mănușile. Poate acum, ca să șteargă partea de jos a geamului, aburită. Renunță. Jocul neprevăzut al firișoarelor de apă Închega un vâsc de o pregnanță uimitoare. Aveau și ei unul. Îl adusese Petru din cimitir. Ca să Îl smulgă de pe creanga Înaltă pe care crescuse a trebuit să se cațere În măr. A reușit după mai multe Încercări și doar după ce s-a descălțat. În timp ce-și lega șireturile bocancilor, a văzut În zăpadă picăturile de sânge. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
clipă de odihnă. În preajma lui totul era provizoriu, șubred, supus eroziunii, de la sentimente și intensitatea luminii pe care o revărsa asupra lor becul de șaizeci din bucătărie la cuvinte precum patrie sau popor. Emoția revederii umezi ochii doamnei Moduna și smulse domnului Moduna un strigăt de bucurie suficient de puternic pentru a trezi Îngrijorarea câtorva vecini care ieșiră În stradă, gata să intervină. Cum doar paza bună trece primejdia rea, cei trei hotărâră că o apropiere furișată de geamul bucătăriei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
emoționante Încât unora li se părea chiar că Îl mișcau și pe cel din sicriu. Altfel, lume distinsă, sobră, elegantă. Totul a decurs conform programului. Doar la groapă s-a Întâmplat ceva mai puțin obișnuit. Paginile cu dedicații au fost smulse În același timp din zecile de studii și articole și lăsate apoi să cadă În groapă peste sicriu odată cu primii bulgări de pământ arucați cu mult respect de patru gropari fără studii superioare, dar cu dragoste de carte.” 17. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atracție de neînvins care făcea inutile manevrele și semnalele de tot felul ale șoferilor mereu aceiași, resemnați În cele din urmă la o rotire goală În jurul unei fântâni arteziene căzută ea Însăși În paragină de ani de zile. Cine se smulge din cercul ăsta va avea viitor, sau, mă rog, ceva acolo o linie dreaptă În față, sau frântă, pe alocuri, chiar o spirală sau o serpentină, ca Gutinul sau Gutâiul, tot un drac, care te duce la Borșa, Prislop, Iacobeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
după câteva Încercări dureroase dar nereușite de a-l scoate la lumină, ea a hotărât chiar acolo, pe masă, că Îl va chema și Tiberius, ca pe primul dintre Claudieni, În speranța că astfel va avea destulă voință să se smulgă din măruntaiele ei și să se bucure În sfârșit de jucăriile care se Înmulțiseră atât de mult În camera lui cu vedere spre grădină, Încât abia dacă rămânea loc și pentru pat. L-ar fi putut alinta strigându-l Tibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care se lăfăiau În rame sculptate, lângă un izvor din care se adapă un pui de căprioară. I se făcea rău văzând cât de bine puteau trăi unele, În timp ce ea abia Își mai putea opri mâinile să nu i se smulgă din umeri sub greutatea plaselor cu varză, morcovi, cartofi și multă țelină care se zice că ajută. Ea Însă nu crede, dar cumpără din superstiție și deznădejde. Noroc cu Brândușă. Gheretă repeta Întruna În gând tot ce mâncase o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în partea noastră de insulă, încât, dacă stai culcat pe spate pe-o dună mică de nisip la 3 dimineața, poți vedea albastrul și purpuriul Căii Lactee întinzându-se pe tot cerul. Nu mai văzusem niciodată Calea Lactee și mi se părea smulsă dintr-o producție științifico-fantastică a anilor ’50. Pierduți în spațiu. — Ești un filistin, zise Clio. Am încuviințat, coborând din nou privirea spre ea și trăgând prin pai o gură zdravănă de cocteil Zombie, puternic alcoolizat, așa cum se prepară la barul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să fac scufundări, e uriașa întindere de albastru pe care o vezi când te uiți spre largul oceanului. Faptul că mă întorc cu spatele la ea, dimensiunea ei... nu știu. Mai ales, mă aștept să vină val-vârtej ceva masiv și să-mi smulgă picioarele în clipa când întorc privirea, dar, poate în parte, tot dimensiunea albastrului însuși e de vină. Conștiința faptului că pe măsură ce înoți spre el, acel zid albastru devine din ce în ce mai mare, până când suprafața lui e imposibil de masivă și te înconjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
asta pe care oamenii n-o pot atinge și care nu le trezește nici un sentiment, așa că doar o... Folosesc. Scout. Ea te-a folosit, Eric. — La naiba. La naiba. La naiba. Zăgazul se rupse complet și totul se revărsă. Am smuls ultimele haine din șifonier, întinzând și răsucind umerașele, trăgând afară ultimele perechi de bocanci și pungile cu treninguri și puloverele împăturite și cămășile vechi. Le-am aruncat claie peste grămadă pe podea și le-am lovit cu piciorul, strigând: — Sanderson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
îl înfrânse din trei mișcări. Nibori, fiul mijlociu, trase sabia și spuse: „Fratele meu e un mare luptător, dar să știi că eu sunt și mai dihai“. Când auzi asta, Tekisui spuse: „Atunci, trebuie să mă pregătesc pe măsură“, și smulse un fir de păr din pensulă. Puse pensula pe jos și ținu firul de păr în fața sa. Nibori atacă și Tekisui îl înfrânse cu firul din două mișcări. În clipa aceea, Kenshin, fiul cel mare, trase sabia. Spuse: „Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fior slab de neliniște. — Deci, nu vrei să știi ce ți-a scăpat? Încă amețit și cu ochii împăienjeniți, am ridicat mâna, dorindu-mi pe jumătate ca el să-mi dea caietele și pe jumătate pregătindu-mă să i le smulg eu însumi din mâini. Rezultatul fu un gest nu tocmai clar, insuficient de puternic pentru a face vreunul dintre cele două lucruri, mai ales că voiam într-adevăr să aflu despre ce vorbea. — Acest cod QWERTY, zise doctorul, ignorându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de pe punte. Barca pârâind. Fidorous tăind frânghiile și cușca diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi, prăbușindu-se greoi peste doctorul Fidorous și atât el, cât și vinciul căzând în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
tare de coate și de încheieturile umerilor și zdrelindu-mi mâinile. Laptopul lui Nimeni zăngănind pe puntea povârnită și eu aruncându-mi corpul peste cablu între laptop și marginea bărcii așa încât laptopul mă lovi tare în spate și cablul se smulse din priză și ștecărul îmi biciui coastele și țâșni pe punte, peste balustradă și dispăru în mare. Tăcere, întreruptă doar de vasul care se scufunda pârâind. Apa revărsându-se peste balustrade și catargul înclinându-se spre mare. Eu întins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]