1,233 matches
-
de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parte din normă. Toate aceste atitudini îi conferă individului un anumit simț al priorității și superiorității. Șovinismul, patriotismul, naționalismul sunt factori ce susțin și proclamă războiul. Unii mai cred că războiul le oferă șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu sunt cunoscuți pentru proslăvirea păcii. În Vechiul Testament există foarte multe descrieri ale războaielor violente întreprinse de ebraici. Creștinii au cucerit în timpul cruciadelor lumi îndepărtate în numele religiei. Iar noțiunea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bărbatului, dar și alte variabile legate de istoria lui socială și culturală construiesc baza acestor procese indirecte. Bărbatul interpretează astfel orice act al soției, chiar și comentariile acesteia, drept comportamente ostile și ofensive și reacționează în consecință. Credințele și normele socioculturale dominante consolidează și întăresc schemele personale ale individului cu privire la comportamentul masculin în diverse contexte sociale (Nisbett, 1993). Un exemplu de astfel de credințe poate fi enunțul de tipul "bărbatul ideal trebuie să arate mușchii ca răspuns la o provocare". Nevoia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de tipul dominant / dominat (Briere et al., 1990). * Factorii maltratării infantile Este vorba practic de aceeași factori enumerați în cazul violenței domestice: factorii psihologici, socioculturali și economici. Variabile proximale. Aceste variabile se referă la momentele în care copilul este cel mai vulnerabil. În cazul incestului, absența frecventă a mamei din motive de spitalizare sau profesionalizare favorizează trecerea la acțiune, mai ales dacă incestul reprezintă singura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a tatălui sunt alte surse de destabilizare a relațiilor familiale. Tulburările psihologice și patologice, alcoolismul și consumul de droguri pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că li se ordonă și li se cere să o facă. În acest caz, războiul este cauza agresiunilor și nu tendința agresivă a omului constituie cauza războiului. Războiul este o instituție socială în interiorul căreia rolurile sociale sunt distribuite participanților. Factorii socioculturali, jocurile, ideologiile politice și religioase, structurile militare, industriale și științifice pot încuraja angajamentul militar. Comportamentele subiecților lui Zimbardo și Millgram nu au făcut altceva decât să arate ceea ce se întâmplă de fapt în viața reală. Gardienii din închisoare trebuie să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instituțiilor sociale etc.; trimite la un timp primordial. Într-o Încercare de sinteză a tuturor factorilor culturali implicați În circumscrierea conceptului de mit, Într-un studiu scris În urma cu douăzeci de ani (Coman, 1985), am identifică zece criterii: a) cadrul sociocultural de tip „arhaic”: societățile non-moderne sau așa-numitele societăți „primitive”, „antice”, „folclorice” etc.; b) modul de transmitere: preponderent oral; c) structurarea elementelor mitului Într-o formă narativă; d) conținutul fabulos: locul, timpul, personajele și obiectele au calități evident diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magie și știință - altfel spus, dintre gândirea simbolică și gândirea științifică - nu mai este pusă Într-o schemă deterministă referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere empirică - cunoaștere metaforică, psihologic - parapsihologic) constituie astăzi un subiect de reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În consecință, ea nu poate fi justificată teoretic și nici susținută prin evocarea unor manifestări rituale specifice. Antropologii, În antiteză cu specialiștii În istoria religiilor, au „descoperit” târziu pelerinajul: „Cercetarea etnografică tradițională a vizat, ca obiect ideal de studiu, unitățile socioculturale fixe” (A. Morinis, 1992, p. 2). Această abordare nu poate fi aplicată „unor fenomene culturale construite prin mișcarea indivizilor și grupurilor (care se constituie În puncte de plecare nedeterminate). Absența unor granițe spațiale este dublată de efemeritatea temporală. ș...ț
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
b. dotările social-culturale, satisfacerea intereselor publice, a celor de odihnă și recreere etc.; c. importanța În teritoriu, criterii administrative; d. toate cele de mai sus. 4. O așezare urbană se poate delimita În: a. zona industrială, zona agricolă, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; b. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; c. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona fiscală, zona de circulație și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
criterii administrative; d. toate cele de mai sus. 4. O așezare urbană se poate delimita În: a. zona industrială, zona agricolă, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; b. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; c. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona fiscală, zona de circulație și transport; d. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor tehnico-edilitare, zona spațiilor verzi, zona de circulație și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
zona industrială, zona agricolă, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; b. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport; c. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor socioculturale, zona fiscală, zona de circulație și transport; d. zona industrială, zona de locuit, zona dotărilor tehnico-edilitare, zona spațiilor verzi, zona de circulație și transport. 5. Clădirile verzi sunt construite În așa fel Încât; a. minimizează consumul de materiale de construcție
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
orașului în creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, de noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică (în Centrul de dezvoltare comunitară s-a creat postul de agent de dezvoltare economică și socială), în acțiuni de ecologizare. Câteva cercetări sociologice au avut ca scop analiza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
așa cum au fost propuse, dacă sunt modificate sau se renunță la ele. S-a ajuns la concluzia că luarea în seamă efectivă a părerilor cetățenilor a întărit coeziunea socială, iar sociologii au remarcat apariția unei "noi cetățenii", produse prin mutații socioculturale profunde, în fapt, prin schimbarea metodică a spațiilor locuite, a traiectoriilor concrete, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a spațiilor de locuit și a ambientului lor. 9. Meseriile și profesiile urbanului. Punerea în act a politicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dimpotrivă, ea a scos la iveală și mai mult diferențele de condiție socială și violența simbolică apărută prin experiența distanței dintre clase. Astfel, conflictele legate de zgomot exprimau voalat reprobarea principiilor amestecului social; ele puneau în evidență incompatibilitatea diferitelor modele socioculturale. "Zgomotul evidenția până în cele mai mici amănunte cât de străini erau vecinii, care trăiau fiecare după alte orare și după alte obiceiuri, zgomotele cele mai neplăcute fiind acelea care rezultau din aplicarea metodelor de educație brutală sau trădau obiceiuri sexuale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general, discuțiile în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul educației populare în edificarea unei societăți reînnoite prin creștere urbană. În fața neputinței de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neglijate 249. Această neglijare ținea și de faptul că statul stabilise cu grupurile care se ocupau de tineri 250 doar relații pe probleme tehnice legate de echipamente, și mai puțin în privința chestiunilor legate de doctrină, în materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri diferite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri diferite), și chiar de activitățile cu caracter sanitar [...] Așa apar, puțin câte puțin, complexele socioculturale. Accentul este pus când pe "social", când pe "cultural". În primul caz se vorbește mai degrabă de "Centrul social", în al doilea, de "Casa de cultură a tinerilor" sau de "Cămin cultural". În fond, analiza conținutului acestor instituții cu contururi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]