2,175 matches
-
Victoriei, era reprezentată tradițional printr-o femeie țâțoasă și cu brațul drept ridicat entuziast spre viitor, dar pentru că artistul a livrat-o pe bucăți, cu șuruburile separate, în actele Primăriei ea a figurat de la început ca „Victoria complet demontabilă“. Pe soclu, femeia de bronz era exact ce trebuia să fie. Nu există oraș mai de Doamne ajută fără cel puțin un monument al Victoriei. Nimeni nu mai știe cărei victorii îi sunt dedicate, mai ales că și victoriile forțelor retrograde contra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fostului premier, a rămas fără comenzi, iar statuia a rămas și ea patru ani fără un braț. Nici ca monument al invalizilor nu arăta rău, mai ales că în toate orașele unde există monumente ale invalizilor acestea constau într-un soclu cu multe trepte, pe care e cocoțată o femeie vânjoasă, dar beteagă. După ce țiganul, care știa să demonteze mâini de bronz, i-a furat-o și pe cea stângă, Primăria s-a sesizat și i-a comandat artistului patru mâini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nișă La numai câteva luni de la moartea lui Stalin, sala de ședințe a sindicatului a devenit atelier de proiectare, iar nișa în care se găsea de-o veșnicie bustul de ipsos al bolșevicului a rămas goală. Fără statuie și fără soclul înfășat în pânză roșie, nișa avea ceva dintr-un loc ciumat. Nu numai că nimeni nu cuteza să-și apropie biroul de ea, dar nici femeia de serviciu nu se grăbea să-și ascundă acolo gălețile. Era ca și cum toți gândeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Printr-unul dintre acele mecanisme psihologice pe care nici specialiștii n-ar ști să le explice, bustul lui Ceaușescu nu făcea aceeași impresie ca bustul lui Stalin. Femeia de serviciu și-a ascuns, imediat după „inaugurare“, gălețile și cârpele în spatele soclului, iar fumătorii înrăiți, în loc să se ducă la veceu sau la capătul coridorului, se strecurau în nișă. Și dacă apărea pe neașteptate vreun ștab, stingeau țigările de șapca tovarășului. Dar cel mai șocant efect al scobiturii din zid a fost că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a scăpat furiei "independentiste" a anilor șaizeci. Atunci statuia regina Victoria și-a pierdut capul (la propriu). Nu a mai fost găsit nici până astăzi. O legendă locală spune că el va reapare atunci când Québec-ul își va recăpăta independența. Pe soclu statuii-soldat este scris: "Not by the power of commerce, art or pen, shall our great Empire stand; nor has it stood; but by the noble deeds of noble men, heroic lives and heroes outpoured blood". (Nu prin comerț, artă sau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
estetic de apreciere a modului său de viață. Înseamnă, în ultimă instanță, conform măsurilor propuse de acest program, configurarea unui om complet, de largă conștiință, cunoscându-și exact locul și forța determinată în lume și în societate. Totul așezat pe soclul trainic al muncii de educație, al muncii de cizelare a sufletului omenesc, pentru care Partidul Comunist Român și-a aflat rost și scop încă din statuetele înființării sale.“ (Viața românească, septembrie 1976) „O eșarfă tricoloră a cărui stemă așezată pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-al revoluției soldat cine-i mai bun, mai vrednic, mai viteaz și-o flacără a fost dintre femei, un suflet mare-ncununat de raze și scut făcând din gândurile ei alături de Bărbatul care-și suie pe-orbita lumii anii vitejești pe soclu stă-n lumini ca o statuie o fiică a conștiinței românești.“ („Fiică a conștiinței românești“, Contemporanul, 8 ianuarie 1982) „Fără de ea nici cântec, nici floare, nici rod Nici grâu să germineze în sublunara glie Credința comunistă e-arcada unui pod
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lasat pana nu ai incercat toata paleta cro matica pe uniforma mea... atunci am fost ft ft suparata... nu ca ar fi fost o surpriza din partea unui co leg... dar nu tu ! m-ai dezamagit... am vazut cum se fisureaza soclul statuiei ... da... :)) n-a picat ! Ce mult tin la amintirile astea incetosate... Despre tine... am dat din intamplare mai demult peste web page-ul tau si l-am citit si pe dunga... now... am o idee... te citesc si in
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
colecția de vederi din Iași editată de librăria Socec et Comp., Iași) Pag. 68. Casele Negruzzi, din strada Arcului, unde au funcționat, provizoriu, după dărâmarea palatului administrativ. (Foto-Regal) Pag. 69. Piața Unirii și statuia principelui Cuza, opera sculptorului florentin Romanelli. Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859, s-a jucat hora Unirii. Dezvelirea statuei, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon Vladislav Hegel. Rădicată prin subscripție națională, din inițiativa istoricului V. A. Urechie, ea a fost inaugurată cam în anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe Miron Costin la curtea regelui polon Ioan al treilea, iar cel de al doilea arestarea lui Miron Costin din ordinul domnitorului Cantemir. Sub soclu, repauzează rămășițele pământești ale marelui cărturar. (Foto-Regal) Pag. 120. Mănăstirea Hlincea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe Miron Costin la curtea regelui polon Ioan al treilea, iar cel de al doilea arestarea lui Miron Costin din ordinul domnitorului Cantemir. Sub soclu, repauzează rămășițele pământești ale marelui cărturar. (Foto-Regal) Pag. 120. Mănăstirea Hlincea, la mică depărtare de dealul Cetățuiei. Datează de la 1660, fiind construită de Vasile Lupu, după cum o atestă o veche inscripțiune în grecește, de pe zidurile interioare ale bisericii. Neculai Costin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
român Georgescu. Așezată dintru-ntăi, la 1894, în fața Teatrului Național (unde astăzi figurează statuia lui Vasile Alecsandri), ea a fost strămutată în fața școalei primare Trei Ierarhi, acolo unde vechiul dascăl și-a desfășurat o mare parte din activitatea sa culturală. Sub soclul statuei, într-o cutie de metal, se găsesc osemintele lui Asaki, strămutate din cimitirul bisericii Patruzeci de Sfinți. Pe crucea vechiului mormânt figura următorul epitaf pe care Asaki l-a scris cu mâna sa proprie, cu puțin înainte de moarte: Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
invidiem, ne uităm cu jind la bo găția lor, la frumusețea lor, la viața lor fericită. Unii - ne zicem - au noroc cu carul: arată perfect, sunt spirituali, au succes și mulți bani. Ne uităm la vedete de jos, de la baza soclului pe care sunt cocoțate în poziții eroice, aplaudate de toată lumea, și încercăm să copiem modul lor de-a fi, să vorbim, să arătăm și să acționăm ca ele. Avem impresia că asta ne va contamina și pe noi cu ceva
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un labirint vrea să-l uite. Așadar, grecii ne inițiază numai pînă la un punct. Exemplul lui Pitagora Îmi vine aproape fără voie În minte. În fața școlii patronată de el se afla o statuie a lui Hermes pe al cărei soclu era scris: „Profanii Înapoi!” Ucenicii maestrului trebuiau să se oblige la o dietă care excludea vinul, carnea și ouăle. Era interzis rîsul. Dar, mai ales, n-aveau voie să discute Învățăturile primite. Li se arăta deci o statuie de femeie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Michelangelo nu e străin de regalitatea calmului lui Apolo. Il Gigante, cum numesc florentinii statuia, ar putea satisface cele mai Înalte orgolii ale artei grecești, În timp ce În Pietà Palestrina sau În Pietà Rondanini dispar proporțiile clasice iar pașii dibuitori de pe soclu pătrund În ținuturi necunoscute ale artei unde sfinxul se aude Întrebînd din nou. În ce ma privește, prefer aceste Pietî unde barocul se dezice de Renaștere. Și mi se pare ciudată această preferință numai dacă mă gîndesc că, mai mult
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Salamina a putut să amestece trei glorii ale spiritului; Eschil a luat parte la luptă, Sofocle a dansat la serbarea victoriei, iar Euripide s-a născut chiar În acea zi. Dar ridicînd În picioare toate coloanele dărîmate, reașezînd statuile pe soclu,: am rămîne În următoarea clipă descumpăniți. Fericirea elină ne-ar strînge, ne-ar sugruma. A o invidia ar fi o eroare. Și pe urmă ea n-a fost nici pentru greci aceeași. Heracles se comportă ca și cum ar fi singur În fața
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cred că acest egoism merită să fie condamnat. Și dacă din această pricină aș fi acuzat că folosesc un limbaj prea rațional, aș răspunde că nu cunosc altul. Cei care atacîndu-l pe Descartes au decapitat statuia rațiunii au rămas dinaintea soclului gol fără să știe ce chip să așeze pe el În afară de cel al disperării. Hiperboreea Părăsind sanctuarul din Delfi, Apolo se Întorcea toamna În Hiperboreea, ținut misterios din nordul extrem unde nu cobora niciodată noaptea și pe care, numai din pricina
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
1977 este un simbol al perenității, al victoriilor trecute și viitoare. Realizat din bronz, în perioada 1975-1979, de Gabriela Manole-Adoc (statuia) și sculptorul Gheorghe Adoc (altoreliefurile), monumentul are o înălțime totală de 17 m (11 m statuia și 6 m soclul). „Am conceput personajul central ca pe o victorie și, în același timp, ca pe o eroină a noastră, ca pe o femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu morfină și despre L.P. Montajul brutal de la ficțiune la autoficțiune. într-un loc vorbește Pintilie, în celălalt, Pintilie vorbește. O dată pe un ecran, a doua oară în față, de față, live... Stăm la o masă-pupitru, pe un fel de soclu, cu câțiva centimetri deasupra publicului, cu lumini, microfoane și tot tacâmul. Mise-en scene L.P., firește, care venise cu o zi înainte la NEC pentru a pune la punct fiecare detaliu. Și care, firește, se simte foarte în largul său în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în Cimitirul Eternitatea din Iași. În fața clădirii Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie, ca recunoștință a meritelor sale incontestabile la crearea acestui important edificiu medical, i s-a ridicat, în 1997, un bust turnat în bronz, operă a sculptorului Lucian Smău, pe soclu de ciment mozaicat, ce simbolizează Crucea de Lorena, care este atât semn al credinței creștine cât și însemnul Uniunii Internaționale Contra Tuberculozei și a Bolilor Respiratorii. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
am făcut numeroase deplasări cu mașina în orașele vecine, cu accent deosebit pe Veneția și Padova. În trecerea noastră, oarecum grăbită, prin Padova, după vizitarea unor obiective turistice deosebite, la un moment dat îmi atrage atenția o statuie aflată pe soclul ei. Deși ai mei mergeau în direcție opusă, îi spun fiicei că recunosc a fi statuia lui Garibaldi. Dau fuga să o văd de aproape și exclam triumfător: „E Garibaldi!” Fiica s-a apropiat de statuie și m-a pozat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unui câmp de luptă, unde liderul maxim afișează un comportament eroic în măsură să producă emulație. Dilatarea evenimențialului urmează o dublă cursă. Într-o primă instanță, eroul își fixează modelul exemplar, pe Mihai Viteazul, cu care emulează. Ulterior își „construiește” soclul propriei statui prin intermediul maselor studențești exal- tate de temeritatea liderului. Apogeul îl constituie discursul și aici eroicul este catapultat primejdios în retoric, un salt mortal de la act la discurs, într-un delir al grandorii. Deformarea se produce în spațiul discursului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
viață pentru emoția pe care mi-a provocat-o. Emoție! Iată cuvântul magic care nu s-a „materializat” în stare, în acest muzeu. Ceea ce scriu este pur subiectiv, nu vreau să fac critică de artă și nici să cobor de pe soclu un zeu. Sunt conștientă că multe din adevăratele lucrări valoroase ale lui Picasso se află în alte părți, pe toate meridianele și nimeni nu cred c-ar putea să le adune vreodată pentru a le plasa într-o expoziție mamut
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Un asistent universitar trebuie să aibă oleacă de burtică și neapărat o geantă mare". În anii care au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei nou membru devenisem era păstorită de profesorul P.J., un bărbat înalt, impozant, inteligent, pe atunci în vârstă de 50-55 de ani. Colegi îmi erau alți 5 asistenți, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost Crucea pe care a fost răstignit Domnul. Poți îngenunchea, săruta locul, te poți ruga și poți aprinde o lumânare. E foarte mișcător acest loc sfânt. E sfințit prin Sfântă Cruce a Domnului. Crucea este ca o statuie pe un soclu înalt, iar pe părțile Crucii împăratul Constantin și mama sa Elenă. Pe pereții peșterii sunt icoane mari și frumoase. Mărețe în taină lor. După ce ne închinam și privim, ieșim din peșteră. La câțiva metri de peșteră, în jurul Sfanțului Mormânt vedem
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]