1,907 matches
-
ancienne rhétorique, Communications, nr. 6/1970. Baudelaire, Charles, "Orbii", în volumul Florile răului, ediție alcătuită de Geo Dumitrescu, introducere de Vladimir Streinu, tabel cronologic de Mircea Braga, Editura Minerva, București, 1978. Băileșteanu, Fănuș, Refracții, Editura Cartea Românească, 1980. Beaujour, Michel, Some Paradoxes of Description, Yale French Studies, number 61/1981. Bennett, Tony, The Birth of Museum, Routledge, Londra & New York, 1995. Bertho, Sophie, Asservir l'image, functions du tableau dans le récit, dîn volumul L'interprétation détournée, texte reunite de Leo H.
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
afirmă, tot așa cum descrierea te împiedică să vezi ceea ce arată", Idem, p. 183. 43 "Description may either give an unwanted/wanted effect of referent- orientation in the text, or create a desired and averted effect of (old-fashioned) subjectivity", Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description, Yale French Studies, nr. 61/1981, p. 53. 44 "We can now understand why the question of description is so intimately bound up (in the West) with the literary practice of selfportrayal", Idem, p. 54. 45 Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
visual art", Jean H.Hangstrum, The Sister Arts, The University of Chicago Press, 1958, p. XVI. 31 "(1) In order to be called pictorial a description or an image must be, in its essentials, capable of translation into painting or some other visual art. It needs not resemble a particular painting or even a school of painting. But its leading details and their manner and order of presentation must be imaginable as a painting or sculpture. (2) Visual detail constitutes the
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
necessarily involves the reduction of motion to stasis or something suggesting such a reduction. It needs not eliminate motion entirely, but the motion allowed to remain must be viewed against the basic motionlessnees of the arrangement. (5) The pictorial implies some limitation of meaning. It does not, of course, involve the elimination of concept.", Idem, p. XXII. 32 Lee Rensslaer W., Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, W. W. Norton & Co., Inc., New York, 1967 p. 10. 33 Idem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
term in critical discourse leave a good deal to be desired. The range of phenomena covered by ekphrasis (and with it the meaning of the concept and the use of the device) is ill defined or arbitrarily restricted, largely because some of the forms, though manifested in artistic practice, still need to be recognized in principle and theorized along with their better-known counterparts", Tamara Yacobi, "Pictorial Models and Narrative Ekphrasis", în Poetics Today, vol. 16, nr. 4/1995, p. 600. 7
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Soma apare ca fiind al treilea zeu din Panteonul vedic.” E dificil totuși să desparți realitatea rituală (planta și băutura) de zeul cu același nume. Mitologia este neglijabilă, consideră Eliade. Cel mai important mit se referă la originea celestă a somei. Planta crește în munți, un ținut mitologic acolo unde cerul comunică cu Pământul. Soma este prietenul și ocrotitorul altor zei, în primul rând al lui indra. În Rig Veda, sacrificiul somei este cel mai popular: „inima și centrul sacrificiului”. Soma
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai important mit se referă la originea celestă a somei. Planta crește în munți, un ținut mitologic acolo unde cerul comunică cu Pământul. Soma este prietenul și ocrotitorul altor zei, în primul rând al lui indra. În Rig Veda, sacrificiul somei este cel mai popular: „inima și centrul sacrificiului”. Soma/haoma este formula indoIraniană a băuturii ne-morții. Provoacă experiențe extatice, prelungește viața, alungă bolile, reînsuflețește inima, sporește vigoarea sexuală. Este în exclusivitate băutura zeilor. Ea relevă o existență plenară și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
4, 1033-53. Sartori, Giovanni, 1987. The Theory of Democracy Revisited. Chatham, NJ: Chatham House. Sartori, Giovanni, 1993. "Totalitarianism, Model Mania and Learning from Error", Journal of Theoretical Politics, 5, 1, 5-22. Scheuch, Erwin K., 1966. "Cross-National Comparisons Using Aggregate Data: Some Substantive and Methodological Problems". In Richard L. Merritt and Stein Rokkan, eds., Comparing Nations. New Haven: Yale University Press, 131-68. Schmitter, Philippe C., 1974. "Still the Century of Corporatism?", Review of Politics, 36, 1, 85-131. Schmitter, Philippe C., 1994. "Dangers
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
DÉON M. 1973: Un taxi mauve, Gallimard, éd. Folio nr. 999, Paris. DE PATER W. A. 1965: Les "Topiques" d'Aristote et la dialectique platonicienne. Méthodologie de la définition, Études Thomistes, vol. X, Fribourg, St Paul. van DIJK T.A.: 1972: Some Aspects of Text Grammars, Haga, Mouton. 1978: Tekswetenschap, Utrecht, Spectrum. 1980: Macrostructures. An Interdisciplinary Study of Global Structures in Discourse, Interaction and Cognition, Hillsdale, Lawrence Erlbaum Ass. 1981: "Le Texte: structures et fonctions. Introduction élémentaire à la science du texte
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
D. 1987: Le Récit excentrique, Paris, Corti. SARRAUTE N. 1965: "Conversation et sous-conversation", L'Ère du soupçon, Paris, Gallimard. SARTRE J.-P. 1947: "Explication de L'ÉTRANGER ", Situations 1, Paris, Gallimard. SCHEGLOFF C. A. 1982: "Discourse as an interactional achievement: some uses of "uh huh" and other things that come between sentences", in D. Tannen coord., Analysing Discourse: Text and Talk, Washington D. C., Georgetonn University Press. SCHÉRER J. 1966: La Dramaturgie classique en France, Paris, Nizet. SCHNEUWLY B. 1987: "Quelle
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
and research. Social Science and Medicine, 26, 309-317. Frank, J.D. (1973). Persuation and healing. Baltimore: John HopkinsUniversity Press. Gauld, A. (1992). The history of hipnotism. Cambridge: Cambridge University Press. Gilbert, D.T., Malone, P.S., și Krull, D. (1993). Unbelieving the unbelievable: Some problems in the rejection of false information. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 601-613. Gleitman, H. (1990). Basic Psychology. New York: W.W. Norton și Co. Gleitman, H., Fridlund, A.J., și Reisberg, D. (2000). Basic Psychology, 5th Ed. New York
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Research, 21, 5-16. Rescorla, R. (1988). Pavlovian conditioning: it's not what you think it is. American Psychologist, 43, 151-160. Richter, H.E., și Miller, N.E. (Eds.) (1982). Biofeedback: Basic. Problems and Clinical Applications. New York: Elsevier Science Publications. Rosenzweig, S. (1936). Some implicit common factors in diverse methods of psychotherapy. American Journal of Orthopsychiatry, 6, 412-415. Rotter, J.B. (1960). Some implications of a social learning theory for the prediction of goal directed behavior from testing procedures. Psychological Review, 67, 301-316. Ryle, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
43, 151-160. Richter, H.E., și Miller, N.E. (Eds.) (1982). Biofeedback: Basic. Problems and Clinical Applications. New York: Elsevier Science Publications. Rosenzweig, S. (1936). Some implicit common factors in diverse methods of psychotherapy. American Journal of Orthopsychiatry, 6, 412-415. Rotter, J.B. (1960). Some implications of a social learning theory for the prediction of goal directed behavior from testing procedures. Psychological Review, 67, 301-316. Ryle, G. (1949). The Concept of Mind. Chicago: The University of Chicago Press. Sarason, I.G., și Sarason, B.R. (1999). Abnormal
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Non-Profit Organizations, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Rainey, H.G. (1997), Understanding and Managing Public Organizations, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Reid, K., Hopkins, D., Holly, P. (1987), Towards the Effective Schools, Basil Blackwell, Oxford. Sammosons, P. (1994), „Findings from School Effectiveness Research: Some Implications for Improving the Quality of Schools”, în P. Ribbins, E. Burridge, Improving Education, Readwood Books, Trowbridge, Wilthshire. Sammosons, P., Hillman, J., Mortimore, P. (1995), Key Characteristics of Effective Schools, Institute of Education, University of London. Schein, R.C. (1985), Organizational
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Reid, K., Hopkins, D., Holly, P. (1987), Towards the Effective Schools, Basil Blackwell, Oxford. Sammosons, P., Hillman, J., Mortimore, P. (1995), Key Characteristics of Effective Schools, Institute of Education, University of London. Sammosons, P. (1994), „Findings from School Effectiveness Research. Some Implications for Improving the Quality of Schools”, în Ribbins Peter & Burridge Elisabeth, Improving Education, Readwood Books, Trowbridge, Wilthshire. Schein, R.C. (1985), Organizational culture and leadership, Jossey-Bass, San Francisco. Skilbeck, M. (1984), School-Based Curriculum Development, Harper and Row, Londra. Stoll L.
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
school children”, în British Journal of Psychology, (sub tipar). Brown W.M., Finn C.J., Cooke B.M., Breedlove S.M., „Differences in finger length between self-identified «butch» and «femme» lesbians”, în Archives of Sexual Behavior, nr. 31, 2002, p. 123-128. Ecker A., „Some remarks about a varying character in the hands of humans”, în Arch. Anthropol., nr. 8, 1875, p. 68-74. Garn S.M., Burdi A.R., Babler W.J., Stinson S., „Early prenatal attainment of adult metacarpal-phalageal rankings and proportions”, în American Journal
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în Neuropsychologia, nr. 23, 1985, p. 667-672. Jacob S., McClintock M.K., Zelano B., Ober C., „Paternally inherited HLA alleles are associated with women's choice of male odor”, în Nature Genetics, nr. 30, 2002, p. 175-179. Koelega H.S., Koster E.P., „Some experiments on sex differences in odor perception. Annals of the New York Academy of Sciences”, nr. 237, 1974, p. 234-246, citat în Doty R.L., Mammalian Olfaction, Reproductive Processes and Behavior, 1976. Oberg C, Larsson M., Backman L., „Differential sex effects in
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au fost plasate în afara presei institutionalizate" (Third Way 6). Într-adevăr, una din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield (Personal Voice - Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar și în relatări care au un statut cvasiromanesc, pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știrile individuale luate una câte una) contribuie foarte mult la acest lucru, la fel ca și stilul și aranjamentul paginii. Karl Kraus 58 nu a obosit niciodată să demonstreze că de mult paraliza imaginația cititorilor limbajul folosit în ziare" (On Some Motifs - Despre câteva motive). În stilul informațiilor factuale subiectivitatea individuală este separată de ceea ce acum a devenit un obiect distanțat. Acest stil e reflectat în sfaturile care stau în cărțile despre jurnalism. Într-una autorul numește ca "cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost privită ca un apel la acțiune socială (Fishkin, 147). Sherwood Anderson se va confrunta cu o experiență epistemologică și politică similară în eseul său din 1935, Puzzled America (America nedumerită, n. trad.), la fel și Erskine Caldwell în eseul Some American People (Câțiva americani, n. trad.) din același an. În cele din urmă, un asemenea continuum istoric poate fi prelungit prin noul jurnalism al anilor '60 ai secolului al XIX-lea. Asemeni lui Crane, acești practicanți ai jurnalismului literar modern
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
identifică și un "jurnalism personal" sau un jurnalism al subiectivității recunoscute (147). Această formulare este de remarcat având în vedere faptul că noul jurnalism al anilor '60 și '70 era numit la rândul său "jurnalism personal", printre alte nume (Weber, Some Sort, 20). Această evoluție, separarea modelelor de informație și de "story", poate fi găsită la începutul secolului al XIX-lea, deschizând drumul spre ceea ce eu numesc antecedentele imediate ale jurnalismului literar narativ modern. Din perspectiva istoriei jurnalismului modern, cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în măsura în care o fac mulți alți practicanți ai jurnalismului literar; totuși, aceasta iese în evidență din cel puțin două motive. În primul rând, prin intermediul tropilor utilizați, de regulă asociați stilului romanesc, "scriitorul își face cunoscute prezența și propria conștiință modelată" (Weber, Some Sort, 20). Fără îndoială că orice scriere, inclusiv știrile obiective, reflectă o conștiință modelată. Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o încercare de a nega o conștiință modelată prin abordarea obiectivității care
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-o scriitură ce se vrea neutră. În același an în care a apărut culegerea lui Anderson, Erskine Caldwell și-a publicat propriile impresii în urma unei călătorii prin țară, într-un volum numit Some American People. Caldwell își îndeamnă cititorii să evite monumentele, priveliștile și alte obiective turistice. "Ceea ce merită cu adevărat efortul de a străbate mii de kilometri este să vezi și să cunoști oamenii și activitățile lor... Dacă vizitezi diferite regiuni ale
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Anderson și nici Caldwell nu au reușit să evite în totalitate o abordare ideologică în scriitura lor. Stott îl acuză pe Caldwell de a fi oferit piatra filozofală cititorilor săi (242). În mod ironic, tocmai Caldwell își prevenea cititorii în Some American People să se ferească de piatra filozofală (9). Ceea ce au în comun Anderson și Caldwell este faptul că, odată ce încep să transmită cititorului propria lor subiectivitate, le este imposibil să nu ia o atitudine politică. Spre exemplu, Anderson afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]