1,822 matches
-
înțeles exact ce înseamnă pentru tine "reticența" lui Ciccolini? A.V. O anumită răceală, o detașare, evidentă când asculți, de exemplu, sonatele de Scarlatti. Unii comentatori au remarcat asta. A.B. Nu știu ce să zic, mie îmi place cum cântă Ciccolini sonatele lui Scarlatti. A.V. Și mie. Reținerea lui nu afectează discreția, lirismul auster din așa-numitele exerciții, cum le-a numit, modest, Scarlatti însuși. A.B. În general, îmi place ce cântă Ciccolini. Am avut șansa, copil fiind, să îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
strict muzicală cu aceea de impresar. A.V. Îți spun asta pentru că ai creat multe valori care sunt necunoscute, așteptând clipa de grație, un om care să scoată la lumină anumite realizări ale tale. Mă refer în special la Integrala sonatelor pentru pian de Mozart, înregistrată la Societatea Română de Radio, și difuzată fragmentar mult prea rar, deși ar merita, poate, editată pe disc. A.B. Aici e o problemă mai complicată. În primul rând, acea integrală a fost înregistrată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înregistrată la Societatea Română de Radio, și difuzată fragmentar mult prea rar, deși ar merita, poate, editată pe disc. A.B. Aici e o problemă mai complicată. În primul rând, acea integrală a fost înregistrată în condiții improprii. Numai două sonate au fost înregistrate pe un pian nou, al cărui acordaj rezista. Din cauza asta au apărut dificultăți la imprimare. Acordajul pianelor nu corespunde standardelor actuale pentru compact disc. Alt aspect este că nu am putut fi prezentă la fonotecare.24 Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
prezentă la fonotecare.24 Trebuie să spun cu regret că au fost greșeli de fonotecare care au trecut la comisia de avizare a înregistrărilor. Am constatat aceste greșeli când s-au transmis înregistrările pe post. Recunosc, nu am ascultat toate sonatele. Asta ține și de o anumită latură a firii mele: după ce am terminat un lucru, nu mă mai interesează. Efectiv, nu-mi place să-mi ascult înregistrările, este o etapă care a trecut. În general, nu sunt un om care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cântat. Pentru că totdeauna apar și aspecte de care nu ai fost conștient în timp ce ai cântat. Unele mai bune, altele mai puțin bune. Și vreau să știu ce e de făcut în continuare. Însă, acum, dacă aș face din nou Integrala sonatelor de Mozart, ar fi cu totul altfel... A.V. ...Sigur că da. A.B. Dar este o problemă care nu prea mă mai interesează. A.V. De câțiva ani, domeniilor interpretării și pedagogiei li s-a adăugat un altul, legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
există ori sunt firave, pot fi compensate cu inteligență, informație, studiu și luciditate. La Vlad Iftinca, toate acestea nu ar însemna prea mult dacă nu ar exista spiritualitatea viziunii asupra fiecărei partituri alese. Nici tehnica pianistică strălucitoare din allegro-urile sonatelor mozartiene ori din scenele dinamice ale suitei "Romeo și Julieta" de Prokofiev nu sunt de ajuns pentru a copleși ascultătorul. Starea de moment și amintirea ce nu se pierde în timp poartă însemnele dramaturgiei care implică povestire, peisaj, portret totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
numai după 13 de ani. Dar speranța moare ultima. Poate că de acum înainte, va fi altfel. fi pe scenă și a cânta este mereu ceva nou extraordinar A.V. Am început emisiunea de azi cu un fragment dintr-o Sonată pentru pian de Wolfgang Amadeus Mozart. Înregistrarea datează din decembrie 1995. Am realizat de-a lungul timpului emisiuni cu tineri foarte talentați, elevi la Colegiul Național de Artă "Octav Băncilă" din Iași, la Colegiul Artă din Bacău, cu studenți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Eram la o petrecere la mine acasă, cu Emil și cu Mircea Dinescu și cu mai mulți, și mi-a scris o dedicație pe un volum, " Dintr-o scorbură de morcov", și este un poem foarte frumos. În timpul difuzării unei sonate pentru două piane de Mozart, interpretată de Valentin Gheorghiu și Roxana Gheorghiu, în imagine se vede un poem de Emil Brumaru, scris de mână, "Cântec naiv". M-ai înșelat c-o portocală! Și tu și ea, în pielea goală, Erați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
istorie“. Muzica lui reflectă „tenebrele și oroarea fricii, violențele și suferințele care conduc la o apoteoză tragică în tensiunea ei (finalul Simfoniei a 5-a) sau la transfigurarea misterioasă în claritate și calmare față de ceea ce este etern (al treilea cvartet, Sonata pentru violă și pian). Nici un artist contemporan nu a știut să exprime cu o asemenea forță clarvăzătoare presentimentul evenimentelor ce se pregăteau în umbră (cu excepția, poate, în literatură a lui F. Dostoievski și F. Kafka). Atunci când, după moartea lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nimic, dar după mine există și din aceia care ar trebui dezgropați pentru a li se scuipa în față. Și să le scuipi în față, încă ar fi prea frumos...“. Amintirile despre Șostakovici se încheie cu un capitol special despre Sonata op. 147 pentru alto și pian, dedicată lui Drujinin și compusă în vara anului 1975, când compozitorul trecea în altă lume. La fel de pasionante sunt evocările Anei Ahmatova, Pasternak, Alfred Schnitke, David Oistrach, Igor Stravinski, G. Neuhaus și mai ales capitolele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de echilibru. Marți, 17 august, în atmosfera de mai sus, am ascultat-o pe tînăra violoncelistă Olga Mănescu, studenta lui Marin Cazacu, cîntînd Suita a III-a în do major de Johann Sebastian Bach, Suita solo de Gaspar Cassado și Sonata solo de Paul Hindemith. Mă uitam la băiețelul meu cum îi urmărește, în transă, mișcările ample, viguroase, respirația nervoasă. Era marcat absolut de faptul că este în casa lui Enescu pe care, datorită faptului că a fost la cîteva concerte
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
46: uneori făcea cvartete, alteori sonate pentru vioară și pian, trio-uri... îmi amintesc de una dintre ultimele ședințe ale lui, înainte de a pleca din țară. Trebuie să fi fost începutul lui martie 1946. în acea seară a cântat o sonată de Haydn, La folia de Corelli, sonata de Lekeu și apoi, ca un fel de bis, ,pour la bonne bouche", ca să zic așa, Preludiul la după-amiaza unui faun de Debussy, el fiind la pian. Erau cam 20-25 de persoane atunci
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
vioară și pian, trio-uri... îmi amintesc de una dintre ultimele ședințe ale lui, înainte de a pleca din țară. Trebuie să fi fost începutul lui martie 1946. în acea seară a cântat o sonată de Haydn, La folia de Corelli, sonata de Lekeu și apoi, ca un fel de bis, ,pour la bonne bouche", ca să zic așa, Preludiul la după-amiaza unui faun de Debussy, el fiind la pian. Erau cam 20-25 de persoane atunci, printre care pictorul Steriadi, generalul Pălănceanu și
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
La început, când a cântat La folia de Corelli am stat mai departe. D-na Ghiță Mendel-Shapira, care-l acompania la pian - o veche prietenă a lui Enescu și care mă cunoștea - mi-a făcut semn să mă apropii. La sonata de Haydn m-am apropiat mai mult, iar la sonata de Lekeu stăteam chiar lângă Enescu și-i întorceam paginile. La un moment dat s-a creat o asemenea atmosferă încât am avut impresia că mă ridic cu scaunul, aveam
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
stat mai departe. D-na Ghiță Mendel-Shapira, care-l acompania la pian - o veche prietenă a lui Enescu și care mă cunoștea - mi-a făcut semn să mă apropii. La sonata de Haydn m-am apropiat mai mult, iar la sonata de Lekeu stăteam chiar lângă Enescu și-i întorceam paginile. La un moment dat s-a creat o asemenea atmosferă încât am avut impresia că mă ridic cu scaunul, aveam un sentiment de levitație, pe care nu-l mai avusesem
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
eșecuri. Un compozitor fără eșecuri mi se pare un compozitor suspect de mediocritate. La Enescu există, pe de o parte, o arhitectură extraordinar de bine gândită dinainte. D.P.: ... chiar de la primele opus-uri... A.S.: ...chiar de la primele opus-uri, adică Sonata a II-a în fa minor op. 6 pentru pian și vioară e, după mine, o arhitectură perfectă! Totul e atât de bine proporționat și atât de coerent gândit, încât nu poți să te legi de ea. încă de la vârsta
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
pian și vioară e, după mine, o arhitectură perfectă! Totul e atât de bine proporționat și atât de coerent gândit, încât nu poți să te legi de ea. încă de la vârsta de 18-19 ani, câți avea când a scris această sonată, gândirea sa organic legată, cu care concepe materialul sonor, e evidentă. Și asta nu se întâmplă improvizând. Enescu nu are nimic improvizat în el, deși dă impresia de improvizare! Și aici e vorba despre ceea ce observase Ștefan Niculescu încă din
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
Interesant mi se pare, maestre Aurel Stroe, faptul că Enescu își urmărea conștient evoluția propriei creații, fiind totodată conștient de valoarea acesteia. Să ne amintim de una dintre afirmațiile împărtășite lui Bernard Gavoty: ,Am evoluat repede, deveneam eu însumi. Cu Sonata a II-a pentru pian și vioară și cu Otuorul pentru coarde - partea a doua îndeosebi - simțeam că mă eliberez definitiv. Câteodată eram un ŤBerlioz de camerăť"... A.S.: ...da, exact. Enescu mai vorbește însă și despre polifonia lui pe care
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
unor generații diferite: Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Cluj-Napoca: Eikon, 2003; Despina Petecel Theodoru, De la mimesis la arhetip, București: Editura Muzicală, 2003; Antigona Rădulescu, Perspective semiotice în muzică. Aspecte ale narativității în Sonatele pentru pian de Beethoven. București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2003. Observ în primul rând cum cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
nu o apreciem încă destul, unul din motive venind tocmai din partea autoexigenței ambilor autori, reticenți în a publica orice și oricum. Avem însă ocazia acum de a consulta primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven (mai precis, în expoziția formei de sonată din părțile întâi). Dacă suportul teoretic al analizelor constituie o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
autoexigenței ambilor autori, reticenți în a publica orice și oricum. Avem însă ocazia acum de a consulta primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven (mai precis, în expoziția formei de sonată din părțile întâi). Dacă suportul teoretic al analizelor constituie o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... b) o piesă polifonică la doua voci, la alegerea candidatului, executată fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitura; ... b) o lucrare muzicală de factură romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
evaluator cu o singură notă. --------- ** Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza, cu o jumătate de oră înaintea începerii examenului, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică (două părți), la alegerea candidatului, executata fără partitură; ... b) o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... b) o piesă polifonică la trei voci, la alegerea candidatului, executată din memorie. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată din memorie; ... b) o lucrare muzicală de factură romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată din memorie. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
de fiecare evaluator cu o singură notă. ** Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza, cu o oră înaintea începerii examenului, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică (două părți), la alegerea candidatului, f��ră partitură; ... b) o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată din memorie. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]