7,755 matches
-
murit în Cristos, când El, în Fiul său a gustat moartea.“ Prin urmare - reconfirmă el intuiția lui Victor Goti din Ceață - nu novela sau roman pe temeiuri obiective, ci nivola sau riman (cum am echivalat eu în românește) ca o sondă lansată în interioritate, către „omul dinăuntru“. Spre a nu neglija nici teoria propriu-zisă a romanului, subalternă totuși, din punctul meu de vedere, celei ontologice, voi enumera pe scurt câteva din vederile lui Unamuno în acest domeniu așa cum rezultă din sincopatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
prăjite ce se străduiau parcă să spună cum s-a întâmplat nenorocirea, mumia hidoasă nu mai semăna deloc cu Ilie Cârpaciul, care mi-a dres sandalele cu două zile înainte de plecarea lui la Moreni, unde fusese tocmit ca muncitor la sondă. Unul din însoțitorii mortului spunea că Ilie, atunci când a simțit uruitul ce venea din fundul pământului, a încercat să fugă din puț, dar n-a mai izbutit să se cațere până sus. A țâșnit răbufneala, zicea el, săltând spre ieșirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pământului, a încercat să fugă din puț, dar n-a mai izbutit să se cațere până sus. A țâșnit răbufneala, zicea el, săltând spre ieșirea burlanului, lingura și oamenii aflați înăuntru. Ilie a ars ca o lumânare, înfipt pe buza sondei și proptit de burlan. Fu recunoscut mai târziu numai după verighetă. La amiază, când am intrat la bordeiul cârpaciului odată cu mortul, oamenii încă nu se adunaseră. Femeia ședea pe scăunel, cu ochii holbați în gol și copiii se jucau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
însă criza a luat la noi proporția unui dezastru fără precedent și răspunderea morală mă obligă să-ți mărturisesc adevărul”. „Domnule Ramses” - mi-a răspuns el, „când am fost acolo la d-ta, în țară, mi-ai arătat din tren sondele petrolifere, cu un gest, de parcă ai fi fost proprietarul lor. Nu pot să uit nici crapul acela de patruzeci de chile, care la dumneavoastră se răstoarnă din năvod, înapoi, în apa în care a fost prins. Treci mata pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tăcea, scărpinându-și țepii de păr albi și rari, ai fălcii nerase. Privea cu mâna streașină peste ochii vineți și mari ca de vițel, după cele vreo două sute de găini pe care soldații batalionului se grăbiră să le înșface. „Numai sonda cu care trebuie să-mi deșert bășica udului să nu mi-o luați, că mă supăr, - încolo, nu aveți decât să radeți moșia, că nouă mii de pogoane de pământ și de pădure, tot pe locul lor vor rămâne, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
apăsă de câteva ori. Se auzi un sunet ascuțit, dar nu se Întâmplă nimic. — E ceva În neregulă? se interesă Barnes. — Nu putem anclanșa butonul, domnule. Brațul extensibil este prea mare pentru interiorul panoului. — Asta-i bună! — Să Încercăm cu sonda? — Încercați. Brațul cu cleștele se retrase și o sondă, subțire ca un ac, se Îndreptă către buton. Sonda alunecă Înainte, ajustându-și cu finețe poziția, și atinse butonul. Apăsă... și alunecă Într-o parte. — Încercăm din nou, domnule. Manevra se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
dar nu se Întâmplă nimic. — E ceva În neregulă? se interesă Barnes. — Nu putem anclanșa butonul, domnule. Brațul extensibil este prea mare pentru interiorul panoului. — Asta-i bună! — Să Încercăm cu sonda? — Încercați. Brațul cu cleștele se retrase și o sondă, subțire ca un ac, se Îndreptă către buton. Sonda alunecă Înainte, ajustându-și cu finețe poziția, și atinse butonul. Apăsă... și alunecă Într-o parte. — Încercăm din nou, domnule. Manevra se repetă, cu același rezultat. — Suprafața butonului e prea alunecoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
se interesă Barnes. — Nu putem anclanșa butonul, domnule. Brațul extensibil este prea mare pentru interiorul panoului. — Asta-i bună! — Să Încercăm cu sonda? — Încercați. Brațul cu cleștele se retrase și o sondă, subțire ca un ac, se Îndreptă către buton. Sonda alunecă Înainte, ajustându-și cu finețe poziția, și atinse butonul. Apăsă... și alunecă Într-o parte. — Încercăm din nou, domnule. Manevra se repetă, cu același rezultat. — Suprafața butonului e prea alunecoasă, domnule. — Mai Încercați. — Să știți, spuse Ted cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Merită toată admirația, Își zise Norman, e incorigibil, Într-un mod minunat“. — Și iată-ne, reluă Ted, În pragul primului nostru contact cu propria noastră specie din viitor! Gândiți-vă! Suntem pe cale să ne Întâlnim cu noi, cei din viitor! Sonda apăsă iarăși și iarăși, fără succes. — Nu putem anclanșa butonul, domnule. — Asta văd și eu, zise Barnes, ridicându-se. Bine, opriți mașinăria și scoateți-o de acolo. Ted, se pare că ai să-ți vezi visul cu ochii. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ușa alunecă lateral, Întocmai ca o ușă de avion. Pentru moment, Norman nu văzu decât Întunericul de dincolo de ușă, Înaintară cu precauție, luminându-și calea cu lanternele, și văzură niște grinzi și o tubulatură complexă. — Verifică aerul, Beth. Beth scoase sonda unui analizator portabil de gaze. Afișajul se lumină. — Heliu, oxigen, urme de CO2 și vapori de apă. Proporții normale. Este o atmosferă presurizată. — Adică nava Își reglează singură atmosfera? — Se pare că da. — Bine. Scoateți-vă căștile. Barnes și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nu are provizii decât pentru câțiva ani, cincisprezece, cel mult douăzeci. Cât de departe ar fi putut ajunge Într-un asemenea interval? Abia dacă ar fi părăsit sistemul solar, nu-i așa? Ted Încuviință cu un aer morocănos. — E adevărat. Sondei spațiale Voyager i-au trebuit cinci ani pentru a ajunge la Jupiter, nouă până la Uranus. În cincisprezece ani... Poate că se Îndreptau spre Pluto? — De ce să vrea cineva să ajungă pe Pluto? — Nu știm Încă, dar... Aparatele de radio păcăniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
zonă a universului nostru. — Da, și? — Nava nu are echipaj uman, dar este dotată cu brațe robotizate care În mod evident au fost proiectate să adune obiectele găsite În drum. Așa că o putem considera ca pe o versiune uriașă a sondei spațiale automate Mariner, trimisă de noi În anii șaptezeci către Marte, În căutarea unor forme de viață. Această navă este, bineînțeles, cu mult mai mare și mai complicată, dar, În esență, este același gen de mașinărie. Este o sondă. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
a sondei spațiale automate Mariner, trimisă de noi În anii șaptezeci către Marte, În căutarea unor forme de viață. Această navă este, bineînțeles, cu mult mai mare și mai complicată, dar, În esență, este același gen de mașinărie. Este o sondă. — Da... — Așadar, sonda pătrunde Într-un alt univers, unde dă de sfera aceasta. Probabil că sfera rătăcea prin spațiul cosmic. Sau a fost trimisă În Întâmpinarea navei. — Exact. Trimisă să o Întâmpine. Ca un emisar. Asta e și părerea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
din adîncuri. Și greutatea sticlei, ca orice spațiu care îngrădește, deschide orizonturi stranii a căror limite nu se întrevăd. Aerul e mineral și mă îmbibă de transparență. Mi-a curs sînge, azi, pe la colțul gurii, o fină șuviță pe lîngă sonda de respirație iar doctorul și toți ceilalți au înnebunit. Voisem să le spun ceva. Să nu se mai chinuie, să cate mai cu băgare de seamă la pasărea violet căci de la ea vor afla mai multe decît de la aparate. Iar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la paharul cu Jack Daniels?“? După care se apucă să experimenteze. Și numai ca să se știe, vă spun că Guinness-ul face ca Dubunnet-ul să se coaguleze în cel mai dezgustător mod cu putință, iar Jack Daniels-ul se aprinde ca o sondă de petrol kuweitian pe care până și Red Adair abia ar reuși s-o stingă. Plus că pârlește și umflă varul de pe tavanul camerei. Ei, acum știți. Chiar nu vă sfătuiesc să încercați așa ceva. Dar dacă chiar trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
scris numai bestseller-uri pînă la nenorocire și vor scrie și mai multe În spital. Cum nu mi s-a-ntîmplat niciodată un asemenea lucru, deși mi-am cumpărat automobil la mîna a doua cu parbrizul, claxonul și radiatorul gata sparte, fără sondă Lambda, antenă care nu se ridica, baterie uzată, bujii arse, motor care se oprea cu precizie În intersecții, vopseaua cojită-n nenumărate locuri, o jantă crăpată, de aluminiu, nu se sudează decît cu argon și ține puțin, motoraș electric fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sărutat...” Și tot În același timp asiaticii Își Îndeamnă calul și alungă coleopterele pocnind din buze. Nu pricep doar de ce n-ar fi preferabil să pocnești din buze de unul singur, chestia cu aspirația nazală putînd fi practicată și pe sondă, la spital. După astfel de considerații, mai că m-aș duce la un film psihologic. Din cauza privatizării marilor giganți industriali am uitat să semnalez posterității de la bloc apariția unei noi reviste de artă, cu mare audiență În rîndul maselor, Prostituția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Karen că nu poate fi de față la audiere, dar că va putea asculta prin difuzor În biroul meu. Jack, Îmi pare rău! — Ovreiașule, te pricepi de minune să-ți protejezi martorii... CAPITOLUL 13 Bud sorbea whisky dintr-o sondă. Muzica de la tonomat Îi bubuia În urechi. Avea cel mai prost loc din tot barul - o canapea lîngă telefoanele publice. Îl chinuiau rănile vechi, căpătate la fotbal - dar și dorința de a i-o plăti lui Exley. Fără insignă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și oacheșe, și brunețele. Din Sugar Hill, Harlem, pînă În Darktown, L.A., bărbatul de 57 de ani, Însurat, cu trei fiice adolescente, este cunoscut drept un tataie libidinos, care Își cheltuie fondurile secrete În locuri Întunecate, Însă foarte fierbinți, unde sondele de băutură sînt Înalte, jazzul e ca lumea, țigările cu iarbă așteaptă gata răsucite și, pe tînguielile unui sax tenor, Înfloresc idilele În alb cu negru. Te-ai prins, șmechere? McPherson, angrenat Într-o campanie pentru a fi reales În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
alți părinți fondatori ai tuturor științelor, deprinderilor și metodelor noastre științifice - sau, mai corect spus, lăsată nouă de ingeniozitatea noastră evolutivă În salturi, de care am dat dovadă În invenția uneltelor. Toate uneltele, de la simplul cuvânt la cea mai avansată sondă spațială, sunt factori perturbatori și de rearanjare a naturii și realității primordiale - sunt, conform definiției din dicționar, „instrumente mecanice de lucru asupra a ceva“. Ceea ce au făcut ele, și bănuiesc că În. proporție directă cu tot mai marea noastră dependență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete? Sapa sondei cu care lucrez eu nu are nici o tragere de inimă. Bogăția de sulf nu e decât în mintea unora de la București, iar nu în pântecele acestui Munte! Acesta este omul, cel pentru care acum trebuie să săvârșesc extravaganța unui acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ajunul sărbătorii de Sân-Dumitru, am mers la lucru, eu cu Cornel Braiu și s-a asociat și Ali Străilaș, de buna lui plăcere, zicând că: nea Ștefan, luam pe mine cu voi Iar prin galerie, am ajuns la camera de sondă și eu, Ștefan Sturz, ca sondor-șef am făcut instructajul de protecția muncii, apucându-ne pe urmă de lucru Și băgând garnitură de foraj, jos, am carotat 0, 90 m și am extras garnitura și am introdus sapa sondei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de sondă și eu, Ștefan Sturz, ca sondor-șef am făcut instructajul de protecția muncii, apucându-ne pe urmă de lucru Și băgând garnitură de foraj, jos, am carotat 0, 90 m și am extras garnitura și am introdus sapa sondei din nou. Iar când am început carotajul, a venit artificierul Enea Căpută, care are un ochi albastru și unul verde, să tot râzi de el, dar încolo, om bun și la locul lui Zicând:Trageți garnitura sus, că la camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nou. Iar când am început carotajul, a venit artificierul Enea Căpută, care are un ochi albastru și unul verde, să tot râzi de el, dar încolo, om bun și la locul lui Zicând:Trageți garnitura sus, că la camera de sondă de alături, unde lucrează minerii Longhin Volentiru și Constatin Sutașu și Ilarion Cărare a zvâcnit, de undeva, o vână de apă! Și pe canalul de scurgere, fiind montat un aparat antigrizutos (agheu), care purta un turbosuflător de aer, trebuia întrerupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de aer, trebuia întrerupt curentul, ca să fie scos de sub tensiune agheul, care era amenințat de apă Iar eu am zis: Bade Enea, până te duci dumneata să anunți pe electricianul din șantier, cale de 1 km, eu mai sap cu sonda vreun metru Și a plecat Enea Căpută și peste câteva minute vine înapoi, zicând să dăm bătăi, mai departe, fiindcă s-au ameliorat treburile, deoarece apa vine limpede Iar eu am continuat a-mi face datoria, punând pe sondorul Cornel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]