1,623 matches
-
de imagini se oglindesc într-o afinitate sonoră elocventă încă de la primele rezonanțe ale preludiului. Astfel, proiecția sunetelor sol și fa din vârful ultimelor acorduri ale Cețurilor o descoperim reflectată „în oglindă”, la baza ecourilor amplificate și rafinat îmbogățite ale sonorităților ce le succed. Acest aspect subtil al viziunii conceptuale va fi evidențiat cu claritate de o interpretare înlănțuită a preludiilor, privată de pauza ce delimitează, în mod frecvent, succesiunile de piese. Alături de Bruyères și La Puerta del Vino, preludiul Feuilles
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
superior) sunt subliniate expresiv de crescendouri repetate, ce determină fluctuații sonore subtile, integrate unei dinamici generale reduse (p). Construcția ritmică valorifică ritmul punctat al ideii tematice generatoare (măsura 2 - vezi Exemplul 155), ce va fi astfel supus diminuării ( ). Cu o sonoritate amplificată (un peu en dehors - puțin în afară), motivul tematic al secțiunii centrale se afirmă în planul median al discursului. Mersul treptat al acestuia confirmă preferința lui Debussy pentru intervalele mici (cel mai mare interval constitutiv al acestuia este cvarta
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și o diminuare a pregnanței; prezența în planul superior a sunetului cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică p molto dim..., ce reduce sonoritatea inițială la o murmurare venită din depărtare. Debutul celei de-a doua secțiuni sugerează o distanțare spațială vizualizată prin: tempo-ul liber al rubato-ului, în care evoluția discursului nu se mai supune unei ritmicități determinate, generând un efect sonor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trilului grațios al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
țesăturii sonore se va realiza prin diminuarea ritmică pregnantă a finalului, în care predomină valorile de și . Nivelul ridicat al dinamicii va sublinia, în mod adițional, această tensionare evidentă a evoluției sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se construiește pe sonoritățile acordului de do major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în primele trei măsuri ale discursului va asigura menținerea clarității ce o presupune aspectul monodic al expresiei introductive. Astfel, utilizarea acesteia va fi indicată, în mod exclusiv, pentru marcarea traseului cadențial al măsurilor următoare. Imaginea unei scene îndepărtate sugerată de sonoritatea predominant redusă (p - più p - pp) a discursului ce atinge în mod pasager nivelul maxim de dinamică (mf - prezent în nouă măsuri din totalul de 51), solicită folosirea constantă a pedalei de surdină. Mișcarea contrară a unei țesături acordice care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
frecventele schimbări de ecleraje armonice. Apariția unui nou motiv tematic, cu un caracter evident dinamizat (remarcându-se predominanța valorilor de în formule ritmice binare și ternare), va fi evidențiat în mod suplimentar prin avansarea discursului spre o treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ulterioară a valorilor de durată ce survine în contextul măsurii 18. La nivel interpretativ, dinamizarea ritmică generată de secvențarea prelungită a unității melodico ritmice extrase din motivul tematic ilustrat în exemplul 189 va fi privată inițial de o amplificare a sonorității de discurs, menționându se indicația pp doux et léger. Cu același simț al echilibrului, discursul sonor contrabalanseză uniformitatea generată de repetiția insistentă a aceleiași formule ritmice () printr-un traseu armonic complex în care numeroasele culori sonore se succed cu o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
excepționale ale creației debussyste, în care unitatea tematică va fi evidențiată prin mijloace de limbaj ce exclud modalitatea tradițională de subliniere prin superioritatea nivelului dinamic al liniei principale în contextul planurilor sonore constitutive (menționând faptul că unitatea tematică apare în sonoritatea pp, comparativ cu dinamica p a liniei secundare). Astfel, ritmul contratimpat din prim-planul țesăturii (măsurile 15-16) va fi marcat printr-o sonoritate superioară la nivelul ansamblului. În același sens, Debussy evită plasarea ideii principale la vocea superioară a configurației
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelului dinamic al liniei principale în contextul planurilor sonore constitutive (menționând faptul că unitatea tematică apare în sonoritatea pp, comparativ cu dinamica p a liniei secundare). Astfel, ritmul contratimpat din prim-planul țesăturii (măsurile 15-16) va fi marcat printr-o sonoritate superioară la nivelul ansamblului. În același sens, Debussy evită plasarea ideii principale la vocea superioară a configurației de scriitură, optând pentru planul median al acesteia. Astfel, din punct de vedere al percepției, tema se distinge ca „eveniment” sonor central prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
create prin numeroasele schimbări de registre proiectate într-un spațiu limitat. Efectul de stridență sonoră conceput inițial prin indicația f strident și marcato (ce semnala accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al sonorității puternic disonante, difuzate de suprapunerea de secunde ce rezultă prin dispunerea în poziție strânsă a sunetelor acordului de si micșorat cu septimă micșorată și nonă mică eliptic de cvintă, aflat pe primul timp al măsurii 17. În spațiul armonic limitat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celui de-al doilea subiect tematic ilustrează acel procedeu caracteristic limbajului debussyst de a varia fondul sonor al unei aceleiași idei melodice, metamorfozată de această dată prin proiecțiile sonore ale unor agregate armonice complexe. În acest sens, evoluția discursului explorează sonoritățile unor acorduri succesive de septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va sublinia în mod corespunzător acest ritm alert al schimbărilor de agregate armonice. În acest caz, Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cascadă de acorduri desfășurată pe parcursul unui ambitus extins (), risipindu-și apoi intervenția cu același spirit imprevizibil. Și cum orice reprezentație dramatică implică prezența unui punct culminant, tot astfel asistăm la o lovitură de teatru în care acordurile ample, cu puternice sonorități orchestrale, vestesc o posibilă întorsătură tragică în desfășurarea evenimentelor. Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonoră în categoria estetică a comicului. IV.7. ...La terrasse des audiences du clair de lune (...Terasa audiențelor sub clar de lună) Lectura unei Scrisori din India, publicată în decembrie 1912 în paginile ziarului „Le Temps”, pare să fi inspirat sonoritățile unei emoționante reverii ce „rătăcește” departe de scânteia inițierii sale. Léon Vallas afirma că Debussy ar fi fost atras de armonia acestei îmbinări de cuvinte extrase din rândurile articolului ce descriau ceremonia de încoronare a regelui englez George al V
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu septimă mare dă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
poziția răsturnării întâi, cu implicita disonanță a secundelor proiectată în vârful acestora, amplifică aspectul enigmatic al imaginii sonore evocate. Această impresie devine unanim resimțită o dată cu apariția ulterioară a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordurilor de septimă, evoluția ulterioară a discursului creează opoziții timbrale inedite prin jocul frecventelor alternanțe de registre. Acesta impune, de asemenea, o modalitatea amplă de pedalizare (cu un efect de rezonanță ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de cu cel expus anterior și rezultând astfel din punct de vedere acustic, rezonanța unui acord de do# major cu septimă mică, nonă mică și treapta a VI-a adăugată (ortografierea enarmonică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distincte ale pedalei de rezonanță, eventuala combinație a acestora fiind privată de un rezultat sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a indicațiilor dinamice ce vizează intensificarea sonoră (marcată cu pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planurilor extreme. Alternanța frecventă a diferitelor registre necesită stricta respectare a revenirii tempo-ului lent de început (mouvement du debut) pentru a facilita interpretarea cu mișcări ample de brațe, privată de o tulburare inoportună a atmosferei de acalmie proiectată prin sonoritatea extrem de redusă a discursului (pp subito). Aceeași atitudine va permite deopotrivă amplificarea efectului pedalei de rezonanță în marcarea sa distinctă a înlănțuirilor armonice. Amplasarea strategică a punctului culminant indică o posibilă proiectare anticipativă a construcției de ansamblu ordonată conform regulilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și-ar afla ecoul în această viziune conceptuală încărcată de simboluri ezoterice. Vârful maxim de dinamică ( f, cresc.) al episodului apare amplificat de masivitatea țesăturii acordice expuse într-o opoziție de registre, accelerarea semnificativă a tempo ului (en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale arabescului melodic introductiv, apelând inițial la o retimbralizare a sonorității sale prin schimbarea de registru. Coda (Plus lent) readuce în prim-plan motivul acordic introductiv, proiectat pentru prima dată în tonalitatea de bază fa# major. Ulterior, ipostaza răsturnării I a articulației motivice apare reeditată într-o parafonie de acorduri perfecte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit de suflet al Ondinei. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță, asociată valorilor de durată ale pedalelor sonore (do# și la), constituie una dintre regulile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-o ipostază pământeană, în care vioiciunea afișată nu reușește să camufleze o evidentă nuanță nostalgică. Este glasul „dorinței” ce nu își poate depăși circumstanțele existențiale, este aspirația spre care tindem fără a ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de armonia acordului mărit, atacul non-legato al planului inferior, repetiția ostentativă a sunetului inițial care se retrage apoi într-un mers cromatic descendent, dinamica extrem de redusă (pp) ce implică folosirea surdinei, precum și învăluirea afirmației într-un amplu efect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prețios” sfătuitor al membrilor acestei asociații. Uneori trufaș și grav, alteori vesel și distrat, eroul ne apare surprins într-o diversitate de stări reflectată printr-o viziune sonoră ce explorează prin excelență ideea contrastului. Ceremonia burlescă debutează cu solemnitate în sonoritățile puternice ale imnului, care avansează prin octave în registrul extrem grav al claviaturii. Însuși debutul preludiului ce aduce în prim-plan afirmarea materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al celor două prime secțiuni, va explora caracterul prin excelență dinamic al acestui ritm punctat, evidențiind în mod suplimentar acest aspect prin dublarea desenului ritmico-melodic la interval de terță (pe măsura avansării acestuia spre registrul acut) și amplificarea considerabilă a sonorității de discurs (cresc. molto). Inserarea frecventă a sunetului si vestește tonalitatea do major ce va marca debutul celei de-a doua secțiuni o dată cu rememorarea fugitivă a unui segment extras din motivul tematic introductiv (măsura 3 - planul superior). Într-o configurație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]