32,236 matches
-
în Spania) sau de Vasile Kazar (proaspăt eliberat de la Auschvitz), îi privește pe oamenii declarați de stînga, pe militanții, apărătorii și promotorii valorilor, e drept, incerte, ale ordinii comuniste, dar și pe cei care văd în comunism și în armatele sovietice salvatorii indiscutabili ai unei umanități amenințate brutal de către extremismele criminale de nuanță fascisto-nazistă. Cea de-a treia categorie este reprezentată de firile oportuniste și mobile, dispuse la colaborare și, în același timp, suficient de atente cu propriul interes pe termen
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
rîndul lor, sancționate drastic în l989-l990. Nici de această dată pedeapsa nu era de natură estetică, deși ele ar fi meritat-o din plin, ci iarăși una îndreptată împotriva stocului simbolic, împotriva comunismului transcendent, dacă îi putem spune așa. Ostașul sovietic, Petru Groza și Lenin, dar era s-o pățească și Dobrogeanu-Gherea, au dispărut unul cîte unul, chiar cu un ceremonial parodic de înmormîntare, și se odihnesc acum împreună, în spatele unui zid al Palatului Mogoșoaia, abandonați, ostracizați și tăcuți. Pentru că, asemenea
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
Memoriile unui martor nedorit: un șef sovietic de spioni, de Pavel și Anatoli Sudoplatov, a produs consternare la apariția ei la editura Little, Brown and Co. din New York. Puține cărți publicate în America au provocat dezbateri atât de aprinse între istorici ca această autobiografie a generalului-locotenent Pavel
"Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", una dintre cele mai controversate cărţi de gen () [Corola-journal/Journalistic/69074_a_70399]
-
la apariția ei la editura Little, Brown and Co. din New York. Puține cărți publicate în America au provocat dezbateri atât de aprinse între istorici ca această autobiografie a generalului-locotenent Pavel Anatolievici Sudoplatov. Pavel Sudoplatov a fost director-adjunct al spionajului extern sovietic între anii 1939-1942. La 15 iulie 1941, el a fost numit director general al Administrației Misiunilor Speciale din Ministerul Afacerilor Interne (NKVD) al URSS. Apoi a devenit directorul general al Direcției a IV-a din NKVD, însărcinată cu războiul de
"Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", una dintre cele mai controversate cărţi de gen () [Corola-journal/Journalistic/69074_a_70399]
-
închisoare după 15 ani de temniță grea, dar abia în anul 1992 va reși să-și obțină reabilitarea. A rămas un adept al comunismului, el atribuind căderea URSS-ului faptului că oameni inferiori lui Stalin au ajuns la conducerea statului sovietic. În acest sens el scrie că: "cei care pretind a scrie istoria noastră nu pot reabilita imperiul țarist și pe Lenin cu scopul de a-l prezenta pe Stalin drept un criminal, este prea facil, având în vedere intelectul și
"Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", una dintre cele mai controversate cărţi de gen () [Corola-journal/Journalistic/69074_a_70399]
-
trăsături combinate de criminali și de oameni de stat. În această privință se trece cu vederea că Stalin și Beria, care au jucat roluri tragice și criminale în istoria noastră, au jucat în același timp un rol constructiv, transformând Uniunea Sovietică într-o superputere nucleară. Or, tocmai această realizare este cea care a determinat evoluția ulterioară a evenimentelor din lume" Printre dezvăluirile cărții se numără: modul în care savanții atomiști Oppenheimer, Fermi, Szilard, Fuchs și Pontecorvo au furnizat sau au permis
"Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", una dintre cele mai controversate cărţi de gen () [Corola-journal/Journalistic/69074_a_70399]
-
dat a trece prin "universitățile comuniste" ale detenției, împrejurare care i-a permis să se manifeste drept unul din propagandiștii minusculului partid scos în afara legii. În 1940, face parte din acel contingent al PCdR, care, după ocuparea Basarabiei de către armata sovietică, la indicațiile superiorilor săi pe filiera partidului, se stabilește în URSS. În 1941, capătă funcția de redactor al postului de radio Moscova în limba română. După ce se "repatriase" în "patria socialismului victorios", Cameleonea se "repatriază" a doua oară în România
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
Un alt "salt mortal" l-a executat Leonte Răutu cînd Gheorghiu-Dej s-a distanțat de Moscova, în ultimii săi ani de domnie, pentru a nu depinde de fluctuațiile centrului suprastatal. Cine și-ar fi imaginat că demnitarul format în spirit sovietic, propulsat în nomenclatura din România în virtutea activităților desfășurate în URSS, declarînd fără înconjur că "România comunistă a fost în întregime construită după modelul sovietic", ceea ce, de altminteri, era purul adevăr, va deveni inopinat partizanul "independenței și suveranității" dejisto-ceaușiste? Cu toate
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
nu depinde de fluctuațiile centrului suprastatal. Cine și-ar fi imaginat că demnitarul format în spirit sovietic, propulsat în nomenclatura din România în virtutea activităților desfășurate în URSS, declarînd fără înconjur că "România comunistă a fost în întregime construită după modelul sovietic", ceea ce, de altminteri, era purul adevăr, va deveni inopinat partizanul "independenței și suveranității" dejisto-ceaușiste? Cu toate acestea, Răutu a participat sonor la campania retorică ce-a însoțit Declarația PMR din aprilie 1964. Discursurile sale la Universitățile din București și Cluj
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
revoltă față de un trecut socotit dintr-odată culpabil. Individul ce părea devotat cu trup și suflet rusificării culturii românești îndrăznea a-i vitupera pe cei care "au uitat valorile naționale" și "s-au ploconit rușinos în fața celei mai insignifiante creații sovietice". Încă o dată, Cameleonea își transforma porecla în renume.
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
Leo Butnaru În memoria patinajului artistic sovietic Lumea sovietică pleacă cu greu. Ea miroase urât, tușește convulsiv, vlăguită, nu mai este în stare să deosebească obiectele, uită cuvintele, dar încă nu este gata să plece definitiv. Se agață disperată de fiece pai. De trecuta măreție. De imn
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
Leo Butnaru În memoria patinajului artistic sovietic Lumea sovietică pleacă cu greu. Ea miroase urât, tușește convulsiv, vlăguită, nu mai este în stare să deosebească obiectele, uită cuvintele, dar încă nu este gata să plece definitiv. Se agață disperată de fiece pai. De trecuta măreție. De imn. De uniunea
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
de fiece pai. De trecuta măreție. De imn. De uniunea slavă. De pravoslavie. De Bolșoi Teatr. De Stalin. De Vâsoțki. De literatura rusă. La urma urmelor, de frumusețe. Eu nu sunt comunist. Însă și mie îmi pare rău de frumusețea sovietică ce pleacă. Ea nu a salvat nici lumea, nici chiar Puterea sovietică. Nu trezește compasiune. Dânsa nu merită să fie compătimită. și totuși, ți se face milă de ea. A fost irepetabilă... Ea nu era întruchipată, fixată în super modele
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
pravoslavie. De Bolșoi Teatr. De Stalin. De Vâsoțki. De literatura rusă. La urma urmelor, de frumusețe. Eu nu sunt comunist. Însă și mie îmi pare rău de frumusețea sovietică ce pleacă. Ea nu a salvat nici lumea, nici chiar Puterea sovietică. Nu trezește compasiune. Dânsa nu merită să fie compătimită. și totuși, ți se face milă de ea. A fost irepetabilă... Ea nu era întruchipată, fixată în super modele și staruri de cinema. Era revărsată pretutindeni. De aia și era efemeră
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
Era severă, dar sentimentală. Avea ochi rusești și pomeți mongoli. Talie de viespe, dar totdeauna șolduri ample și neabătut lată în spate. Buze subțiri, palide și, nu se știe de ce, ușor mușcate. Frunte îngustă și urechiușe de pisică, spălățele. Frumusețea sovietică se jena ea însăși de sine și de aia totdeauna privea pieziș, undeva într-o parte. Era mereu îmbrăcată inexpresiv și de o asexualitate accentuată. Sexualitatea ei se profila doar în conturul gâtului, în subconștient și în discurs. Întruna, frumusețea
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
se jena ea însăși de sine și de aia totdeauna privea pieziș, undeva într-o parte. Era mereu îmbrăcată inexpresiv și de o asexualitate accentuată. Sexualitatea ei se profila doar în conturul gâtului, în subconștient și în discurs. Întruna, frumusețea sovietică vorbea sucit, însă anume în această suceală sexualitatea ei a și răzbit în fine la suprafață. Ea mirosea a benzină și a păcat; a benzină - mai mult. Într-adevăr, ți se face milă de ea. Este complicat să o dai
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
însă anume în această suceală sexualitatea ei a și răzbit în fine la suprafață. Ea mirosea a benzină și a păcat; a benzină - mai mult. Într-adevăr, ți se face milă de ea. Este complicat să o dai uitării. Frumusețea sovietică s-a născut pe sine. S-a și crescut, s-a și modelat ea însăși. Era suficientă sieși. Frumusețea sovietică își era propriul promotor de imagine și propriul visajist. Propriul chirurg plastic. Uneori, împreună cu ridurile, ea își tăia și capul
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
păcat; a benzină - mai mult. Într-adevăr, ți se face milă de ea. Este complicat să o dai uitării. Frumusețea sovietică s-a născut pe sine. S-a și crescut, s-a și modelat ea însăși. Era suficientă sieși. Frumusețea sovietică își era propriul promotor de imagine și propriul visajist. Propriul chirurg plastic. Uneori, împreună cu ridurile, ea își tăia și capul. Frumusețea sovietică avea multe fețe și chiar poziții în spațiu. Ea totdeauna aluneca, scăpa. Era necesar să se stea permanent
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
a născut pe sine. S-a și crescut, s-a și modelat ea însăși. Era suficientă sieși. Frumusețea sovietică își era propriul promotor de imagine și propriul visajist. Propriul chirurg plastic. Uneori, împreună cu ridurile, ea își tăia și capul. Frumusețea sovietică avea multe fețe și chiar poziții în spațiu. Ea totdeauna aluneca, scăpa. Era necesar să se stea permanent cu ochii pe ea. Uneori se afunda sub pământ, se îmbrăca în marmură și devenea metroul moscovit. Altădată creștea spre nori și
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
și deja ajungea a fi (actrița) Marina Neiolova sau (actorul) Oleg Dal'. Uneori năștea mulți copii și era Mamă-eroină. Alteori avea ochi ca oțelul, și-n acest caz era Patria-mamă. Iar când zbura în cosmos, devenea cosmonauta Tereșkova. Uneori frumusețea sovietică urca pe tractor, de unde ajungea să fie Pașa Anghelina. Alteori se ducea în spatele frontului dușman și devenea Zoia Kosmodemianskaia. Uneori pleca să navigheze prin latitudini boreale și era spărgătorul de gheață "Lenin". Uneori se rotea, în salturi, pe bârnă și
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
rotea, în salturi, pe bârnă și era Olga Korbut. Uneori făcea carieră de succes pe linie de partid și prin urmare era ministrul culturii Furțeva. Uneori putea să se rătăcească în pădure, în acest caz fiind Scufița Roșie. Uneori frumusețea sovietică se dedubla, după care era scriitorii Ilf și Petrov sau frații-atleți Znamenski, ce concurau la probele de alergări. Iar uneori frumusețea sovietică se putea împărți la trei. Atunci ea devenea artistul de cinema Vițin-Nikulin-Morgunov. Sau hocheistul Mihailov-Petrov-Harlamov. După care se
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
ministrul culturii Furțeva. Uneori putea să se rătăcească în pădure, în acest caz fiind Scufița Roșie. Uneori frumusețea sovietică se dedubla, după care era scriitorii Ilf și Petrov sau frații-atleți Znamenski, ce concurau la probele de alergări. Iar uneori frumusețea sovietică se putea împărți la trei. Atunci ea devenea artistul de cinema Vițin-Nikulin-Morgunov. Sau hocheistul Mihailov-Petrov-Harlamov. După care se readuna în aceeași persoană, cânta sonor și cu accent (polonez), fiind Edita Pieha. Apoi se supăra, se enerva, bătea cu papucul în
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
-o, au pus-o pe note, și era melodia "Serile de la Moscova". Apoi a prins să bea tot mai mult, își schimba amanții, arunca nebunește cu bani și era Galina Brejneva. Apoi a ieșit în Piața roșie, striga "Jos Puterea sovietică" și era disidentă. Apoi citea frumos cu voce tare versuri, și era Bella Ahmadulina. Apoi devenise tăcută, ocolea oamenii, se pregătea să meargă la mănăstire și era Anna Ahmatova. Apoi s-a spânzurat și era Marina }vetaeva. Apoi au început
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
spânzurat și era Marina }vetaeva. Apoi au început să-i crească sprâncene stufoase, și dânsa era Brejnev. Apoi pleșuvea și deja era Lenin. Apoi scria versuri și era Pasternak. Apoi se blinda, devenea tanc și intra în Praga. Apoi frumusețea sovietică glumea și era Arkadi Raikin. Apoi îi creștea barbă, și era Soljenițân. Apoi cânta încet la chitară, și era Okudjava. Apoi cânta sonor în Bolșoi Teatr, și era Galina Vișnevskaia. Apoi devenea pop-star, și era Alla Pugaciova. Apoi și-a
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
era Gorbaciov. Apoi se revărsa în lung și în lat și în curmeziș, inunda totul în jur, și era fluviul Volga umflat în primăvară. Apoi devenea Stația atomică de la Cernobâl, după care exploda în p...da măsii toată deodată. Frumusețea sovietică nu stătea pe loc. Ea se dezvolta vertiginos. Fiece nouă generație de oameni sovietici era mai frumoasă decât generațiile precedente. Dar, concomitent, mai și pierdea ceva. În anii douăzeci comisarii îl aveau pe Marx, aveau pistol Mauser, cocaină, nas roman
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]