4,641 matches
-
rotundă, calmă, a lui George, peste cămașa lui albă, curată, cu mânecile îngrijit suflecate, peste brațele palide acoperite cu perișori bruni, mătăsoși, buni de mângâiat. Îi spuse: — Ești aici. Sunt aici, fetițo, și ai grijă de mine. Sunt sfârtecat de spade și pumnale, ca un taur pe moarte. Ar fi trebuit să-mi telefonezi că vii. Puteam fi în oraș. — În oraș? Vrei să spui că ieși în oraș? — Numai până la Băi și la biserică. Mă mai duc la Bowcock, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
e de o violență prudentă; sau poate că era norocos. (Și George credea că e norocos, o credință pe care reușea să o îmbine cu imaginea pe care și-o făcuse despre el însuși ca „taur pe moarte, sfârtecat de spade și pumnale“.) Cauzele unei deprinderi de violență sunt misterioase și nu prea au fost lucid analizate, întrucât cei care se interesează în mod inteligent de cazurile de violență au de obicei motive adânc psihologice de a prefera anumite explicații. Alex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
distantă, iar Brian pentru că era brutal și sardonic și, în felul lui, afectat. Prin contrast, Tom apărea ca un tânăr necorupt și „drăgălaș“. Crea, într-un fel, impresia că pornise să cucerească viața, cu o pană la coif și o spadă la șold. Era vesel și încă nu șocase pe nimeni, în nici un fel, cel puțin nu în Ennistone. Adeseori mamele îl dădeau de exemplu fiilor: „Uită-te la Tom McCaffrey, nu se ține de droguri, nu vânează fustele, a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îndrept spre biserica care secole de-a rândul a adăpostit mormântul sf. Guilhem, un nobil, soldat local din timpul lui Carol cel Mare, și care a convertit pe mulți la creștinism, folosind mijloacele și metodele de atunci, adică și forța, spada, constrângerea, alături de predicarea Evangheliei și acceptarea liberă a credinței creștine. Cât de greu este să înțelegi trecutul așa cum a fost el, eliberându-ți vederea de ochelarii prezentului! In fața bisericii este o piață în mijlocul căreia tronează un platan enorm
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
este puțin cam infantilă. Ceea ce a fost nu mai este; și nu va mai fi în mod necesar. De unde necesitatea de a vedea ceea ce este. Și de a ști să o spui. Nu folosind, așa cum indică M. Weber, cuvintele ca "spade pentru a ataca adversarii", ci mai degrabă ca "fier de plug pentru a afâna imensul câmp al gândirii contemplative"96. În același timp, împotriva a ceea ce putem considera ca o veritabilă ontologizare a Istoriei, în forma culminantă pe care a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
luptă era agon (luptă în piață), iar termenul a se juca se diferenția: dacă se referea la jocurile cu zaruri, care erau alea (zaruri) sau la un joc care năștea amețeală ilinx (amețeală), jocurile marțiale păstrează elemente din arta militară: spadă, floretă, sabie, individual sau în echipă, precum apare schema de la ultimele J. O. Ca și într-o limbă scrisă, un echipament sportiv este un rod al unei elaborări savante și complexe, o idee primordială, conformă unei scheme directoare a unei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a celui care stabilește regulamentele organizării sportive, fie elementelor de joc, ori a celor estetice, sportul rămâne un fenomen cultural, raporta la natural, o formă a acțiunii și ierarhizării puterii sociale și politice prin intermediul motricității competitive. permanența arcului și a spadei, a discului sau a suliței și a întrecerilor cu care. La acest nivel, noțiunea de societate sportivă este copios exploatată de mecanismele societății de consum care, prin intermediul elitelor sportive mondene, stimulează și orientează în folosul propriu orientările stilistice de masă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
într-un sac, el o pipăia și-o făcea la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul cu un pește spadă în Oceanul Fanteziei, fie prin suflul exploziei unei grenade în primul război mondial, alături de generalul Dragalina, prietenul său. Desigur, pentru ascultătorul vrăjit de povestire faptul că Stoian nu avusese decât trei ani la atacul de la Mărășești, nu conta. Prea era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
multe mai erau de făcut iar pe mine timpul mă grăbea mai ales fiindcă știam că cel târziu în 1943 voi fi mobilizat, directoratul asigurându-mi o relativă liniște. Între timp primisem și brevetul și medalia “Bărbăție și credință cu spade” clasa a II-a. Din decembrie fusesem ales în Sfatul Județean al Căminelor culturale. Eram membru, cămin nu era. Nici activitate. Îm preună cu Steluța, singuri nu puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soția și copiii, ori... întoarce rea acolo de unde ai venit. Iar acolo Siberia e un cuvânt ușor de spus în rusește mai ales pentru cei care au luptat împotriva bolșevismului.Pe deasupra dumneata ai primit și decorație. Bărbăție și credință cu spade. Tocmai de aia, așa, pentru început, te sfătuiesc să uiți de medalie, de credință, de rudele bisericești. E primul capăt de acuzare dintr-o serie mai mare. N-am voie dar uite, aici, în dosarul acesta ești numit de cîteva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
trebuie să se ferească de "emisarele diavolului". În ea, femeia era ocărâtă în fel și chip, socotită o sămânță de nenorocire, rădăcină a tuturor pierzaniilor, principala greșeală a lui Dumnezeu, fagure de miere și venin, o nenorocire râvnită, rău dulce, spadă care străpunge și inima înțelepților, o ființă predestinată răului, în fața căreia nici o măsură de prevedere nu-i de prisos deoarece săgeata privirii ei îi doboară și pe cei mai viteji bărbați etc. "Vitejii" bărbați erau avertizați să se ferească mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei. Vom depune deci o urnă de argint pe mormântul lui Ștefan, pe mormântul creștinului pios, a românului mare. Dar asta nu e tot. Serbarea trebuie să devină
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Cantacuzino (diplomat de carieră), Ghe. Clime, comandant legionar, avocații Nicolae Totu, Vasile Marin - șeful legionar al capitalei, grup al legiunii Arhanghelul Mihail condus de generalul Gheorghe-Zizi-Cantacuzino, cunoscut șiu sub numele de Grănicerul și care urma să-i înmâneze una din spadele sale în oțel de Toledo, intratului în legenda colonel Moscardo, salvatorul Alcazarului și care, între fiul său răpit de bolșevici și Spania creștină a respins șantajul, fiul acceptând sacrificiul împușcării de către partizanii șefei de bordel, Dolores Ibaruri, cunoscută cu porecla
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ale cunoscutului grafician Nicolae Viziteu, original de pe aceleași meleaguri cu autorul, iar coperta, în deplină concordanță cu conținutul, semnată de Traian și Iulian Boboc, întregesc lucrarea cu adausuri tonifiante. Așa cum o face și Vasile Larcu, alt cavaler al condeiului cu spadă în loc de peniță, inserând pe coperta IV o epigramă dedicată octogenarului Ștefan Boboc: Bunul simț îmi interzice / De-a vă contrazice, dar / Moșneguț eu nu v-ași zice / Nici măcar la centenar! Ca o replică a „Destăinuirii” autorului: Anii trec, nu stau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
a scăpat de la părăginire! Ostașul Ioan Costache Enache, ajuns prin fapte de arme demne de reținut, înaintează în grad până acolo unde poate ajunge un soldat cu studii medii. Și primește Medalia ,,Bărbăție și credință", cls.a II-a cu spade și ,,Virtutea Militară" cls. a II-a, pentru că, scrie Comandantul Regimentului 11 Dorobanți despre dânsul: ,,Ostaș de un curaj și de o vitejie legendară, a arătat un curaj extraordinar și un avânt ce iese cu totul din comun"! La doi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
de la Nămoloasa, în ziua de 7 iulie 1917, în calitate de sergent al Regimentului 24 Artilerie și de agent de legătură al Bateriei, motiv pentru care, la data amintită, regele Ferdinand al României i-a conferit Medalia pentru „Bărbăție și Credință cu spade cl. II”. Implicarea sergentului Gheorghe N.Chirilă din Regimentul 24 Artilerie în operațiunile militare desfășurate în Transilvania, Câmpia Română și Moldova în intervalul cuprins între 1916-1918 este atestată de conținutul brevetului acordat în iulie 1922, potrivit căruia îi era atribuită
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
porunca și rămase neclintit În dreptul ușii de la intrare, așteptînd să vină ceilalți invitați. Se vedea că nu era prea Încîntat, căci ochii Îi fugiră după Vilma, ce fată frumoasă. În drum spre grădină, străbătură un coridor nesfîrșit plin de armuri, spade, scuturi, tot felul de obiecte de metal, vase uriașe parcă pentru a depozita sîngele din filmele de groază și sfeșnice de fier forjat negru care se odihneau grele pe mese ca acelea la care mînca Robin Hood cînd era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Într-adevăr, nu-l pierdea din ochi. Stătea jos lîngă o fereastră uriașa și alături de ea stăteau Cinthia, care tușea Într-una și Julius, Întors cu spatele și privind spre interiorul casei, spre coridorul plin de armuri de cavaleri, de spade și scuturi. În clipa aceea se ivi mătușa Susana, care arăta Îngrozitor și Cinthia Îi spuse: „Îmi place casa ta, tanti Susana; pot să intru ca s-o văd mai bine?“ Atunci mătușa, surprinsă, Îi spuse: desigur, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cadou un toc rezervor, care Dumnezeu știe cum se spărsese În buzunarul interior al hainei și-i mînjise cămașa de sus pînă jos. Dar el era fericit, cocoțat pe un morman de nisip, provocîndu-i cu un băț În chip de spadă pe toți cei care treceau pe acolo, chiar dacă nu-i știa pe nume. N-avea probleme, lega și dezlega prieteniile cu aceeași ușurință cu care umplea de noroi covoarele de acasă și mai răspundea că trei ori patru fac o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de Îngrozitori, cînd ai luat din mîna ei sticluța cu lichid albăstrui, desigur parfum după socotința Armindei, judecînd după culoare și forma flaconului, tocmai cînd se auzi din baie glasul nesuferit al lui Juan Lucas pronunțînd cîteva cuvinte ca o spadă, e cam devreme, spuse și literele care, dacă era după tine, nu trebuia neapărat să-ți spună ceva, te feriseși de ele pînă În clipa aceea, literele deveniră cuvinte și căpătară Înțeles pentru tine, am vrut din toată inima să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mic munte alb, apoi se va uita cum se topește Încet-Încet Înghețata, ce frumos era totul pe fața de masă care părea o cuvertură groasă, de un alb strălucitor, ce semnificație stupidă căpăta faptul că lingurița, prefăcută Într-o mică spadă, sa afunda În bulgărele de vanilie, aproprindu-se din ce În ce mai mult de fundul cupei, timp de o clipă era cuprinsă de teamă, jumătate În glumă, jumătate serios și se gîndea că jocul ei era ciudat și prostesc, dar voia să vadă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o să fie Încîntat. Susan acceptase gîndindu-se că asta va mai Întîrzia puțin plecarea și, ce gînduri ciudate Îmi trec prin minte, spunîndu-și că focul va face ca Înghețata să se topească mai repede și va grăbi ciocnirea inevitabilă a micii spade de fundul cupei. „Da, da, o să-ți placă foarte mult clătitele, darling“, spusese și Julius, care acum căsca fără să se mai ferească nici chiar de Juan Lucas, nu avu Încotro și fu silit să se trezească din nou văzîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i deschidă ușa cealaltă, silindu-l să-și schimbe direcția și să-i urmeze. Susan mai rămase o clipă lîngă masă și apăsă cu palma lingurița care stătea mai departe Înfiptă În bulgărele de vanilie, acum deformat și Împuținat; mica spadă se afundă În cremă, dar nu găsi destul sprijin și alunecă peste marginea cupei. Susan se grăbi spre ușă, cineva de la o masă din fund, un cunoscut, o văzu ieșind Încîntată. Acum amuțiseră. Julius era prea obosit ca să mai poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
negat filiația, dar cu ea n-o să poți face la fel, fiindcă și ea e un geniu, ca tine, tată și sigur că atunci Beethoven o să Înceapă să plîngă și-o să-i ierte pe toți. Martinto apăru Înarmat cu o spadă de lemn imensă și-i provocă pe toți cei din grup, dar ei nici măcar nu Întoarseră capul să se uite la el. Grăsanul nu se sinchisi de disprețul lașilor ăstora, o luă din nou la goană furios și cînd ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era tot timpul furios. Observase numai faptul că era un elev nou În școală și hotărî să-l atace tocmai cînd se grăbea să-și mănînce ciocolata. Fernandito nu se aștepta deloc la așa ceva, cînd deodată se trezi cu o spadă de lemn În piept. ZÎmbi furios și grăsanul Îi răspunse rîzÎnd fericit. „Un nou mușteriu pentru dueluri“, s-o fi gîndit el, dar Fernandito Îl privea atît de insistent, Încît bietul Martinto Începu să oscileze Între sînt un copil fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]