2,573 matches
-
Van Valin (1987)11, iar, pentru neerlandeză, de Hoekstra (1984) și Zaenen (1987)12. Kayne (2000: 107) observă că selecția auxiliarului este un fenomen prezent în unele limbi romanice și germanice. Selecția auxiliarului caracteriza stadiul mai vechi al unor limbi: spaniola veche a cunoscut alternanța auxiliarelor ser 'a fi' și haber 'a avea', dar, după o lungă perioadă de variație, a supraviețuit numai haber (Lamiroy 1999, Stolova 2006); în greacă există câteva relicve ale selecției auxiliarului (Alexiadou 2001: 193); în engleza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vericondițional, în cazul inacuzativelor. În această teorie, auxiliarele sunt considerate, sintactic, modificatori verbali, iar, din punct de semantic, funcții care se aplică de la proprietăți la proprietăți. Auxiliarele pot fi sensibile la semantica elementelor pe care le modifică. Astfel, dacă în spaniolă auxiliarul ser este selectat atunci când sunt implicate proprietăți inerente, esențiale, iar estar, în celelalte situații, în italiană, selecția auxiliarului este sensibilă la afectarea subiectului: essere este o funcție definită numai pentru proprietățile subiectului afectat. Reinhart și Siloni (2005) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
părere că selecția auxiliarului este determinată de Caz. În italiană și în franceză, aplicarea reflexivizării și a decauzativizării care formează inacuzative este asociată cu o schimbare de selecție a auxiliarului ('a fi' în loc de 'a avea'); în română, în greacă, în spaniolă, auxiliarul rămâne 'a avea'; neerlandeza și germana folosesc 'a fi' cu inacuzativele, dar 'a avea' cu reflexivele. Autoarele menționează că există două explicații pentru selecția auxiliarului 'a fi': (a) marchează absența rolului tematic extern; (b) marchează absența Cazului acuzativ. Ackema
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verifică în mod direct Cazurile tematice; componentele structurale și tematice ale Cazului pot fi verificate independent), autoarele formulează parametrul acuzativului structural: nu toate limbile au cele două componente ale Cazului acuzativ; verbul atribuie acuzativ structural numai în anumite limbi. Greaca, spaniola nu au acuzativ structural, de aceea auxiliarul 'a fi' nu apare cu reflexivele și cu inacuzativele. O limbă optează pentru auxiliarul 'a fi' numai dacă verbul atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în BE; astfel, este selectat BE. Mackenzie (2006: 103) arată că, într-un anumit punct al evoluției lor, toate limbile romanice au avut posibilitatea selecției auxiliarului: descendenții lat. habere, pentru verbele tranzitive, descendenții lat. esse, pentru anumite verbe intranzitive. În spaniolă, catalană, portugheză, galiciană, auxiliarul esse a fost înlocuit cu habere, esse supraviețuind în anumite dialecte/graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avea'. Mackenzie (2006: 168) este de părere că acordul participiului nu motivează analiza ergativă, iar acordul prin deplasare este incorect. Kayne (2000: 113) observă că acordul participiului din limbile romanice corespunde proiecției AgrO de la Chomsky (1993). Autorul arată că, în spaniolă, propozițiile inacuzative cu participiu trecut nu au acord participial; în anumite dialecte din sudul Franței se face acordul participiului în structuri cu 'a avea'. Tot Kayne (2000: 115) menționează că, în italiană, acordul participiului perfect este imposibil. În ceea ce privește situația din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
italiană − vezi Capitolul 3, 7., pentru testele inventariate de Cinque) au fost propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative, nu însă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au capacitate "prezentațională", dar selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă și selecția auxiliarului nu sunt convergente. 6.2. Subiectul postverbal "nud" Mackenzie (2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic primar al inacuzativității − Aranovich (2003)27, Mendikoetxea (1999)28. Testul e valabil și pentru catalană, portugheză și italiană. Alboiu, Barrie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Trabajan pressos 'Lucrează prizonieri' En aquella fábrica trabajan pressos ' În această fabrică lucrează prizonieri' (subiect locativ). Mackenzie (2006: 77) respinge ipoteza lui Torrego, arătând că locativele preverbale nu au nimic special, iar subiectele nude apar în anumite contexte semantico-pragmatice. În spaniolă, substantivele nude sunt preferate cu numele cuantificate numai dacă există o anomalie pragmatică. 7. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ENGLEZĂ Pentru engleză, s-au propus mai multe teste pentru a diferenția inacuzativele de inergative, însă niciunul dintre acestea nu pare să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
508), în română, distincția dintre inacuzative și inergative nu e codată gramatical, de unde și nefuncționarea testelor (Dobrovie-Sorin 2004). Aceste afirmații nu sunt surprinzătoare, în contextul în care nici în alte limbi nu există astfel de teste (greaca − vezi supra, 1. −, spaniola − vezi supra, 6.2.). O analiză mai atentă a funcționării acestor teste conduce însă către o altă concluzie: specificul tipologic și evoluția limbii române fac ca testele propuse pentru alte limbi (în afară de neacceptarea pasivizării și de adjectivizarea participiului) să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în afară de neacceptarea pasivizării și de adjectivizarea participiului) să nu funcționeze (sau să funcționeze numai parțial) în limba română: ● româna a pierdut, pentru cele mai multe verbe, cu excepția celor de mișcare direcționată, posibilitatea de selecție a auxiliarului, așa cum s-a întâmplat și în spaniolă și cum este pe cale să se întâmple în franceză; ● în română, nu există clitice pronominale partitive, deci nici posibilitatea de a verifica tipul de extracție pe care acestea îl permit; ● în română, nu există constrângeri stricte cu privire la apariția numelor nude
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
paharele, în timp ce întrebarea Unde sunt paharele? privește situația în care paharele nu sunt în locul obișnuit. Concluzia studiului este că, din punctul de vedere al verbelor copulative, limbile romanice se împart în două grupuri: din primul grup fac parte portugheza și spaniola, în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
37. 28 A. Mendikoetxea, "Construcciones inacusativas y pasivas", în: I. Bosque, V. Demonte (eds.), Gramática descriptiva de la lengua española, vol. II, Madrid, Espasa Calpe, p. 1574−1629. 29 Belletti (1988), între alții, susține că numele "nude" din italiană și din spaniolă au caz partititiv/inerent (apud Mackenzie 2006: 13). 30 A. Alsina, "The Role of Argument Structure in Grammar. Evidence from Romance", CSLI Lecture Notes, 62, Stanford, CSLI Publications. 31 E. Torrego, "Unergative−Unaccusative Alternations in Spanish", în: I. Laka, A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sosește dintr-o parte a lumii despre care se vorbește doar când e vorba de un cataclism sau un război (iar atunci, doar În treacătă, alături de Sud-Americanii amintiți mai sus, care beneficiau, e drept, de o limbă de mare circulație, spaniola, un Ionescu, un Kadare, un Cioran sau Eliade (ca autor al Istoriei Religiiloră și, mai recent, Kundera. Alături de bulgarul Todorov, se’nțelege, de lingviștii ruși etc. Nu voi enumera aici toți scriitorii străini care au fost lansați după război În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
situația militară a țărilor vecine și nu numai, dovedind o profesionalizare și în această direcție. Au fost expediate beneficiarilor legali, printre altele, studii privind organizarea armatei albaneze, a aviației militare ungare, a armatei germane, a celei turce și a celei spaniole. Alături de Centrele de Informații din București, Iași, Chișinău, Cernăuți și Cluj au fost înființate, în 1936, structuri contrainformative teritoriale, denumite Birouri Statistice Militare. Pentru o bună funcționare în raport cu organizarea și obiectivele dispuse, Secția a II-a a elaborat Instrucțiuni generale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de șoc germane Divizia 8 Vânători, Regimentul 8 Artilerie, Divizionul 8 blindat și Batalionul de mitraliere „Drezdener”. De-a lungul râului Hron, militarii români s-au confruntat cu unități din Diviziile 357 Infanterie și 271 Infanterie (ambele germane), Compania 102 Spaniolă, iar pe râul Nitra au fost identificate Batalionul 595 Pionieri, Divizionul 25 Artilerie (ambele ungare), Grupul 8 Cercetare din Divizia 8 Vânători și Compania de lucru nr. 617 (ambele germane). Rezistența îndârjită a trupelor germane pe linia râului Vah a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prevăzute în prezentul acord vor continua să se aplice operațiunilor comerciale convenite și nerealizate integral la data expirării acestuia. Articolul 14 Semnat la București la 31 iulie 1997, în doua exemplare originale, unul în limba română și altul în limba spaniola, ambele texte fiind egal valabile. Pentru Guvernul României, Calin Popescu-Tariceanu Pentru Guvernul Republicii Columbia, Carlos Eduardo Ronderos Torres -----------
LEGE nr. 104 din 26 mai 1998 pentru ratificarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Columbia, semnat la Bucureşti la 31 iulie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120860_a_122189]
-
informa, imediat, despre acest fapt, celălalt depozitar. În considerarea celor de mai sus, subsemnații, având depline puteri în acest scop, au semnat prezenta convenție. Încheiată la Lisabona la 11 aprilie 1997, în două exemplare, în limbile engleză, franceza, rusă și spaniolă, cele patru texte fiind egal autentice, dintre care unul va fi depus în arhivele Consiliului Europei, iar celălalt în arhivele Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știința și Cultură. O copie certificata va fi transmisă fiecăruia dintre statele la care se
LEGE nr. 172 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121870_a_123199]
-
taie tot, anunță bilingv personalul Tîrgu Mureș Brașov. În personalul Tîrgu Mureș Brașov, din Gheorgheni, sînteți eleve? eu sînt maghiară, ea nu înțelege, e bine să știi orice limbă, lasă, că ai să înveți românește! fata mea cum a învățat spaniola, dar o văd greu! a învățat nemțește! Valea Strîmbă, ce legătură spre Moldova, personal, accelerat? fetele peste tot, cosmosul dozat pe extreme, Voșlăbeni cu o cheie franceză în mînă, de aici era bătrînul, anomalia cuști locuințele, norii fețe de depresiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
italiene în particular. Scrierile sus-amintite au făcut din profesorul Pasquino un nume de referință, o voce de răsunet printre specialiștii în politică din peninsulă și din lumea întreagă. Precizăm și faptul că multe dintre lucrările sale au fost tra-duse în spaniolă (Spania și Argentina), portugheză (Brazilia), dar și în franceză și engleză. Alte cărți scrise de autor abordează probleme privind democrația, semiprezidențialismul, politica și gîndirea politică italiană, modernizarea și dezvoltarea politică, clasa politică etc. Profesorul Pasquino a scris pînă acum peste
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
REPUBLICA DE CUBA) ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Nume oficial: Republica Cuba. Suprafața: 110.860 km2. Populația (estimare 2010): 11.477.459 locuitori. Grupuri etnice: 65% albi, 24,8% mulatri și metiși, 10% negri. Religie: romano catolici, protestanți, mozaici. Limba oficială: spaniola. Forma de guvernământ: stat comunist. Relief: platouri în cea mai mare parte, munți, dealuri în sud est. Situată în America Centrală, ocupă insula cea mai mare și cea mai vestică din Arhipelagul Antilelor Mari și are circa 1600 de insulițe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
4 ani), iar cea executivă de un cabinet numit și condus de președinte. Suprafața: 51.100 km2. Capitala: San Jose. Locuitori: 4.017.000 (din care albi 94%, negri 3%, amerindeni 1%, chinezi 1%). Religie: romano-catolică, protestantă. Limbi vorbite oficiale: spaniola, engleza. Costa Rica este situată în America Centrală, între Nicaragua și Panama, având ieșire la Marea Caraibilor și Oceanul Pacific. Țara este muntoasă, cu depresiuni de coastă înguste și care devin întinse în Câmpia Guanacaste. Provincia Guanacaste este renumită pentru plajele sale, lanțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
CU ROMÂNIA Denumire oficială: Republica Bolivariană Venezuela. Capitala: Caracas. Suprafața: 916.445 km2. Populația: 29,1 milioane locuitori (estimare 2012), din care: spanioli, italieni, portughezi, arabi, germani, africani, indigeni. Religie: 96% romano-catolici, 2 % protestanți, 2% alte religii. Limbi vorbite: oficială spaniola, numeroase dialecte locale. Este a șasea țară ca mărime din America de Sud. Localizare: nordul Americii de Sud, cu ieșire la Marea Caraibilor și Oceanul Atlantic, între Columbia și Guyana. Forma de stat: republică prezidențială. Orașe principale:Maracaibo, Valencia, Puerto Cabello, Puerto Orda, San Cristobal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
care îl însoțeau; subsemnatul a primit Ordinul Francisco de Miranda, clasa a II-a. REPUBLICA PERU ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Denumirea oficială: Republica Peru. Suprafața: 1.282.220 km2. Capitala: Lima. Populația: 28,7 milioane locuitori. Religie: catolică. Limbi vorbite: spaniola, aymara, queche. Regim politic: republică prezidențială, democratică. Peru este situat pe coasta vestică a Americii de Sud. Peru cuprinde trei mari unități geografice: câmpia de coastă, o fâșie îngustă de terenuri joase cu aspect deșertic, transformată datorită unui vast sistem de irigații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vechi din Lima. REPUBLICA COLUMBIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Suprafața: 1.141.748 km2. Populația: 47,5 milioane locuitori (58% metiși, 20% albi, 14% mulatri, 4% negri, 3% amerindieni negri). Capitala: Bogota. Religie: 90% romano-catolici, 10% alte religii. Limbi vorbite: spaniola. Forma de guvernământ: republică prezidențială. Localizare: nordul Americii de Sud, cu ieșire la Marea Caraibilor și Oceanul Pacific, între Panama, Venezuela și Ecuador. Este singura țară sud-americană cu dublă fațadă maritimă (Oceanul Pacific în vest și Marea Caraibilor în nord). Scurtă istorie In istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]