5,095 matches
-
Demsetz 1997). A doua abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică analizată În capitolul al patrulea al cărții de față. Pentru moment, ne vom concentra asupra analizei abordării instituționaliste a lui Williamson și Masten care arată specificitatea instituțională a organizației comparativ cu cea a pieței. Din perspectiva primei abordări, organizația ar fi o instituție care se diferențiază de piață prin specificitatea relațiilor de asociere și de muncă față de cele comerciale, de schimb. Relațiile de muncă, precum și cele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Pentru moment, ne vom concentra asupra analizei abordării instituționaliste a lui Williamson și Masten care arată specificitatea instituțională a organizației comparativ cu cea a pieței. Din perspectiva primei abordări, organizația ar fi o instituție care se diferențiază de piață prin specificitatea relațiilor de asociere și de muncă față de cele comerciale, de schimb. Relațiile de muncă, precum și cele de asociere ar fi mai instituționalizate, În sensul că prevederile legale, componenta socială, au o pondere mai mare decât În cazul relațiilor comerciale. Propunându
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
măsura În care relația dintre angajat și angajator este legal diferită față de cea dintre parteneri comerciali, gradul În care componenta instituțională, legală (construcția socială formală) a contractelor comerciale sau civile diferă față de a celor de muncă, În măsură să fundamenteze specificitatea instituțională a celor două moduri de cooperare. Așa cum arătam mai sus, contractele reprezintă angajamente de acțiune ale unor actori particulari, completate instituțional prin prevederi legale impuse de către societate. Masten (1993) arată că există diferențe legale În ceea ce privește drepturile și obligațiile angajatului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reducerea costurilor de tranzacționare, variază sistematic cu atributele tranzacțiilor. I O.E. Williamson (1991, 1993) realizează o analiză comparativă a costurilor celor trei forme generice de organizare economică - piețe, organizații, forme hibrid de organizare (rețelele de relații) - În funcție de condiția de specificitate a investiției, dar și de un set de variabile exogene rezultând În special din caracteristicile sistemului legal. Situația de specificitate a investiției, spune Williamson, accentuează condiția dependenței bilaterale ce favorizează oportunismul. Analiza sa demonstrează că cele trei forme generice de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurilor celor trei forme generice de organizare economică - piețe, organizații, forme hibrid de organizare (rețelele de relații) - În funcție de condiția de specificitate a investiției, dar și de un set de variabile exogene rezultând În special din caracteristicile sistemului legal. Situația de specificitate a investiției, spune Williamson, accentuează condiția dependenței bilaterale ce favorizează oportunismul. Analiza sa demonstrează că cele trei forme generice de organizare se bazează pe tipuri de prevederi instituționale diferite și se disting prin: mecanisme de coordonare și control specifice: prin intermediul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
perturbările neanticipate care distorsionează sensul inițial al cooperării, favorizând oportunismul: adaptare prin intermediul prețurilor de echilibru ale pieței, adaptare prin coordonare internă. Alegerea eficientă a formei de organizare se realizează În funcție de gradul de dependență a părților, ca urmare a condiției de specificitate a investiției, respectiv de consecințele asimetrice (ce rezultă din situația de dependență non-trivială a partenerilor) generate de perturbările neanticipate. „Răspunzând” diferit În condițiile obiective de mediu sus-menționate, instituțiile „produc” soluții sociale diferite cooperării. Autorul tratează astfel instituțiile organizării economice (governance
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
muncă. Williamson (1993) consideră că selectarea componentei indtituționale sau a default-ului are În vedere reducerea costurilor tranzacționale. Alegerea ar fi astfel rezultatul unei analize de tip cost - beneficiu. Atunci când atributele tranzacțiilor (frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției) incumbă costuri mari În cazul evenimentelor imprevizibile (incluzând aici costul pierderii oportunității de tranzacționare și nerealizarea beneficiilor mutuale), integrarea ierarhică În organizații va fi superioară (ca randament economic) formei hibride și aceasta, la rândul ei, contractului comercial clasic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agent - principal În capitolul precedent am discutat despre forme alternative de organizare a cooperării economice și sociale, centrală fiind distincția instituțională dintre piețe - organizații, din perspectiva costurilor tranzacționale. Am analizat abordări instituționaliste (Williamson 1981; North 1990; Masten 1993) ce accentuează specificitatea construcției legale și sociale a organizației. Aceste abordări arată că „structura instituțională de producție”, cum denumește Coase (1992) „amestecul” de piețe și organizații ce ajunge să caracterizeze la un moment dat societatea, nu poate fi explicată În cadrul modelului neoclasic al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generală a puterii în societate, nu doar în cea a diferenței specifice. Cu alte cuvinte, eu nu cred că teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă" sprijină substanțial putereaxe "„putere" femeilor și parteneriatul de gen în marile decizii dacă rămân strict în zona specificității, particularului, adică a unui gineceuxe "„gineceu" teoretico-politic. PARTEA A DOUATC "PARTEA A DOUA" Orientări centrale în teoriile politice feministetc "Orientări centrale în teoriile politice feministe" CAPITOLUL IIITC "CAPITOLUL III" Feminismul liberaltc "Feminismul liberal" 1. Idealuri normative în teoriile liberaletc "1
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dominare (Millerxe "„Miller,Jene", 1992, pp. 224, 247). Dacă la o astfel de concepere a relației femeilor cu putereaxe "„putere" adăugăm colectivismulxe "„colectivism" și ideologia comunistă a autosacrificiuluixe "„autosacrificiu", avem întregul tablou al „căsătoriei nefericite între femei și putere”. Cultivarea specificității dă însă apă la moară lipsei „puterii asupra puterii”. Dar fără o astfel de putere, femeile sunt iarăși neputincioase și cu adevărat nu pot obține nimic” (Millerxe "„Miller,Jene", 1992, p. 243). Poate că, într-adevăr, putereaxe "„putere" este mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este complexă, dinamică și constă Într-un ansamblu de mecanisme și operații care pregătesc, finalizează și desăvârșesc acțiunea propriu-zisă. Etapele, nivelurile proceselor de reglare și autoreglare În sistem sunt În atenția psihopedagogilor pentru analiza și proiectarea programelor educaționale raportate la specificitatea și individualitatea copilului. Ca rezultat, integrarea este legată mai ales de munca educativă și viața socială, de evoluția unor fenomene aflate sub influența mediului social-economic. Nu În ultimul rând, integrarea este apreciată și ca un indicator pozitiv al activității educative
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
natural. De altfel, Mucchielli(1968) consideră că la intersecția a patru condiții - (1) a fi grup natural, (2) a discuta liber (fără întrebări prestabilite), (3) o problemă din viața grupului, (4) sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator etc.) - rezidă specificitatea interviului de grup față de alte genuri de convorbiri de grup. (Pentru autorul menționat, acesta este autenticul interviu de grup. Noi îl vom numi, în continuare, și interviu clasic de grup.) În discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o tematică a psihologie, ci o perspectivă asupra tuturor temelor din psihologie. Ea aplică principiile teoriei evoluționiste pentru a înțelege funcționarea psihologică a subiectului uman. Să analizăm în continuare câteva relații importante ale psihologiei evoluționiste, pentru a înțelege mai bine specificitățile acesteia. I. Psihologie evoluționistă versus Psihologie Psihologia evoluționistă se suprapune ca tematică cu psihologia. Abordarea este însă diferită în sensul că, spre deosebire de psihologie, psihologia evoluționistă pornește de la următoarele asumpții: (1) răspunsurile subiectului uman sunt mediate de structurile cognitive; (2) structurile
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
www.ornl.gov/hgmis). Bazele nucleotidice sunt de 4 tipuri: adenină (A), guanină (G), timină (T) și citozină (C), și sunt complementare, A cu T și G cu C. Ordinea bazelor nucleotidice în lanțul de ADN formează secvența de ADN. Specificitatea nucleotidelor este determinată deci de secvența bazelor azotate, ordinea sau secvența de baze azotate din catena ADN fiind caracteristică fiecărei specii și reprezentând informația ereditară codată biochiomic. Întreaga biologie moleculară, prin urmare și genetica moleculară, se bazează pe relația care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
între care: secvențierea, care permite detecția și localizarea completă a unei mutații; testul de ligare a oligonucleotidelor (OLA), pentru mutații punctiforme determinate; testul ARMS (amplification refractory mutation system), pentru mutații punctiforme, care se bazează pe PCR cu amorse ce au specificitate alelică; analiza RFLP (restriction fragment length polymorphism), care vizează prezența și mărimea unor fragmente de restricție, pentru evaluarea unor deleții sau inserții de dimensiuni mari (sute de perechi de baze). 6.2.3. Teste citogenetice moleculare Odată cu progresul tehnologiei genetice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
din perspectiva validității analitice, a validității clinice, a utilității clinice și a implicațiilor etice, legale și sociale. 6.4.1 Validitatea analitică Se referă la capacitatea testului de a măsura acurat și fidel genotipul de interes. Această dimensiune cuprinde sensibilitatea, specificitatea, controlul calității testului și robustețea. Sensibilitatea se referă la probabilitatea ca o probă care conține o anumită mutație/variație genetică să obțină un rezultat pozitiv la test. Specificitatea este definită ca fiind probabilitatea ca o probă fără mutația/variația respectivă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a măsura acurat și fidel genotipul de interes. Această dimensiune cuprinde sensibilitatea, specificitatea, controlul calității testului și robustețea. Sensibilitatea se referă la probabilitatea ca o probă care conține o anumită mutație/variație genetică să obțină un rezultat pozitiv la test. Specificitatea este definită ca fiind probabilitatea ca o probă fără mutația/variația respectivă să aibă un rezultat negativ. Controlul calității se referă la monitorizarea internă și externă a procedurilor utilizate, pentru ca rezultatele testului să fie cuprinse între anumite limite acceptate. Robustețea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
referă la monitorizarea internă și externă a procedurilor utilizate, pentru ca rezultatele testului să fie cuprinse între anumite limite acceptate. Robustețea se referă la probabilitatea ca testul să furnizeze un rezultat valid, care poate fi utilizat în consilierea genetică. Sensibilitatea și specificitatea testului sunt doi parametri influențați de specificul transmiterii genetice; dacă acest lucru este oarecum de înțeles în cazul tulburărilor multifactoriale, este interesant de notat că, inclusiv în cazul unor boli monogenice cu transmitere mendeliană autozomal recesivă, validitatea analitică a testului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Cu cât o valoare este mai specifică ea va deveni mai importantă pentru constituirea unui ghid comportamental. Pe de altă parte, teoreticienii și practicienii din domeniul asistenței sociale trebuie să fie conștienți că, dacă o valoare are un grad de specificitate mai mare, cu atât vor fi mai mici șansele ca ea să fie acceptată pe o scară largă. De exemplu, fiecare om este de acord că viața de familie este o valoare dezirabilă, mai cu seamă în anumite situații. Dar
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sau managerii de exemplu), etnologul se apleacă astfel asupra întregului grup în complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică a pozițiilor pe care le cristalizează: semnificațiile schimbătoare și contradictorii date de actori, în diverse situații ierarhice, raporturilor de subordonare și / sau de superioritate zilnic reinventate formează materialele principale ale etnologului. Apare astfel un fel de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din urmă sunt într-adevăr locurile privilegiate ale unei cercetări interculturale de management, care își caută drumul în achizițiile teoretice ale antropologiei. Se pune astfel problema de a reflecta asupra adaptării modurilor de autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are o structură mixtă: autosubzistența (hrana în primul rând) și schimbul comercial (această acumulare de bunuri durabile de import cărora le-am făcut inventarul). Această calitate conferă consumului monetar o specificitate proprie, o originalitate fundamentală. Ar fi esențial de cunoscut raportul proporțional dintre autosubzistență și schimbul comercial: ar fi trebuit să organizăm o vastă anchetă statistică; ea ne-ar fi dezvăluit dinamismul care, inexorabil, restrânge sectorul autosubzistenței, care nu dispare complet
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exact, pe raportul dintre cei doi factori. La Okelataka, consumul monetar e în totalitate determinat de raporturile interindividuale. Este vorba de un consum ostentativ, de acel conspicuous consumption al lui T. Veblen. Nu avem suficiente elemente pentru a-i descoperi specificitatea. Ce devine marfa? După cum am văzut, realitatea utilizării ei este pur contingentă, forma ei nu are nicio importanță; niște cochilii ar servi la fel de bine scopului. Nu îi rămâne decât realitatea teoretică de marfă pe care și-o extrage din valoarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de carbon (BYCB) la care s-au adăugat următoarele surse de azot: azotat de potasiu, azotit de sodiu, sulfat de amoniu, asparagină. Inocularea, termostatarea și citirea s-au făcut ca pentru testele de asimilație. 4.2.4.3. Hidroliza ureei Specificitatea reacției ureazei în taxonomia levurilor se aplică în special ca test de confirmare pentru drojdiile anascosporogene. Majoritatea drojdiilor pot utiliza concentrații scăzute de uree ca sursă de azot cu condiția adăugării unor cantități adecvate de vitamine. Totuși ele se deosebesc
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de Adrian Marino, exeget care ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis propice fantasticului, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare polemic, iar în 1981, prefațând O antologie a fantasticului românesc, Nicolae Ciobanu își pune problema specificității acestuia. În concluzie, definirea fantasticului prin temele și motivele sale este un demers dificil, oarecum hazardat și nu foarte relevant, pe o parte, deoarece identitatea unui gen literar nu poate fi reductibilă la un inventar tematic, iar pe de altă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]