2,695 matches
-
globală este tipic religioasă iar acel chip nedefinit are trăsăturile Absolutului. «Nostalgia Absentului» se identifică cu «lupta pentru sens» căreia îi este și structura cea mai profundă, îi lărgește orizontul și totodată dispune să poată fi primită. O nouă frontieră speculativă Lupta pentru sens, dacă își are în nostalgia Absentului cea mai profundă structură unitară, se articulează totuși într-o pluralitate de intervenții speculative. Totalitatea lor reprezintă noua graniță a cercetării filosofice. A fost bine că am identificat acele arii ale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
structura cea mai profundă, îi lărgește orizontul și totodată dispune să poată fi primită. O nouă frontieră speculativă Lupta pentru sens, dacă își are în nostalgia Absentului cea mai profundă structură unitară, se articulează totuși într-o pluralitate de intervenții speculative. Totalitatea lor reprezintă noua graniță a cercetării filosofice. A fost bine că am identificat acele arii ale experienței în care se poate trezi astăzi mirarea din care se naște filosofia, însă aceste noi posibilități de mirare cer să fie regândite
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
noua graniță a cercetării filosofice. A fost bine că am identificat acele arii ale experienței în care se poate trezi astăzi mirarea din care se naște filosofia, însă aceste noi posibilități de mirare cer să fie regândite cu noi instrumente speculative. Filosofia contemporană, dacă se justifică pe sine prin regăsirea condițiilor de posibilitate, trebuie să se exprime și în mod pozitiv prin identificarea instrumentelor teoretice adecvate. Pe noua linie a angajamentului filosofic, contextul în care se duce lupta pentru sens, pot
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
la nivelul concepției politice, sau sub forma variației conceptului însuși de activitate politică și a rolului acesteia. Ceea ce rămâne constant este implicarea filosofului în acțiunile politice și în această implicare se evidențiază câteva caracteristici ce rămân constante, în ciuda variațiilor pozițiilor speculative, ale reglementărilor juridice, circumstanțelor și instituțiilor istorice. Putem să profilăm aceste două note caracteristice în două moduri. Primul, se referă la experiența filosofului, la condițiile subiective în care se realizează o astfel de experiență. Al doilea, este cel care se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofie și puterea politică este doar un ideal normativ, intențional prin definiție. Dacă s-ar realiza pe deplin ar duce la apariția celei mai rele dictaturi, cea a spiritului, dictatura ideii. Observând mai îndeaproape raportul dintre filosofie și putere în cadrul speculativ pe care ni l-am propus, putem să identificăm o categorie fundamentală în jurul căreia să articulăm diferitele modalități de prezență ale filosofului, cerute în special de situațiile instabile. Această categorie este categoria angajamentului, considerat nu atât în sens general, cât
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să o redeschidem aici: personalismul nu ar fi o filosofie în adevăratul sens al cuvântului și nici o ideologie (în sensul negativ al termenului), ci o anti-ideologie, un «fenomen» deci «de reacție». De aceea, personalismul s-ar caracteriza ca o aspirație speculativă, o direcție intențională a gândirii, strâns legată de activitatea practică și de o puternică însemnătate existențială. Filosofia în adevăratul sens al cuvântului, merge dincolo de această atitudine și intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ca instrument anti-ideologic, ca «reacție». Legătura acestuia cu instanțe personaliste indică funcția tipică a gândirii filosofice din zilele noastre. În ciuda reducțiilor științifice, filosofia există ca forță opozantă, ca dezbatere în numele persoanei și a libertăților sale, ca expresie a noilor posibilități speculative, după ce iluminismul și marxismul s-au prăbușit în ideologie. Ne vom opri, foarte pe scurt, asupra rezultatelor ideologice ale iluminismului, și deci ale marxismului, cu intenția de a caracteriza cât mai bine funcția anti-ideologică a filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este o transcriere a problemei filosofiei înseși, expusă în termeni istoric-existențialiști. Tematizarea sa, la nivelul evenimentelor personale și interpersonale, devine un obicei și deschide o acută problematică morală. Angajamentul anti-ideologic definește un mod de a concepe viața teoretică. Componenta ei speculativă constă în exercițiul critic față de o concepție pur formală a raționalității, și în abordarea interpretativă a situații complexe importante la nivel empiric. În schimb, aspectul practic, adică traducerea considerațiilor speculative în atitudine și într-o intervenție în câmpul social, duce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
definește un mod de a concepe viața teoretică. Componenta ei speculativă constă în exercițiul critic față de o concepție pur formală a raționalității, și în abordarea interpretativă a situații complexe importante la nivel empiric. În schimb, aspectul practic, adică traducerea considerațiilor speculative în atitudine și într-o intervenție în câmpul social, duce la un angajament îndreptat spre îndepărtarea falselor raționalizări și a consecințelor lor concretizate în forme de exercitare a puterii politice. Angajarea în această direcție nu comportă o singură formă de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și convingerea că este imposibilă din punct de vedere rațional): «ceea ce menține vie cultura noastră este mai degrabă conflictul valorilor decât armonia lor». Am făcut referință la poziția lui Kolakowski întrucât este un exemplu al rezultatelor teoretice oferite de concluziile speculative ale unei filosofiei ce se propune ca știință riguroasă. E clar că punctul de referință este aici gândirea lui Husserl, însă Kolakowski analizează în special coerența internă a demersului gândirii moderne începând cu Descartes. Această aducere în discuție a lui
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
demonstrația rațională, desemnează un spațiu intermediar în care se situează noile «preambula fidei»; este vorba despre spațiul ipotezelor interpretative exprimate în limbajele semantice cărora cultura contemporană le oferă ample posibilități. Dacă am voi să ne reprezentăm printr-un tablou situația speculativă, așa cum ne apare în concluzia cercetării noastre, am putea spune că pe fundal rămâne paradigmatică realizarea ideală a unei filosofii ca știință riguroasă; pe un al doilea plan se situează conștiința clară a dificultăților inerente logicii unei astfel de filosofii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofie creștină are o altă semnificație, ce o așează într-un domeniu diferit, chiar dacă este legat cu cel al celor două forme de filosofie pe care le-am amintit. În sine, filosofia creștină înseamnă filosofia care, în elaborarea propriului discurs speculativ, pleacă de la inspirații și conținuturi proprii credinței creștine. Nu este o filosofie a religiei întrucât nu constă într-o reflecție asupra fenomenului religios, ci se folosește, ca să spunem așa, de elemente tipice unei anumite religii cu scopul elaborării unui discurs
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
În sfârșit, în cadrul general al acelei gândiri contemporane, caracterizate de un refuz radical al metafizicii, raportul dintre filosofie și religia creștină atinge o a treia formă emblematică prin teologia practicii. Pe de o parte raportul se reduce la dispariția caracterului speculativ al filosofiei, pe de alta se restrânge într-o teologie, care în activitatea sa specifică, asumă metodologiile specifice gândirii filosofice nemetafizice: tehnicile analitice și operativitatea specifică practicii. Ținând cont de situația teoretică contemporană și de modelele după care s-a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
metodologică pentru a ajunge la o posibilă filosofie creștină actuală. Spațiul propunerii este delimitat, pe de o parte, de distincția tomistă dintre gândirea filosofică și Revelația creștină, distincție în mod fundamental validă, și pe de altă parte, de dizolvarea filosofiei speculative, în locul căreia se introduce clarificarea analitică a contextelor experienței, printre care se inserează și se intersectează și experiența religioasă creștină. Este vorba, așadar, de o metodă compusă, ce se articulează după niveluri diferite, dar care cer să fie orientate totuși
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acel «astăzi», cu alte cuvinte, dacă discursul este situat mai clar în drama ce învăluie tot mai mult cultura și experiența noastră zilnică. În ce condiții poate fi formulat astăzi, in dürftiger Zeit, «într-un timp de lipsă», de sterilitate speculativă, un discurs filosofic inspirat de creștinism? Însăși identitatea filosofiei este, ca să spunem așa, copleșită astăzi, iar mesajul creștin, la rândul lui, este prins într-o pluralitate de interpretări, într-o multitudine de experiențe carismatice, sau secularizat într-un program politic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
intențională a secularizării și a folosirii profane a mesajului mântuirii. Teologia se prezintă astăzi tot mai mult ca o filosofie, și oarecum, după ce și-a însușit metodologii specifice gândirii filosofice contemporane, începe să ocupe spații lăsate libere de dizolvarea filosofiei speculative. Totuși, reflecția filosofică nu este reflecție teologică și poate să-i revină astăzi filosofiei creștine misiunea de a reaminti teologiei să respecte propriile limite epistemologice. Acest apel este un aspect particular al acelei faze metodologice a filosofiei creștine despre care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
prin folosirea tuturor tehnicilor analitice și ale tuturor dispozitivelor discursului semantic, poate fi un antidot eficient al tuturor reducționismelor unilaterale (secularizarea cu rezultate imanentiste) și al dicotomiilor nerezolvabile (separarea credinței de tot domeniul «rațional, reflexiv» al culturii). Radicalitatea situației, ceața speculativă în care ne mișcăm, conduce totuși discursul unei filosofii creștine spre limitele posibilităților sale, și-l focalizează pe un plan diferit de cele două faze ale metodei indicate, adică pe terenul conștientizării existențiale a întregului proces. Așadar, nu întreprindem doar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
persoană, conștientizarea implicării existențiale, dă contur propunerii unei filosofii creștine. În momente de mare credință, pătrunși de sensul unui angajament constructiv, filosofia creștină ne-a oferit sinteze armonios articulate în construcții metafizice puternice; în timpuri de lipsă și de sterilitate speculativă, ea se prezintă ca o analiză lucidă a unui mod concret de a fi în existență, între radicalitatea unei întrebări ce vizează sensul și primirea unei garanții ce ne este dată de sus. Vorbim așadar de analiza unei întâlniri, în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
context de care este precedat și care stă la baza operațiunilor sale, punând continuu în criză sistematizarea cu care intelectul ar înțelege să ajungă la soluționarea propriei misiuni. Discursul pe care l-am formulat până aici se încadrează în orizontul speculativ de inspirație clasică-augustiniană (studiul de față nu-i este altceva decât o anexă), atent mai ales la sugestiile tipice raportului dintre înțelegere și interpretare. Este vorba despre un mod de a concepe cercetarea filosofică ce nu se izolează într-o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Basarabia, într-o stare deplorabilă. Bugetele se încheiau cu deficite de proporții, cheltuielile ajungând de patru ori mai mari decât veniturile; inflația era amenințătoare. Imediat după război, venitul național era mult sub cel din 1913. Implicații negative au avut operațiile speculative, corupția, conturându-se o categorie de profitori, cunoscuți (și în actele oficiale) sub denumirea de „îmbogățiți de război”. În aprecierea rezultatelor la care s-a ajuns la sfârșitul perioadei interbelice, trebuie să se țină seama de unde s-a plecat în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ci și a noastră [a tuturora] care suntem descendenții tăi! (Sacchi 1989, p. 335). Acest concept a fost reluat în Noul Testament de către Paul care face din el cheia de boltă a doctrinei mântuirii. În rest, întreaga apocaliptică are trăsături intelectualiste, speculative, specifice - dacă ne putem exprima în acest fel - unor persoane care lucrează la birou. 17.5. Sfârșitul apocalipticii Apocaliptica nu a depășit cu bine evenimentele tragice din anii 70 și 134 d.C., ieșind compromisă din acestea: pedeapsa timpurilor de pe urmă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu semnele din lumea societăților secrete contemporane, cu trecere de la simboluri secrete spre simboluri, prezentate întregii societăți, ce condensează în expresii un conținut inițiatic (ucenic, calfă, maestru, naș, care își pierd articulările legate de experiența operativă a meseriei și devin speculative); simbolurile sportive implică o ruptură, o discontinuitate, o trecere spre altă ordine cu multiple dimensiuni, ordonate în trepte; fiecare treaptă ascunde un paznic, ce se camuflează în pânza de păianjen a realității socialei. Prin activitatea sportivă se transmite o inițiere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care se făceau primele progrese adevărate în dezlegarea enigmei fundamentale a existenței conștiente. Cum construiește creierul o minte și cum construiește mintea tot restul? Avem liber arbitru? Ce este sinele și unde sunt corespondentele neurologice ale conștiinței? Întrebări jenant de speculative încă de când fuseseră formulate erau acum pe punctul de a primi un răspuns empiric. Bănuiala uluită, crescândă a lui Weber că s-ar putea să apuce să vadă lămurite aceste fantasme filosofice nebunești, că ar putea chiar să contribuie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
opună. Așadar, stăteau cu toții acolo, înghețați, nemișcați ca și cei doi competitori. Dintre cei aproape treizeci de oameni, fără a mai pune la socoteală gărzile din spate, numai trei, deși nici ei nu făceau nici o mișcare, păreau să privească situația speculativ. Gosseyn putea să-l vadă pe Draydart și pe Patru și pe un al treilea individ de lângă ei, toți cu fețele reflectând o analiză interioară a situației. Văzându-l că se uită la ei își mutară privirile în altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
răspunse în maniera tăcută a comunicării prin gândire: "Din întâmplare, doamna inimii mele nu și-a făcut, încă, apariția în viața mea. După cum știi, atât Leej cât și Patricia au avut, și au alt rol," Gândul continuă în aceeași manieră speculativă: "Până ce se rezolvă toate problemele astea, s-ar putea ca toți să avem o imagine mai clară a destinului nostru. În ce te privește, salvarea băiatului înseamnă câștigarea mamei." Continuând să meargă de-a lungul malului înghețat, într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]